Deszapezirea la Iasi

Dupa acest episod de iarna, cu ceva zapada (insa nu ca anul trecut), eu unul nu m-as lauda cu felul in care a decurs operatiunea de deszapezire la Iasi. In nici un caz nu as lauda pe cineva, caci nu merita, fara nici o suparare. Si iata de ce (punctual):

- in afara de Sos. Pacurari la intrare in Iasi (aici e probabil meritul celor de la drumuri nationale), eu unul nu am vazut vreun bulevard sau strada principala din Iasi "la negru". Zapada inca e pe aceste strazi. Nu mai spun de parcarile de pa margine (sau de masinile blocate acolo, nu le vede nimeni? macar in aceste zone ar trebui date niste amenzi, practic aceste masini incurca circulatia).
- strazi importante (sa zicem Sos. Nationala de la Podu Ros la Podu de Piatra, Sf. Andrei, Eternitate, splai Bahlui) au vazut in treacat lama masinilor de deszapezire.
- strazile mici... nu exista!
- gheata este peste tot, desi ninsoarea a incetat de ceva vreme. De ce nu se da cu antiderapant in continuare? De ce se circula cu vitezele 1 si 2 in tot orasul? Nu se gindeste nimeni la poluare?
- utilajele folosite pentru deszapezire sunt antice. Inca folosim tractoare cu lama, inca aruncam nisip cu lopata din remorca? Mie unul mi-ar fi rusine cu astfel de utilaje in 2012! Singurele utilaje noi sunt acele tractorase pentru trotuare, ce trebuie... inmultite.
- pentru deszapezirea strazilor laturalnice, de ce nu se monteaza lame masinilor de la Salubris? Acest lucru le-ar facilita accesul si ar contribui si la curatirea acestor strazi.
- o bila alba ar fi faptul ca proprietarii de magazine si-au invatat lectia si, de frica amenzilor, curata in fata.
- in rest, multe din trotuare ori nu se mai cunosc, ori au devenit adevarate patinoare. Doar pe bulevarde am vazut trotuare curatate.
- numai sare si nisip? Clorura de calciu (ca si altele) nu exista? Macar pe trotuare sa se dea cu asa ceva, face minuni (vazut cu ochii mei pe alte meleaguri unde, fapt de neinchipuit la noi, la 5-6 ore de la oprirea ninsorii trotuarele si strazile erau uscate!). Daca aceasta solutie e scumpa (pe piata), de ce nu se angajeaza un inginer chimist, de ce nu se cumpara substantele componente si de ce nu se fabrica direct de Citadin? Ca doar nu avem de-a face cu cine stie ce reteta secreta? Ar fi si mai ieftin si s-ar vedea efectele imediat!

Postez in final o fotografie edificatoare de pe Sos. Nationala, zona magazinului Mercur Mary.

Bonus, o fotografie din aceeasi zona, dar cu o alee laterala, unde acelasi spatiu de trecere este impartit atit de masini, cit si de pietoni!

SMS transp

Aflam din presa ca regia de transport a introdus o modalitate comoda si rapida pentru plata biletelor de transport in comun, buna mai ales pentru zonele unde nu exista statii de bilete, ca si pentru cei care folosesc doar ocazional mijloacele de transport:

"Re­­prezentantii regiei de trans­port au decis sa simplifice modalitatea de achizitie a biletelor prin SMS pentru cele trei trasee, pentru a veni in sprijinul solicitantilor. Bi­letul cu o singura calatorie cumparat prin SMS costa 0,45 de euro (echivalentul a 2 lei), si are o valabilitate de o ora din momentul in care cumparatorul primeste mesa­jul de confirmare. Acest mesaj va veni, potrivit oficialilor RATP, la circa 15-20 de secunde de la trimiterea SMS-ului, iar solicitarea trebuie facuta inainte de a urca in mijlocul de transport. Daca iesenii doresc sa achizitio­neze un abonament de o zi prin SMS, trebuie sa trimita litera A, de la „abonament", in mesajul trimis la numarul 7494. Costul abonametului de o zi cumparat prin SMS este de 1,5 euro cu TVA si va fi va­labil timp de 24 de ore. Acest sistem a fost implementat de doua zile la Iasi, pentru a le oferi posibilitatea calatorilor sa cumpere bilete la orice ora, dar si din statiile fara ghereta de bilete. Deo­camdata, pot fi achizitionate prin SMS doar bilete cu o calatorie si abonamente de o zi, valabile pe toate liniile.
Dupa prima zi de functio­nare a noului sistem de bilete prin SMS, oficialii regiei vin cu precizari. Astfel, iesenii care doresc sa-si achizitio­neze bilete RATP prin SMS pentru traseele prelungite, cum sunt 30b, 41b si 43c, pot sa trimita la numarul 7494 doar numarul traseului, nu si litera de dupa numar („30", chiar daca solicitarea este pen­tru „30b", de exemplu)."  sursa

Ideea este foarte buna si o sustin. Mai putin fericita mi se pare necesitatea introducerii numarului traseului pentru care se cere bilet prin SMS. Spun asta, din motive de eficienta. Sa zicem ca sunt in Copou si astept un mijloc de transport pentru Podu Ros. Am la dispozitie tramvaiul 1 si autobuzele 28 si 41. Ce fac, trimit SMS pentru traseul 1 si astept binevoitor sa treaca pe linga mine autobuzele care, poate, sosesc mai devreme in statie? Daca, dintr-un motiv oarecare, tramvaiul intarzie si astept 30 min. sau mai mult? Asta in conditiile in care biletul prin SMS e valabil doar o ora. In aceste conditii, personal, nu voi mai face greseala de a lua un astfel de bilet. Mai bine se putea cumpara biletul simplu, fara introducerea traseului, calatorul sa se poata urca in orice mijloc, avand o ora pentru calatorie. Simplu si eficient! Se putea lasa posibilitatea de a introduce un mesaj doar pentru cei ce doresc abonament de o zi.

Prea multe accidente

Aproape zilnic citesc in presa locala despre accidente. Nu are rost sa ofer vreun link, cu totii le-am vazut (unii chiar pe viu, inclusiv subsemnatul, un biciclist atins usor pe o trecere de pietoni de pe Sf. Lazar), sunt atotprezente. Accidente pe trecere, pe pasarele, pe alei, peste tot! Strazile orasului au devenit un pericol pentru toti, pietoni, soferi, majoritatea nevinovati, unii vinovati. Consecinta: vieti pierdute (la cimitir sau prin spitale), masini distruse, pagube materiale (inclusiv publice). Si totusi de ce am ajuns in aceasta situatie? Trecind peste soferii indisciplinati (care sunt peste tot), eu cred ca, in parte, responsabile indirect de aceasta situatie sunt si santierele nesfarsite din oras, care au dat peste cap atit circulatia rutiera, cit si... respectarea regulilor de circulatie. Santierul in sine nu are nici o vina, este bine ca se construieste in oras, problema o reprezinta faptul ca pentru multi soferi zonele cu santiere se transforma brusc in zone fara reguli. Degeaba sunt semne, nimeni nu le mai respecta, din dorinta de a ajunge la destinatie. Mergeti la Fundatie si veti vedea ca soferii care coboara din Copou nu mai respecta (nu toti) semnul de cedeaza trecerea care ii asteapta la intrarea in intersectie. Mergeti pe str. Moara de Foc/Silvestru si veti vedea ca soferii merg pe constrasens in zona santierului de la pasajul Bancila. Si exemplele pot continua. Pe de alta parte, bulevardele proaspat terminate au devenit piste de curse: str. Silvestru, sos. Pacurari, chiar b-dul Carol!
Dar si modul in care este gindita circulatia in intersectii favorizeaza accidentele. Lipsa culorii separate pentru virare stanga in majoritatea intersectiilor a transformat multe astfel de zone in terenuri de lupta. Este care pe care! Sa mai spun de cite ori am vazut soferi trecind pe rosu?  Sau citi soferi cred ca culoarea verde intermitent (pentru dreapta) le da prioritate?! Sa ii mai amintesc pe taximetristi (no offense)?
Toate acestea au facut ca indisciplina soferilor sa fie maxima. Si aici vin alte intrebari: unde sunt camerele video care monitorizeaza intersectiile? Nu par sa existe, desi ar trebui instalate cu prioritate in astfel de locuri. Unde sunt politistii? Eu unul ii vad destul de rar, de obicei dimineata prin Podu Ros, unde e foarte aglomerat. Inteleg ca sunt ocupati cu multe alte treburi, inteleg ca sunt putini la numar, insa deja problema a devenit cronica si punem in pericol viata cetatenilor. Realmente, imi fac griji pentru mine, familia mea si cei din jur.
Solutiile vin din cele spuse mai sus: o mai buna delimitare/marcare a santierelor ce sunt in desfasurare in oras; camere video in intersectii si in zonele sensibile; semafoare inteligente (vezi aici) pentru trecerile de pietoni/intersectiile cu probleme; noi sensuri giratorii; o mai vizibila prezenta a politiei pe strazi (inclusiv cu monitorizarea de la distanta a intersectiilor si a strazilor recent refacute); montarea (la primavara) de noi limitatoare de viteza (cu toate ca nu le agreez, le vad ca solutie pentru strazile care imbie la viteza). Siguranta publica este in joc, astfel ca nu trebuie aminata luarea acestor decizii.

Sfaturi de iarna - conducere

Am sa postez aici cateva informatii foarte utile ce privesc conducerea pe timp de iarna (pe drumul national ce pleaca din Iasi spre Roman/Pascani, dar si in oras). Desi ma indoiesc ca soferii bolizilor care produc accidente pe banda rulanta vor citi vreodata acest text, am speranta ca el le va prinde bine macar celorlalti participanti la trafic, cei care incearca sa "abordeze" iarna soseaua cu precautie.
Textul nu imi apartine, il postez aici din bunavointa si cu acordul autorului, dnul Gabriel Mihaila (postat initial pe Facebook).

SFATURI DE IARNĂ (1)
 

Pentru că de acum încolo iarna nu ne mai poate păcăli şi ne putem trezi oricînd cu manifestările ei, cu fenomene meteorologice atît de variate de la o zi la alta, de la o oră la alta – ca unul care mai bine de 30 de ani din viaţă a coordonat activităţi de deszăpezire atît în zone montane cît şi pe meleagurile natale – îmi permit să vă dau cîteva sfaturi pentru aceia dintre dumneavoastră care conduceţi o maşină pe timpul iernii.
De la început trebuie să precizez faptul că circulaţia în oraş şi condiţiile meteorutiere diferă substanţial faţă de circulaţia în zona interurbană.
„Iarna nu-i ca vara!” a spus pe bună dreptate unul din înţelepţii neamului...Dacă vara fenomenele meteorutiere sunt oarecum constante şi nu se pot întîmpla instantaneu prea multe lucruri care să ne surprindă înafară de vreo ploaie torenţială însoţită de furtună care poate fi totuşi uşor observată şi prevăzută, iarna în aceiaşi zi, de la oră la oră, de la minut la minut chiar, fenomenele meteorologice au o dinamică atît de rapidă şi imprevizibilă încît dacă nu conştietizăm acest lucru putem fi surprinşi, iar asta ne poate determina să avem reacţii necontrolate cu consecinţe grave uneori.
Trebuie să ştiţi că într-o zi obişnuită de iarnă dacă vă deplasaţi pe o distanţă de 50 – 100 de kilometri, vă puteţi întîlni cu situaţii total diferite. Pentru a fi cît mai bine înţeles, am să exemplific şi vă voi spune că o deplasare de la Iaşi la Paşcani sau la Roman de exemplu, vă poate pune în situaţii total neprevăzute şi este bine să luaţi aminte asupra acestor sfaturi izvorîte dintr-o experienţă „de o viaţă”.
• Plecînd de la Iaşi şoseaua poate fi uscată iar vremea puţin ceţoasă în oraş. Temperatura, în jur de 1-2 °C. Cu cît ne îndepărtăm de oraş, unde temperatura exterioară este oricum mai mare decît înafară datorită concentrării pierderilor de căldură, deja de la METRO încolo - fără ca noi să percepem în interiorul maşinii – temperatura exterioară a scăzut la 0°C, sau chiar - 2°C. Ceaţa din atmosferă se depune pe carosabil şi îl umezeşte uşor, sau se transformă în chiciură şi se pudrează drumul. Acesta este un moment foarte periculos deoarece deja s-a format o peliculă invizibilă de alunecuş care micşorează enorm de mult aderenţa pneurilor. Pe traseu, şoseaua este traversată din loc în loc de podeţe şi poduri. Fiind curenţi de aer rece care circulă pe dedesupt, îngheţul umezelei sau a brumei se produce mult mai rapid decît pe restul şoselei unde temperatura înmagazinată în timpul verii în profunzimea fundaţiei menţine o diferenţă de 2-5 °C în plus. De la Leţcani, mergînd spre Tg. Frumos, observăm că începe să fulguiască...Porţiunea de la ieşirea din Leţcani pînă în Podu Iloaiei este un cîmp deschis, cu deal pe partea dreaptă cam 5 kilometri. Pe această porţiune de şosea există curenţi reci care circulă „ la rasul” şoselei şi care determină un îngheţ cvasiinstantaneu a umezelii ce se datorează topirii pojghiţei de zăpadă sub rulajul roţilor. Drumul este şi în aliniament şi sinuos, cu unele curbe în plan orizontal şi vertical. Nefiind zăpadă mare, iar drumul prezentîndu-se negru şi umed, în maşină avînd confort de căldură şi ambient, nu sesizezi că rulezi pe o suprafaţă glisantă. Ce, nu ai mai mers şi vara pe ploaie şi drum ud? Ei bine, asta este capcana! Trebuie să frînezi instantaneu şi ţi se întîmplă să o faci pe un podeţ, într-o curbă de 90° şi observi cu groază că nu poţi controla maşina. Te pierzi, apeşi mai tare frîna şi ieşirea în decor este poate cea mai uşoară urmare...
• De la Podu Iloaiei, ninsoarea se înteţeşte şi ninge cu fulgi mari şi apoşi. Mai mult o lapoviţă, dar îţi reduce substanţial vizibilitatea. Dacă nu conştientizezi acest lucru şi nu ai o vizibilitate perfectă la parbrizul tău, la lunetă şi retrovizoare, ai mari şanse să nu-ţi dai seama că după autobuzul din faţă pe care te pregăteşti să-l depăşeşti mai ete un TIR, iar în faţa lui o căruţă...Tu ai maşină tare, puternică, nu te temi şi intri în depăşire...Abia cînd dublezi vezi autocarul, TIR-ul şi căruţa...Din faţă percepi că se apropie un bolid ca al tău! Accelerezi la maximum, forţezi să intri în coloană, dar intri pe o mică porţiune de polei şi atunci nu mai ai ce face...
• Cu cît înaintăm spre nord, ninsoarea se înteţeşte. Întîlnim din sens opus utilaje cu lamă care împrăştie material antiderapant şi asta ne linişteşte oarecum. Este mai mult o iluzie, pentru că nici un utilaj din lume nu poate acţiona încît să aducă siguranţă maximă. Apoi, trebuie să cunoaştem că utilajele care acţionează au de regulă o rază de acţiune de circa 25 – 50 de kilometri şi nu putem şti cînd acestea au trecut în faţa noastră...E posibil ca utilajele ce noi le-am întîlnit să se întoarcă înapoi pe sensul nostru de mers abia peste 1-2 ore...Din acest motiv, zăpada pe care rulăm începe să devină din ce în ce mai groasă, are 2-3 cm, are 5-10 cm, ninge continuu abundent, a început şi viscolul, după Tîrgu Frumos, pe „creastă” suflă cu putere şi parcă ninge de peste tot: şi din cer şi din pămînt...E seară bine, suntem concentraţi să depistăm în faţă orice luminiţă care indică prezemţa unei maşini. Pe o asemenea ninsoare viscolită, nu sesizăm de la 30 de metri un camion rămas în pană pe şosea că i-a îngheţat nenorocitului motorina...E plin de zăpadă şi nu-i merg luminile. În ultima clipă frînăm brusc şi simţim cum ne fuge spatele undeva într-un şanţ...Circulaţia pe un astfel de timp nu trebuie să se facă cu o viteză mai mare decît a treia, iar a patra să fie doar de rezervă la o depăşire obligatorie, după care se revine la a treia...
• Am ieşit din Ruginoasa, sau din Strunga şi observăm că spre surprinderea noastră şoseaua pare uscată, iar ninsoarea s-a mai domolit. E drept, vîntul suflă puternic din lateral. Punem o frînă de verificare şi observăm că ţine. Accelerăm, că mai avem de mers destul şi nu trebuie să ne prindă noaptea. Întîlnim venind din faţă maşini ninse, cu zăpadă groasă pe bot, dar vedem şi utilaje grele cu lama ridicată care merg în sens invers cu al nostru.Ne simţim liniştiţi şi apăsăm acceleraţia. Urmează Trei Iazuri, succesiune de curbe, cu o curbă stînsă la dreapta. Luînd virajul degajat, ne trezim în faţă la 10 – 15 m cu un sul de zăpadă transversal drumului înalt de 50 – 60 cm. Din faţă, în acelaşi timp, luminile unei maşini care se apropie simultan. Instinctul te face să frînezi brusc speriat că iei în plin sulul de zăpadă care este mai gros pe partea ta. Înclini să furi spre ax, unde ţi se pare mai subţire, dar frîna şi virajul brusc te „agaţă” de cel care a venit din direcţia opusă...
• Rulezi pe şosea, e noapte, e viscol şi vezi în faţă un utilaj tip „solniţă” care împrăştie antiderapant. Are viteză relativ mică, e aliniament, cunosc bine drumul, nu-mi vine nimic din faţă, intru în depăşire. În acel moment, de pe discul rotitor al utilajului, un bulgăre îngheţat de antiderapant este proiectat în parbrizul meu, exact cînd am început dublarea. Nu mai văd nimic, calc brusc pe frînă şi iau viraj dreapta instantaneu. Instinctul de conservare. În cel mai fericit caz am ajuns în şanţ sau în gulerul de zăpadă lăsat de lame pe marginea drumului...În cel mai fericit caz.
• Pe ninsoare viscolită un strat de zăpadă îngheţată acoperă indicatoarele de atenţionare sau de obligativitate. Vizibilitatea scade uneori aproape brusc pe porţiuni de 50 - 500 de metri, cînd intri şi ieşi alternativ din nori denşi de ceaţă. Acum rulezi pe uscat, şi dai de o groapă sau denivelare în care s-a acumulat apă şi care a îngheţat, iar tu tocmai în acea secundă, ACOLO, trebuie să frînezi.
• Sunt zile calde de iarnă în care în loc să ningă, plouă mocăneşte. Afară, temperatură de 4-5°C. Habar nu ai că la 1 km în faţa ta există un coridor parşiv de curent rece care scade temperatura brusc la 0 grade. Ploaia care cade mărunt îngheaţă instantaneu pe parbriz, dar şi pe şosea. Observi dintr-o dată că ştergătoarele nu mai „usucă” şi încep să alunece pe o pojghiţă de gheaţă. Se încarcă din ce în ce mai tare şi te chinui să străpungi cu privirea sticla şi gheaţa. E cel mai criminal fenomen natural, practic de neanihilat. Se numeşte POLEI GENERAL. Se formează instantaneu şi pînă la a se interveni durează de obicei cel puţin o jumătate de oră – timp în care tamponările se ţin lanţ. Trebuie să ştiţi că o Bază de Deszăpezire este la circa 30 – 40 de kilometri distanţă una faţă de alta. Din momentul alertării se încarcă utilajul preţ de 10-15 minute, iar apoi deplasarea pînă în zona semnalată îi mai ia maşinii încă cel puţin o jumătate de oră, în funcţie de distanţa pînă la Bază. Şi utilajul care se deplasează să împrăştie material antiferapant se confruntă cu aceleaşi greutăţi. Şi la el îngheaţă parbrizul şi cauciucurile lui rulează pe un carosabil ca sticla. El împrăştie antiderapantul ÎN URMA sa, iar în faţă e tot sticlă. De multe ori, dacă materialul antiderapant nu conţine proporţie suficientă de sare, nu-şi poate face efectul şi este imediat acoperit cu polei...Daca sesizati ca este polei general, OPRITI imediat masina cat mai pe dreapta (eventual inafara partii carosabile) porniti avariile si IESITI din masina in decor, mai departe de sosea. Sunati imediat la 112 si semnalati faptul ca-i polei general si unde va aflati ( intre ce localitati). Asteptati pana trec utilajele care imprastie antiderapant afara din masina si pana vedeti coloana ca se pune in miscare. Orice metru parcurs pe polei general, este un risc pentru viata. Daca intalniti indicatorul "Drum Inzapezit"nu fortati sa treceti, ca va riscati viata si puteti sa sfarsiti inghetat in masina. Tineti cont de sfaturile si de semnele date de drumari si de Politie. Nu fortati sa intrati in coloana intre utilajele de deszapezire. Cand vedeti ca actioneaza in baterie (decalate) doua sau mai multe lame, nu incercati depasire sau sa le impingeti spre margine. Acolo va ramane o insula de zapada care va deveni gheata si va putea lua viata unui om.

Spre deosebire de zona interurbană, în oraş capcanele ivite în trafic sunt de altă natură, iar starea carosabilului este mult mai greu de menţinut curată.
În oraş – spre deosebire de interurban – nu ai unde să împingi zăpada care se aglomerează la bordura trotuarului, unde se formează ziduri înalte de zăpadă îngheţată. E foarte dificil şi costisitor să transporţi mii de tone de zăpadă undeva unde ai acces, unde este suficient de aproape şi nu poluezi. Zăpada este îmbibată cu nisip şi sare care „arde” spaţiile verzi de la marginea trotuarului, iar nisipul înfundă primăvara canalizaţia pluvială. Ce nu intră în canal se transformă în praf migrator şi inhalăm chiar şi în parc...
Pe şosea, zăpada este împinsă la patrularea lamelor dincolo de acostament, pe şanţ, se topeşte pe şanţ, iar carosabilul se usucă aproape imediat la ger sau la soare.
• Pe stradă, în oraş, gulerele de zăpadă care stau pe marginea străzilor se topesc lent pînă în aprilie – mai şi sunt sursă continuă de apă care bălteşte în denivelări şi gropi. La zero grade celsius, îngheaţă şi sunt surprize pentru cei care trebuie să frîneze brusc.
• Capacele de canalizare degajă căldură şi topesc uşor stratul de zăpadă pe o rază de 1-2 m, care după un prag de temperatură negativă îngheaţă şi devine patinoar.
• Conductele de termoficare care traversează străzile la fel, încălzesc asfaltul şi acolo zăpada devine un prag de gheaţă.
• Dacă la cîmp deschis drumurile se proiectează preponderent pe direcţia predominantă a vîntului, în oraş blocurile înalte funcţionează ca schimbătoare de curenţi sau ca parazăpezi şi dintr-o dată te trezeşti la un viscol că se crează un dop troienit într-o intersecţie.
• Făgaşele îngheţate ce se formează în zăpada care nu a fost curăţată la timp, te pot „arunca” cîţiva centimetri lateral, suficient să atingi o maşină alăturată.
• Trebuie să ai în portbagaj o lopată cu care să poţi oricînd să te ajuţi să ieşi dintr-o parcare.
• Materialul antiderapant se împrăştie manual ca acum 60 de ani din mersul camionului şi oricînd te poţi trezi în faţă pe parbriz cu o lopată cu nisip. Muncitorii care abia se ţin în echilibru pe camionul în mers în timp ce lopătează nu mai au şi grija autovehiculelor care circulă...
• O conductă de apă care se sparge, peste o oră a făcut pe stradă un patinoar de care nu ştiai cînd ai plecat de acasă, aşa că te trezeşti că frînezi pe gheaţă.
Am făcut toate aceste consideraţii în dorinţa de a vă împărtăşi cîteva aspecte menite să vă dea de gîndit şi să vă apere pe cît posibil să cădeţi în capcane nevăzute. Totuşi, chiar dacă dumneavoastră luaţi toate aceste măsuri de precauţie, e bine să cunoaşteţi că nu toţi participanţii la trafic cunosc şi respectă conduita preventivă pe timp de iarnă şi înafară de propriile măsuri, mai ai nevoie şi de noroc. Dar mai ales, de ajutorul lui Dumnezeu.

Praga - tunel Blanka

Pentru ca am tot amintit de sosele de centura... am avut ocazia sa vizitez Praga in aceasta toamna si am fost impresionat de o realizare inginereasca de inalt nivel: tunelul rutier Blanka. Gindit ca parte a inelului interior al orasului, ce va fi finalizat in 2020, acest tunel (de fapt o succesiune de tuneluri) reprezinta un vis de neatins pentru orice roman din... Romania: kilometri intregi pe sub pamint, doua benzi pe sens, circulatie fluenta pe sub strazile aglomerate ale orasului. Sigur, au avut si ei problemele lor (a costat mai mult decit era prevazut, au mai fost si accidente), insa deja cca. 3 km din tunel sunt functionali. Nu vom vedea prea curind ceva asemantor pe sub vreun oras din Ro.

Un clip despre intregul proiect gasiti aici: http://www.satra.cz/videoklip-tunelovy-komplex-blanka/


Imagini skyscrapercity

Youtube (situatia actuala):



proiectul pe harta:

Semafoare pentru pietoni si altele

1. Pentru a nu stiu cita oara citesc in presa locala despre accidente care se petrec pe trecerile de pietoni. Situatia de pe Bulevardul Socola, din fata Liceului CFR, este chiar grava, aproape saptaminal se petrec acolo astfel de accidente. O vreme, in acel loc se montase o "spinare de magar", care insa in acest an nu si-a mai gasit locul, iar in lunile urmatoare nu merita montata, pentru ca va ingreuna eventualele lucrari de deszapezire. Frecventa mare a accidentelor ma determina sa propun aici (ca si in cateva alte zone asemanatoare) un semafor. INSA, aici ar merge numai unul dotat cu buton, caci ne vom trezi cu situatia semaforului pentru pietoni de pe B-dul Tutora, care nu este util in afara orelor 8-16, si asta doar in timpul saptaminii. In aceste situatii ar fi de preferat un semafor cu comanda de la pieton, setat sa raspunda intr-un timp bine gindit (ceva de genul: dupa comanda, in 10 sec. se trece pe culoarea verde pietoni, care ar putea dura maxim 30 sec., dupa care cel putin 50-60 de sec. sa nu mai raspunda comenzilor, pentru a asigura fluenta traficului; am vazut semafoare identice in SUA; sigur, timpii pot fi ginditi in functie de frecventa locala). La cateva semafoare din oras am vazut la un moment dat astfel de dispozitive de comanda, gandite pentru persoanele cu dizabilitati, insa NU, acelea nu erau potrivite pentru ceea ce propun aici (foto jos). Si asta din simplul motiv ca nu erau functionale pe termen lung (din plastic, plasate nepotrivit, usor de distrus). Autoritatile ar trebui sa faca doar o licitatie pentru achizitie de soft aferent si dispozitive, ultimele urmind sa fie obligatoriu dotate anti-vandalism. In vestul Europei sau SUA, mecanismele de comanda erau gindite in acest sens, fiind facute din metal dur si fara posibilitate de blocare (vezi foto jos). Avantajul final al acestor semafoare ar fi ca ar contribui la fluidizarea traficului in perioadele cind pietonii nu sunt prezenti si ar asigura si trecerea in siguranta a acestora.
Ofer voluntar o prima lista de semafoare din oras ce pot fi trecute pe acest sistem:

- B-dul Socola (Liceul CFR)
- B-dul Tutora (Sc. Otilia Cazimir)
- Str. Silvestru (sub Pasajul AcB).
- B-dul Carol (cele doua treceri de la Universitate, nu si cea de la intersectia cu Toma Cozma, plus trecerea de la Parcul Copou)
- B-dul Alexandru cel Bun (trecerile din zona Minerva-Piata Voievozilor)
- B-dul Nicolae Iorga (primul semafor dinspre Podu de Piatra spre Gara Nicolina, nu si al doilea)

2. Pe Str. Palat (de la Moldova Mall pina in Podu Ros) trebuie introdus "unda verde", la fel pe Sos. Nicolina si Sos. Pacurari, dar si pe B-dul Independentei (cu setarea timpilor pentru viteza de 50 km/h).

3. Trec adesea prin zona Granit, adica prin intersectia dintre B-dul Socola si Str. Bucium. Zona a devenit in ultima vreme foarte aglomerata, astfel ca, la orele de virf, virajul dinspre Tesatura (fosta) spre Carrefour a ajuns sa reprezinte proba de indeminare. Din punctul meu de vedere, solutia este simpla: introducerea sensului giratoriu. Intersectia nu este traversata de linie de tramvai, este destul de larga, traficul vine din toate directiile (in special 3 din 4), astfel ca nu vad nici un impediment pentru realizarea aici a unui astfel de sens.
In schimb, la intersectia B-dul Socola/B-dul N. Iorga, ce ridica probleme asemanatoare, poate fi pastrat semaforul (tramvaiul incurca un sens giratoriu), insa trebuie obligatoriu setata si o "culoare" pentru acces stanga. Aceasta a fost solicitata adesea pe forumuri, insa fara succes (si nu inteleg de ce).

In fine, foto promise.
1. variante rezistente:

2. varianta din Iasi, fara sanse pe termen lung:

De prin ziare

Interviu dat de subsemnatul in Evenimentul de azi

Parcarile (reloaded)

18.11.2012
O mentiune: am gasit cateva informatii pe site-ul Primariei. Inteleg de aici ca pentru parcarile rezidentiale se va continua sistemul actual, de licitatie, cu care personal nu am fost de acord (am amintit si pe acest site si am dat si motivele). Mai degraba, s-ar extinde sistemul de abonamente propus acum, decit licitatie. Ramin la opinia ca trebuie doar doua zone, centru si cartiere, pentru a evita discriminarile intre locuitori.

14.11.2012
Se pare ca Primaria a decis sa ia taurul de coarne in privinta parcarilor din oras. Am sustinut necesitatea instituirii unui regulament al parcarilor de mai demult, insa pina in prezent nu s-a prea avansat pe aceasta tema. Lectura putinelor articole din presa cu privire la subiect nu m-a edificat in intregime. Din pacate, nu am gasit proiectul pe vreun site, pentru a avea niste raspunsuri. Nu sunt clare sau ridica semne de intrebare urmatoarele chestiuni:
1. De ce se face distinctie intre zonele 1 si 2? Ce vina au cei din Podu Ros sau de pe B-dul Socola fata de cei din Copou (sic!), primii find nevoiti sa plateasca mai mult? Nu sunt cu totii cetateni cu drepturi egale? De altfel, zona 1 este foarte restrinsa si nu se justifica. Cred ca doua zone, centrala si rezidentiala, ar fi suficiente.2. Tarifele sunt destul de mari, mai ales daca tinem cont de puterea de cumparare a romanului obisnuit. Pina si la Palas tariful de 2 lei pe ora pune pe fuga pe multi, dovada strazile invecinate pline de masini. 3 lei pe ora in centru e mult, 2 lei ar fi suficient, la fel cum 1 leu este in regula pentru zona periferica. In schimb, 9 lei pe zi este un tarif rezonabil.
3. Se instituie si un sistem de abonamente. Insa iar se face discriminare intre cetatenii din zona 1 si cei din 2, primii fiind obligati din motive neintelese sa plateasca mai mult. E amintit un abonament de tip ”locatar”, fara a ni se spune si cit va costa.
4. In schimb, sanctiunile mi se pare mici: 30 de lei pentru centru si 7,5 lei pentru periferie?!?
In lipsa altor detalii, cam atit, pentru moment.
Ajungem acum la problema majora, si anume amenajarea parcarilor, despre care nu se spune mare lucru. Vorbim aici de miile de locuri de parcare ce sunt astazi intr-o situatie precara, cu asfalt deteriorat, fara marcaje sau pe marginea unor strazi ce inca asteapta modernizarea. Costurile sunt mari si nu cred ca un concesionar privat si le va permite. Personal, imi e teama ca voi ajunge sa platesc taxa de parcare pentru locul nisipos pe care imi tin masina in prezent (loc aflat la strada, nu pe vreun maidan), ceea ce nu mi se pare tocmai corect. Multe parcari inca arata asa.

Pe acest subiect, am scris de nenumarate ori (am identificat cel putin sapte postari). Si in textul de aici am sustinut ca modalitatea concesionarii ridica anumite probleme. Iar aici am venit cu o propunere de proiect mult mai convenabila, care sa implice strict municipalitatea, fara vreun intermediar privat. Eu inteleg ca probabil nu sunt bani suficienti la buget, insa cum tot se mai vorbeste de credite, de ce nu se folosesc o parte din bani pentru asa ceva? Varianta publica ar aduce inapoi mai multe venituri la buget decit concesionarea.
In fine, asteptam lamuriri.

Vesti proaste

Stirea de mai jos are potentialul de a fi foarte proasta. Acum intelegem de ce e bine sa facem lucrurile la timp, sa lasam deoparte disputele politice si sa ne unim fortele pentru a duce la capat proiectele incepute! Insa... in van!

Ziarul de Iasi

"Din cauza incompetentei guvernantilor din ultimii ani, iesenii risca sa piarda cele mai mari investitii publice facute vreodata aici. Finantari in valoare de 1,68 de miliarde de lei, in infrastructura, turism, educatie, cercetare si sanatate, ar putea fi retrase de Comisia Europeana daca vor fi suspendate platile pe trei programe operationale, dar si pe POSDRU, blocat inca din vara.

Comisia Europeana a comunicat acum doua zile decizia de presuspendare integrala a Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice si partiala a Programului Operational Regional si a Programului Operational Sectorial - Transport. Aceste masuri au fost luate in urma auditurilor realizate in lunile iunie si iulie pentru aceste trei programe. Comisia Europeana a impus autoritatilor romane mai multe masuri pentru a imbunatati sistemele de management si de control. „Partea romana are la dispozitie doua luni pentru a realiza aceste masuri, dupa primirea in versiunea romana a scrisorilor de notificare a presuspendarii. Ulterior, in functie de rezultatelele inregistrate, Comisia poate lua fie decizia de a relua procesul de rambursare a cererilor de plata trimise de partea romana, fie hotararea de a suspenda platile pentru o perioada de mai multe luni. In toata aceasta perioada, implementarea proiectelor si platile interne catre beneficiari pot continua, nefiind legate direct de decizia Comisiei Europene", au transmis reprezentantii Ministerului Afacerilor Europene printr-un comunicat de presa.

La nivelul regiunii nord-est, judetul ar figura cu cele mai multe proiecte contractate pe cele trei programe operationate „presuspendate" de Comisia Europeana. Pe POS Cresterea Competitivitatii Economice, judetul Iasi implementeaza 71 de proiecte, valoarea asistentei financiare nerambursabile fiind de 261,9 milioane de lei. Cele mai mari proiecte sunt derulate de universitatile din Iasi. Universitatea „Cuza", de exemplu, are patru proiecte in valoare totala de 35 de milioane de lei, iar Universitatea Agronomica implementeaza alte patru proiecte de cercetare si inovare, in valoare totala de 50 de milioane de lei. Cel mai valoros prevede infiintarea unui institut de cercetari pentru agricultura si mediu, in valoare de 35 de milioane de lei. Celelalte investitii pe POS CCE care sunt in pericol apartin, in mare parte, societatilor din Iasi. Compania Antibiotice vrea sa investeasca 15,4 milioane de lei pentru Achizitia de instalatii si echipamente pentru creare capacitate de productie antibiotice nonpenicilinice, pulberi sterile, injectabile. Iesenii au scapat ca prin urechile acului de corectii sau sistare de plati pe POS Transport din simplu motiv ca judetul nu are niciun proiect de investitii pe acest program. In timp ce celelalte judete din Moldova au cel putin o investitie pe acest program, Iasul nu a putut inca sa acceseze fondurile disponibile pe POS Transport. Valoarea asistentei nerambursabile de la nivelul regiunii este de 762,7 milioane de lei, cele mai multe fonduri fiind atrase de Vaslui, in valoare de 566,5 milioane de lei, si Suceava, 133,6 milioane de lei.

Iasul ar ramane ca dupa razboi". Continuarea aici

Blocari de roti

Intors din concediu am constatat ca s-a reluat o practica ce debutase acum cativa ani, dar care incetase brusc, din motive juridice: blocarea rotilor. Pe o strada din apropierea blocului in care locuiesc, s-a trecut la blocarea masinilor ce oprisera pe trotuar, incurcind circulatia pietonilor care, ajung adesea pe... carosabil, alaturi de masini. Masura a dat roade, trotuarul in cauza eliberindu-se ca prin minune, dupa cateva zile de actiune. De altfel, am atras atentia politistului ce actiona in zona pentru a amenda si pe cei ce parcheaza aiurea in... parcare (desi toate autoturismele sunt parcate perpendicular, se gasesc cativa destepti sa traga masina pe diagonala), mi s-a dat dreptate, insa mi s-a spus ca lipseste un indicator care sa arate soferilor cum sa parcheze (!). Prin urmare, in aceasta chestiune, autoritatile ar putea rezolva situatia, "plantind" mai multe indicatoare de acest fel, pe care le-ar putea instala in parcarile mari, pentru a evita situatii precum cea de mai sus. Revenind la blocarea rotilor, consider masura mai buna decit cea a ridicarii masinilor. Si iata de ce:
- in primul rind, banii ar intra direct in bugetul Primariei si nu in buzunarul firmelor de ridicari, ce virau doar o cota parte (mica) orasului
- s-ar evita abuzurile intalnite la ridicari, unde existau multe situatii discutabile
- costurile ar fi mult mai mici, si pentru soferi si pentru Primarie.
Ridicarile ar putea continua, insa doar pentru situatiile de masini care incurca traficul (opriri in intersectii, pe prima banda de circulatie pe bulevardele importante). In rest, blocarea rotilor o vad ca o masura mult mai eficienta.

Stefan cel Mare (2)

Constat in presa (si pe forumuri) o destul de mare nemultumire legata de anuntul Primariei de a inchide Bulevardul Stefan cel Mare si a-l transforma in pietonal. Eu unul m-am anuntat inca din iunie ca un partizan al acestui proiect, considerind ca prin aceasta actiune orasul se va alinia practic standardelor occidentale (si nu numai) din domeniul urbanistic, standarde ce favorizeaza pietonul in zonele centrale, in defavoarea masinilor.
In luna august, destul de repede, autoritatile au demarat punerea in practica a planului, ceea ce este un lucru bun. Sa speram insa ca graba nu va fi de rau-augur, caci, de aceasta data, chiar nu e bine sa se grabeasca (sa termine, cum am auzit, la 14 octombrie), caci, vorba romanului, graba strica treaba. In cazul de fata, e bine ca lucrurile sa se faca temeinic si cu simt de raspundere. Inteleg ca s-au ales deja dalele (de mai multe tipuri) ce se vor pune pe strada/trotuar si nu pot decit sa sper ca s-a mers pe variante rezistente si fiabile. Pentru ca s-a ales ca optiune piatra cubica, consider ca obligatorie amenajarea unei zone pentru biciclisti, inclusa, din cite am inteles, in proiect.
Nu stiu cit de gindite au fost taierile de arbori din zona ce a intrat deja in santier, mai ales ca acei copaci nu pareau batrani. In loc sa planteze arbori foarte tineri, ce risca sa se usuce in scurt timp, datorita poluarii din oras (dupa cum vedem in multe locuri, inclusiv in Copou), eu as sugera edililor sa cumpere, precum la Palas, arbori mai maturi (tot tei, de preferat).
Finalizarea pietonalului nu inseamna incheierea proiectului Centru istoric, ce eu il vad ca o completare a centrului nou, de la Palas care, la rindul lui, ar fi putut fi conectat mai bine cu ceea ce se considera a fi centrul civic (cel ridicat in perioada comunista). Cele trei pot fi unite pentru a atrage cit mai multi turisti si a face orasul cit mai frecventabil. Trebuie finalizata restaurarea monumentelor istorice (dar si a altor cladiri vechi), realizate parcari, pus la punct capitolul informare/orientare, atrasi oameni de afaceri... Nu in ultimul rind, nu trebuie uitate strazile Cuza Voda si Lapusneanu, la fel cum, pentru automobile, trebuie modernizate strazile ce fac legatura cu centrul (spre ex. Sf. Andrei). Un pas important a fost facut.

Centura orasului Iasi

Inaugurarea centurii orasului, sectiunea de sud, imi ofera ocazia unor reflectii pe aceasta tema. Finalizarea lucrarii reprezinta o reusita, chiar daca una mult intarziata si incompleta. Imi aduc aminte de vizitele succesive ale mai multor premieri, Tariceanu, Boc, de acum intrati in istorie, sau ale ministrilor transporturilor -tot istorie- si de promisiunile respectarii anumitor termene de finalizare, niciodata... respectate. In fine, este bine ca s-a terminat ceva. Acest ceva nu ajuta foarte mult orasul, de vreme ce reprezinta un segment partial din ceea ce ar trebui sa fie centura unui oras.
Principalele neajunsuri ar fi:
- chiar intersectia cu DE 583 este prost gandita. In acel loc ar fi fost bine sa fi fost realizat un sens giratoriu (iar drumul de centura sa nu trimita doar spre Uricani, ca in momentul de fata; trebuie noi indicatoare);
- ceea ce s-a facut acum ar fi o varianta pentru trafic greu, traficul usor urmind sa fie deviat prin oras. Actuala situatie este cu adevarat hilara, caci nu am mai vazut o centura ocolitoare care sa nu... ocoleasca orasul. Aceasta nu se mai numeste centura!
- varianta actuala se sfarseste lamentabil tot in... oras. O data ajuns la DJ 248, soferul nostru este trimis inapoi in Iasi, urmind sa parcurga Sos. Nicolina si B-dul Poitiers, "Drumul hotilor", sau Sos. Bucium, in caz ca doreste sa mearga spre Vaslui! Oare cand va veni o minte luminata, care va lua taurul de coarne si va propune inimaginabilul, adica o sosea care sa continue actuala varianta, de la intersectia cu DJ 248 pina la DN 24, peste Codrii Iasilor, pina undeva la Poieni? Sper ca domnii de la Ministerul Transporturilor sau Directia de Drumuri si Poduri stiu ca o sosea printre dealuri cu altitudine de maxim 450 m nu reprezinta ceva imposibil!
- pentru ca centura sa fie completa, trebuie luata in considerare in imediata perioada si realizarea variantei nord. Dar.. exista deja aceasta varianta! Destul de multi ieseni stiu ca la iesirea din Letcani exista o intersectie ce permite accesul spre stanga pe un drum "strategic" ce duce prin Bogonos si Horlesti la Vanatori (DJ 248B). Cei 16.4 km asigura legatura facila intre DE 583-DJ 282 si iar DE 583. Am folosit aceasta varianta in cateva rinduri si nu este intr-o stare chiar proasta. In loc sa facem planuri pentru o sosea noua (care cine stie cind vor fi puse in aplicare), de ce nu modernizam acest sector de drum (consolidare, asfaltare)? Ar asigura un acces direct si rapid pentru cei ce merg spre Basarabia, numarul lor fiind in crestere, evitindu-se astfel intrarea in oras si aglomerarea traficului deja existent. Ar fi si mult mai ieftin! Poate la Consiliul Judetean citeste cineva!


Vizualizare hartă mărită

Asa da!

Citez din Ziarul de Iasi de astazi:

"Primaria a aplicat amenzi cu nemiluita saptamana trecuta. Proprietarii unui monument istoric de pe strada Turcu s-au ales cu o amenda de 4.000 de lei pentru ca a lasat casa ce a apartinut domnitorului Alexandru Moruzi, in paragina si nu facut lucrari de reparatii. Inspectorii municipalitatii au somat alti 14 administratori de monumente istorice din Iasi pentru ca nu le-au intretinut. Un alt iesean trebuie sa plateasca o amenda de 500 de lei deoarece crestea vaci in curtea proprietatii sale din Bucium. Acesta a fost reclamat de vecinii sai pe motiv ca isi plimba animalul in zona si lasa mizerie. Societatea ApaVital nu a scapat nici in aceasta saptamana de amenzi si somatii din partea Primariei. Regia de apa a fost sanctionata cu doua amenzi in valoare de 4.000 de lei din cauza transeelor parasite de pe bulevardul Carol I si strada Costache Negri si a primit alte cinci somatii pentru lucrarile de pe strazile Toma Cozma, Dumbrava Rosie, Otilia Cazimir, Tudor Vladimirescu, Aurel Vlaicu si stradela Ciric. „Am dat o amenda de 1.000 de lei pentru ca ApaVital a facut un bransament la reteaua de apa si nu s-a asigurat sa refaca domeniul public afectat prin incheierea unui contract. Am aplicat si 20 de somatii pentru executarea lucrarilor de reparatii si intretinere a fatadelor unor imobile", a declarat Ciprian Chirita, seful Serviciului Control Intern din cadrul Primariei."

Asa da! Amenzi pentru cei ce nu respecta cladirile monument, amenzi pentru cei ce nu respecta fatadele, amenzi pentru societatile care nu refac (niciodata) cum trebuie zonele afectate de diversele lucrari pe care le-au initiat! Sa nu se creada ca sunt adeptul amenzilor, insa se pare ca la noi altfel nu merg lucrurile. Am dori insa sa vedem si consecinta fireasca a acestor actiuni, anume... respectul. Respectul fata de cladirile monument, fata de cetateni, fata de oras!

Sensuri unice

Citesc in Ziarul de Iasi ca edilii intentioneaza sa introduca in sfarsit sensuri unice pe strazile Palat si Sf. Lazar. Inca de acum aproape patru ani am sustinut aceasta varianta si ma bucur ca autoritatile au ajuns in cele din urma la aceeasi concluzie. Am propus si o solutie pentru linia de tramvai, ce ar ramine cu dublu sens pe Str. Palat: separarea liniei ce urca prin niste popici speciali (ideal ar fi sa fie dintr-un material dur, nu ca cei din plastic intalniti prin Bucuresti, ce s-au rupt de mult) [reiau mai jos o fotografie relevanta de la Budapesta]. Acum sa vedem faptele.

Fundatie

Preiau din Adevarul, fara alte comentarii.

Calvarul şoferilor care traversează zona Fundaţie din Capitalei Moldovei se prelungeşte cu încă un an.

Şefii administraţiei ieşene au anunţat prima întârziere oficială pe un proiect european. Şoferii care au drum prin Fundaţie trebuie să ştie că lucrările la pasajul subteran nu se vor încheia prea curând, deşi pe site-ul Primăriei Iaşi proiectul care cuprinde şi acest obiectiv apare că ar trebui finalizat în august 2012.
Directorii din Palatul Roznovanu spun că au cerut de la Ministerul Dezvoltării aprobarea unui act adiţional prin care cer prelungirea cu 11 luni a lucrărilor la proiectul „Dezvoltarea axei de transport Est-Vest".
Continuarea

Stefan cel Mare - pietonal

De pe 7est.ro aflu astazi o veste pe care o asteptam (si anticipam in alte texte de pe acest blog): bulevardul Stefan cel Mare va fi transformat intr-un pietonal. Preiau de pe site:

"Bulevardul Stefan cel Mare va fi închis definitiv circulatiei auto incepand din aceasta vara. Pentru inceput, bulevardul va intra in renovare, urmand ca, la final, sa fie transformat in pietonal. Astfel, la cativa ani dupa ce fostul primar Constantin Simirad a decis sa interzica in week-end traficul auto pe Stefan cel Mare, strada pe care se afla Primaria va permite doar accesul pietonal. Banii necesari provin din finantari nerambursabile europene. Bulevardul Stefan cel Mare va fi decapat in totalitate. „Bulevardul va fi transformat in zona pietonala, este vorba despre un sistem pietonal de tip piateta, cu pavaj din granit”, a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. Pietonalul va avea rolul de a pune in valoare monumentele aflate pe Stefan cel Mare, pornind de la Teatrul National, Catedrala Mitropolitana si Palatul Roznovanu, si terminand cu biserica Trei Ierarhi. Utilajele care vor scoate asfaltul de pe Stefan cel Mare isi vor incepe activitatea in aceasta vara. „Este un act aditional la care lucram, dar anul acesta incepe si se termina de pavat bulevardul”, a sustinut Cristina Popa, managerul de proiect."

Aceasta realizare, cu toate ca va nemultumi la inceput pe multi ieseni, va insemna o alinere a orasului la standardele impuse de multe alte orase din lume, ce prevad extinderea spatiului pietonal din zonele centrale, o reducere a impactului si prezentei automobilelor in aceste zone, ce sunt deschise larg locuitorilor si turistilor.
Sper insa ca acest plan prevede si o mai buna punere in valoare a monumentelor istorice existente, precum si luarea de masuri de incurajare a turismului, printre care as enumera: renovarea centrului (insulele de clădiri vechi de pe str. Lăpușneanu, Cuza Vodă, 14 decembrie, Ștefan cel Mare), finalizarea restaurarii monumentelor istorice, realizarea de amenajari turistice, acordarea de facilități pentru micii investitori ce vor să deschidă afaceri în acest perimetru (terase, cafenele, restaurante, magazine) etc. As adauga chiar cosmetizarea blocurilor de pe bulevard, unde apelul la tinerii arhitecti (vezi aici) ar oferi solutii moderne si constructive.
Centrul vechi trebuie sa redevina nucleul orasului, continuat spre Palat de complexul Palas. Cu unele inerente neajunsuri, aceasta poveste poate deveni una de succes, aducatoare de turisti si venituri pentru oras. Insa totul trebuie facut cu specialisti (arhitecti, istorici, urbanisti, peisagisti etc.), privind in perspectiva si nu de azi pe maine.
De asemenea, este absolut necesara regindirea modului in care se circula in zona. Deduc din textul postat pe 7est ca se va inchide bulevardul din Piata Unirii pina la Palat, ceea ce mi se pare prea mult, practic s-ar bloca accesul auto in centru pe o zona foarte intinsa. Mai degraba, s-ar putea asigura un pietonal de la intersectia cu strazile Horia si 14 decembrie, pentru a facilita accesul auto (de) pe aceste strazi spre B-dul Independentei. Acest lucru va fi necesar, mai ales ca se doreste si inchiderea str. I. C. Bratianu. Probabil, pe mare parte din strazile din zona va trebui introdus sens unic (ce trebuie regandit). In plus, bulevardul poate fi deschis accesului auto pentru aprovizionare, dimineata, intre orele 7 si 9, cum este in multe alte parti.
Realizarea unor parcari subterane este obligatorie, langa Starea Civila si in fata Teatrului. Insa la teatru, parcarea se poate face nu sub parc, ci in spatiul larg dintre teatru si parc, plus lateral de teatru, unde si acum este o parcare, este spatiu suficient (dupa cum am scris si aici). Daca edilii se incapatineaza inutil sa faca aceasta parcare sub parc vor gresi, caci ruinele ce se vor descoperi in mod cert in acest loc sunt suficient de valoroase pentru a... tine ani buni pe loc proiectul. In plus, sa nu ne amagim, deasupra unei parcari subterane nu poate fi un parc precum cel de acum.
Voi reveni in functie de noutati, sperante sunt, sa vedem faptele, aici intotdeauna stam mai prost.

iarna car, vara sanie

Ziarul de Iasi

"Iesenii nu vor scapa prea curand de chinul piscaturilor de tantari.

Majoritatea zonelor din oras au fost invadate de roiuri de insecte, spre exasperarea oamenilor, care se plang de problema tantarilor. Licitatia pentru lucrarile de dezinsectie si tratamente fitosanitare nici nu a fost organizata de reprezentantii Primariei. Acestia au trimis caietul de sarcini la Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice, insa licitatia este intarziata de tot felul de documente. „Am trimis documentatia la ANRMAP, ne-au cerut niste clarificari, si noi am raspuns. Licitatia inca nu s-a organizat", a spus Luminita Salceanu, directorul Societatii Servicii Publice. Si anul trecut operatiunile de dezinsectie si deratizare de pe raza municipiului Iasi au inceput cu intarziere. In 2011, campania de starpire a tantarilor din cartiere a avut loc abia la mijlocul lunii iulie."

Palas - opinii, sugestii

Am afirmat mai demult ca voi reveni pe acest site cu cateva aprecieri privitoare la proiectul Palas, dupa inaugurare. Un alt text, ce va apare curind pe economiaonline.ro [update, intre timp a aparut, il puteti citi aici], va cuprinde o abordare mai stiintifica asupra fenomenului mall-urilor moderne. Voi oferi linkul catre acest text la momentul cuvenit.

Am vizitat complexul, in interior si exterior, si iata ce pot spune. De data aceasta voi incerca sa fiu mai succint, astfel ca... partile pozitive ar fi:
- este o investitie locala, ceea ce trebuie apreciat. Nu a venit nimeni din afara Romaniei sa investeasca acesti bani, ci un om de afaceri local, suma de care vorbim nefiind una "de aruncat". Astfel de investitii trebuie sa continue si ar fi ideal daca s-ar aduce bani si in sectorul de productie, unde suntem din ce in ce mai deficitari. Nu putem numai sa cheltuim bani, trebuia sa ii mai si "producem".
- s-au creat locuri de munca, un numar semnificativ, chiar daca nu toate bine platite.
- s-a creat un mediu de afaceri, prin oferta de spatii comerciale, de birouri, hoteluri, ce poate naste alte afaceri.
- modelul preluat pentru acest complex, cel de "lifestyle center", este unul relativ nou, aceasta fiind o situatie mai rar intalnita la noi (suntem "in trend").
- arhitectonic, complexul se prezinta bine, relativ armonios si echilibrat
- parcarea subterana
- complexul va creste numarul de turisti din Iasi

Partile negative, sau cu potential negativ, ar fi:
- efecte asupra comertului local, pe anumite zone: mall-urile deja existente, Moldova mall, Hala Centrala, chiar Iulius mall, vor avea de suferit, la fel micile afaceri din comert din centru sau cartiere. Fara un plan adecvat, fara o sustinere din partea autoritatilor, centrul poate fi pierdut pentru comert, riscind sa ramina atractiv doar pentru turismul religios, ceea ce nu este suficient/de dorit. Zona veche trebuie integrata printr-un proiect de perspectiva cu zona noua, iar Palasul sa reprezinte continuarea fireasca a centrului istoric.
- lucru reprosat de multi, cladirea cea mai inalta din complex are un nivel de inaltime ce o face sa fie peste nivelul Palatului, oferind o neplacuta perspectiva asupra monumentului istoric, cind se priveste dinspre centrul istoric. Acest lucru este de neadmis, in nici o tara civilizata din lume nu s-ar fi permis asa ceva.
- nu sunt inca lamurit in ceea ce priveste situatia relicvelor istorice sau a ruinelor descoperite (vezi si reactia de aici): personal, in afara unor panouri informative nu am gasit nimic relevant in aceasta privinta (nu am batut chiar tot complexul). Nu trebuie ignorate sau abandonate ruinele curtii domnesti din zona fostului teatru de vara, care, se pare, au ramas pe seama autoritatilor locale.
- parcul nu este atit de mare pe cit s-a facut reclama si nici in stil Luxembourg, cum s-a spus ani la rind. Nu se prezinta rau, elementul pozitiv ar fi ca ofera o buna perspectiva asupra Palatului.
- o chestiune ce nu poate fi imputata celor de la Palas: nu a fost finalizata amenajarea strazilor din zona si nu s-a pus inca nimic in practica legat de gestionarea traficului tot mai aglomerat de aici. Redarea in folosinta a liniei de tramvai de pe str. Palat va complica in mod cert lucrurile, astfel ca ramine valabila varianta sensului unic pe str. Sf. Lazar (urcare). Personal, am propus mai demult un sens unic si pe str. Palat (coborare), iar modernizarea strazii ar fi permis punerea in practica a acestui lucru printr-o separare a zonei de tramvai de carosabil (mutarea pe margine a liniei, ca in multe orase din vest). S-a ratat aceasta sansa, vom vedea ce solutii propun autoritatile.

Sugestii de moment:
- mai multe banci. Gradina interioara va atrage mult public, astfel ca ar fi recomandata adaugarea mai multor banci.
- mai pot fi plantati cativa arbori. Se remarca lipsa lor, mai ales pe latura dinspre scarile ce urca spre esplanada de la Teatrul Luceafarul.
- cladirea ce gazduieste showroom-ul din fata acestui teatru trebuie sa dispara. Strica toata perspectiva asupra acestei din urma cladiri (ce a ramas undeva in dos) si strica echilibrul zonei Palat-Teatru.
- o mai vizibila prezenta a celor ce se ocupa de securitate. Imagini precum cele ce se pot vedea la un moment dat aici nu sunt de dorit. Sa nu se permita accesul cu animale de companie, cel putin nu a celor fara lesa.
- personal nu sunt de acord cu muzica in parcuri (sau se poate da putin mai incet; la un moment dat, m-am plins si de atmosfera din Parcul Expozitiei, unde restaurantul Vinatorul polueaza frecvent fonic zona).

Bilantul primariilor tarii

Institutul pentru Politici Publice tocmai a publicat o analiza bilant, in care e masurata performanţa primarilor din acest mandat, în: furnizarea de servicii publice către cetăţeni. Sunt prezentate informaţii detaliate despre calitatea şi costurile principalelor servicii de utilităţi publice: alimentarea cu apă şi canalizare, salubrizare, iluminat public, termoficare, administrarea spaţiilor verzi, infrastructura de drumuri.

Preiau de pe pagina dedicata subiectului:

"Analiza scoate în evidenţă performanţele individuale ale primarilor (sau lipsa acestora) în îmbunătăţirea parametrilor de furnizare ale acestor servicii, costurile asociate serviciilor şi prezintă clasamente agregate cu cele mai eficiente, respectiv cele mai costisitoare municipii în acest mandat.

Bilanţul insistă şi asupra unor probleme structurale în managementul actual al serviciilor publice – dependenţa crescută de administraţia centrală, subvenţionarea unor sisteme neperformante (ex: termoficarea), descentralizarea incompletă în managementul serviciilor şi cere public viitorilor primari mai multă responsabilitate, dar şi autonomie în aceste domenii.

Nu în ultimul rând, bilanţul se referă şi la bugetele în continuă creştere ale municipiilor reşedinţă de judeţ, pe care însă, viitorii primari au datoria de a le gestiona în mod responsabil, prin atragerea în continuare de fonduri nerambursabile şi păstrarea unui echilibru al bugetului local între gradul de îndatorare şi capacitatea financiară proprie, inclusiv prin politici fiscale locale adecvate şi obiective de investiţii oportune şi realiste.

Bilanţul complet al serviciilor publice precum şi Anexa acestuia cuprinzând fisele individuale ale municipiilor sunt ataşate". 

Intrati in cele doua documente pdf (Bilant servicii publice si Fise municipii), pentru a vedea pozitia municipiului Iasi (in fisa e la p. 40).

Pasaj Hala

In sfarsit, s-a inaugurat pasajul subteran de la Hala Centrala. Am fost acolo in diferitele stadii de constructie si am fost dintre cei care au sustinut ideea pastrarii acelei case vechi (han?), descoperita cind s-a initiat santierul. Ideea integrarii acesteia in pasaj nu este rea, iar ceea ce vad din fotografii (nu am fost inca la fata locului) arata destul de bine. O idee buna este si aceea a plasarii pe podea a traseului vechilor ulite ce se intersectau in acest punct, in fapt in fata vechii piete medievale a orasului. Si numele este inspirat (si corect) ales, de vreme ce ulita ce trecea pe aici (pe Anastasie Panu) se numea Sf. Vineri, iar linga actuala Hala se afla si biserica ce purta acest hram. Sigur, am mai observat unele lucruri nepotrivite, de genul prize si cabluri prinse in zidurile medievale (la vedere), probabil mai sunt si altele, insa e de apreciat faptul ca s-a inaugurat. Mai putin laudabila este durata, caci proiectul s-a intins nepermis de mult, iar ruinele descoperite aici nu sunt de vina (decit cu intarzierea cu cel mult un an).
Fotografii: http://www.iasi4u.ro/2012-pasajul-pietonal-de-la-hala-centrala-este-gata/

Voi reveni cu detalii dupa o vizita la fata locului.

Viena-miscelanee

Inchei seria foto-reportajelor cu fotografii diverse din Viena, insotite de cateva comentarii. Enjoy!

 De pe strazile noastre au disparut vechile tasnitori, ce erau bune vara, stingeau setea trecatorilor. Pe meleagurile austriece, chiar si acestea s-au modernizat.

 Si in Iasi va trebui la un moment dat extins spatiul pietonal, cu posibilitatea inchiderii complete a Bulevardului Stefan cel Mare pentru traficul auto. In zonele centrale, viitorul apartine pietonilor, nu masinilor.

 Alte strazi ce au devenit monopolul pietonilor. Trebuie incurajat micul comert, precum si dezvoltarea de spatii de agrement (terase, restaurante, colturi verzi).

Vedem adesea statui murdarite de pasari. Exista si aici o solutie: acoperirea cu o plasa.

Inclusiv spatiile dintre coloane pot fi acoperite cu plase, pentru a nu permite pasarilor sa isi faca cuiburi (de aici... mizerie si aspect dizgratios).

O solutie simpla si aplicata peste tot impotriva pasarilor (si mizeriei aferente). La fel ca plasele de mai sus, costa mult mai putin decit refacerea permanenta a fatedelor.

Tarabe cu un aspect rustic, placute vederii.

Amenajari ce combina elemente moderne cu un ambient "traditional". Nici nu vreau sa ma gindesc la ce avem in Targul Cucului, pe drumul ce duce spre statia de tramvai (acele tevi aruncate deasupra unor tarabe)!

Ma intreb cit timp mai trebuie sa treaca pentru a renunta si pe melegurile noastre la vechiul tomberon si la maturoi?!

Afisaj civilizat.

 Panouri de informare in zona centrala (din Baden, langa Viena), cu harta si directii bine precizate. Informarea turistului este esentiala intr-un oras cu multe monumente istorice (si nu numai).

 Parcarile subterane reprezinta solutia pentru zonele centrale. Iata una chiar langa Stephansdom, principala biserica din Viena.

 Alta parcare subterana, amenajata intr-o piata centrala a orasului. Un pas mare inainte s-a facut la Iasi, la Palas, speram ca se va termina la un moment dat si parcarea de linga Starea Civila (s-a ratat sansa de a se amenaja una cind s-a renovat Piata Unirii).

 O frumoasa imbinare intre ideea de parcare si spatiu verde (in Baden): exista loc si pentru masini si pentru copaci (protejati prin acele amenajari de roci).

In toate parcurile din Viena, cainii pot fi plimbati doar in lesa. Exista parcuri special amenajate pentru caini, pe cind asa ceva si la noi?

 Ring boulevard, celebru, strajuit de copaci, frumos tunsi (nu masacrati, cum inteleg cei de la spatii verzi din Iasi sa procedeze in fiecare primavara cu arborii).

Un loc mult cautat de turisti, greu de gasit pe la noi. In Parcul Copou s-a amenajat o uratenie din termopan, ce e ca nuca in perete in acel spatiu verde, iar in Parcul Expozitiei localnicii (caci turistii nu stiu) alearga la terasa Vinatorul pentru diverse nevoi! Toaletele ecologice instalate intr-o margine a parcului sunt de nefolosit.

Inchei acesta serie, exprimindu-mi inca o data speranta ca edilii vor arunca un ochi aici si vor imprumuta unele idei. Multe nu sunt costisitoare, trebuie doar vointa si perseverenta in buna aplicare.

Viena - lucrari

Continuam seria foto-reportajelor, de data aceasta cu imagini privind felul in care se trateaza la Viena o problema cu care iesenii se confrunta tot mai des in ultima vreme: lucrarile la infrastructura. Cred ca nu trebuie sa mai pun aici imagini cu felul in care se lucreaza in Iasi, stim cu totii. Santierele deschise pe diferite strazi sau trotuare, din diverse motive (asfaltari, pavari, schimbat retele utilitati), transforma adesea intr-un calvar viata celor ce traverseaza sau stau in zona. Praf, mizerie, santiere cu limite relative, pericol de accidente, iar in cazul in care se repara ceva, ceea ce vedem dupa nu seamana mai mereu cu ceea ce fusese inainte.
Dar sa vedem cum sta situatia la Viena:

Orice lucrare care afecteaza domeniul public (si nu numai) este bine delimitata de spatiul inconjurator si ocupa cit mai putin loc. Anul trecut am vazut o interventie pe un trotuar, iar pe spatiul ce fusese rezolvat se pusese un pod din scanduri de lemn, pentru ca trecatorii sa nu isi rupa picioarele!

Delimitare clara a spatiului de lucru. De asemenea, am vazut muncitori care maturau chiar si putinul praf ce depasise spatiul santierului!!!

Chiar daca santierul nu este incheiat, pe zonele finalizate s-a turnat deja asfalt. La nivel!

Peste tot sunt semne de deviere a circulatiei si panouri de informare.

Zone de parcare special delimitate pentru interventiile de la blocuri. Daca o firma are un contract de renovare (si am vazut foarte multe in Viena, totul se renoveaza), aceasta solicita la serviciul specializat din primarie un spatiu de parcare, care i se aloca pentru o perioada strict delimitata de timp (ziua/ora pina la ziua/ora, uneori chiar o zi sau doua). Doar acel spatiu de parcare (pentru care se plateste) este ocupat de masinile firmei sau de tomberonul special adus pentru depunerea molozului.

Sa trecem la felul in care se prezinta trotuarele. Am ales o imagine cu pavele pentru a ilustra prezenta lor in Viena, mai ales in zona centrala, veche, a orasului. Nu am vazut inca pavele colorate, sunt foarte rare. In rest, trotuarele sunt majoritatea acoperite cu asfalt, pentru a asigura o circulatie cit mai lina.

Rar vezi un trotuar care sa nu fi suferit la un moment dat o interventie. Insa in afara liniilor ce sugereaza ca astfel de interventii au avut loc in trecut, nimic nu tradeaza prezenta lor. Toate reparatiile au fost urmate de refacerea trotuarului cu materialul original, adus obligatoriu la nivel.

Aceeasi situatie.

Sa nu credem ca totul este perfect la Viena. Majoritatea strazilor sunt in stare buna si foarte buna, dar mai sunt vizibile si scapari. Aceasta este una din strazile uzate pe care le-am vazut in centru (daca aceasta poate fi considerata uzata)!

Concluzia: nu e imposibil! Se poate, dar cu impunerea unor reguli foarte clare de lucru, cu amenzi foarte mari pentru cei care nu le respecta si cu un serviciu de supraveghere a lucrarilor bine pus la punct si format din oameni responsabili si incoruptibili.

Viena si bicicletele

Profit de scurtul stagiu de cercetare pe care il desfasor in Viena pentru a va oferi - cum v-am obisnuit deja - cateva foto-reportaje, care surprind felul in care au abordat autoritatile locale diverse probleme ce tin de cotidianul urban. Cum suntem si in campanie electorala, m-as bucura daca cei ce se "infrunta" pentru a castiga fotoliul de primar ar arunca un ochi aici si ar copia (am spus bine, ar copia, eu unul sunt satul de experimentele autohtone) ceea ce apare in aceste imagini. Va asigur ca nu vor fi acuzati de plagiat! Indiferent cine obtine victoria in alegeri, noi, iesenii, am avea de castigat daca unele din solutiile gasite de cei din vest ar fi aplicate si pe meleagurile Bahluiului. Sigur, comparatia cu Viena este din start una necastigatoare si fara viitor. Nici Bucurestiul nu se poate compara cu acest oras, ce a fost ales ani la rind ca cel ce ofera cele mai bune conditii de trai din Europa! Insa, solutiile de urbanism alese aici sunt intalnite peste tot in lume, de la mici orasele de provincie la mari capitale. Nu ne impiedica nimeni sa facem la fel!

***

Pentru inceput mergem la... biciclete. Voi posta mai multe fotografii, insotite de mici comentarii.

Pistele de biciclete sunt peste tot in oras. Au o latime respectabila (nu peste tot aceeasi), au dublu sens si sunt bine marcate. Este vizibil materialul din care sunt realizate (nu, nu e vorba de pavele).

 Orientarea biciclistilor pe aceste piste este foarte buna, in ajutorul lor venind numeroase semafoare (cu lumina speciala pentru ei). Trecerea peste borduri este lina.

Indicatoarele arata clar pe ce sens circula pietonii, respectiv biciclistii.

Alte semafoare (a se vedea culoarea rosie).

Mersul cu bicicleta este o adevarata placere, inclusiv pentru cei mici... atasati!

Pe pista, pe asfalt, au fost inscriptionate semne pentru a atrage atentia celor ce circula.

Din loc in loc, municipalitatea ofera biciclete pentru inchiriat.

Sunt zone, inclusiv in centru, unde pe strazi sunt mai multi biciclisti decit pietoni! 

 ***

Inchei cu... ce avem noi. Pai avem pista din pavele, frumos colorate, de o latime minima (cel mult pentru un sens de mers), in timp ce semnele/semafoarele inca sunt asteptate (sursa).

Lucrurile se pot schimba in viitor, nu e totul pierdut. Noi piste ar trebui facute pe malul Ciricului, din Tatarasi/Venetia pina la noul complex de agrement promis de autoritati, piste ce se pot adauga celor de pe malul Bahluiului. Sigur, mai exista o problema... canina, caci stim cu totii ca patrupedele ce impinzesc tot orasul au o preferinta pentru cei aflati pe doua roti (tinta in miscare)!
Va urma...