Monday, October 20, 2014

Belvedere la Repedea

Acest text se vrea un semnal de alarma (al citilea?) cu privire la situatia de la Repedea!



In weekend-ul care tocmai s-a incheiat am mers pina la Repedea, sa vad Iasiul de sus. Orasul se vede bine si arata bine, de la distanta, mai rau arata insa chiar zona de unde se priveste. Nu stiu cui apartine terenul pe care se afla "esplanada", daca e sa ma iau dupa hartile de pe site-ul Primariei si google maps reiese ca... orasului. Din pacate, zona arata rusinos, in conditiile in care pe teren inca sunt urme ca, la un moment dat, a aratat mai bine. Inca se vede si mai e folosit drumul de acces, terminat cu o parcare. Niste stalpi fara becuri flancheaza drumul, semn ca zona a fost iluminata, tot cindva, in trecut. Azi, accesul nu e marcat prin nici un semn, drumul este ingust si stricat, parcarea este in ruina. Tot terenul este brazdat de santuri (pline cu gunoaie) si da calatorului o impresie selenara! Si este pacat, pentru ca o amenajare a zonei ar atrage iesenii si nu numai. In acest loc avem unul din cele mai bune puncte de belvedere din Iasi, care trebuie pus adecvat in valoare.
Orice eventuala amenajare trebuie sa tina cont obligatoriu de faptul ca aici se afla si rezervatia Repedea. Prezenta acesteia nu ar trebui sa reprezinte un obstacol pentru modernizarea zonei, dimpotriva. Astazi, rezervatia nu este nu marcata in nici un fel, si nici protejata! In momentul de fata, accesul oamenilor nu este impiedicat prin nimic, prezenta acestora fiind pusa in primejdie de posibilele surpari, ce pot avea loc oricind (semnele sunt vizibile, crapaturi, semne ale alunecarilor de teren, un accident poate avea loc curind). Cum nicaieri nu se vede vreun indiciu care sa arate ca acolo e o rezervatie, se petrec chiar lucruri revoltatoare. In zona prabusita a rezervatiei (si unde se poate vedea cel mai bine calcarul de Repedea) se "dadeau" cu motocicleta cativa tineri cu singe fierbinte, dornici de sporturi extreme. Cind le-am atras atentia ca e rezervatie si i-am amenintat cu politia, mi-au ris in nas, si pe buna dreptate, de vreme ce nicaieri nu scrie ca acolo e o rezervatie sau ca accesul nu ar fi permis cu motocicleta!
Ce ar trebui facut? Drumul de acces trebuie largit si modernizat, la fel parcarea. Terenul trebuie nivelat (unde este posibil), plantati arbori, instalat banci si amenajat un punct modern de belvedere (semnalat de la sosea printr-un indicator). In partea dinspre padure se pot organiza punte de picnic, cu toate cele necesare. Zona rezervatiei ar trebui ingradita, iar pentru acces/vizitare ar trebui amenajate cai speciale (sunt solutii). Toate acestea ar atrage vizitatori si ar arata ca avem la Iasi un oras modern!















Wednesday, August 6, 2014

Academia Mihaileana

Multi dintre iesenii mai in varsta, care isi amintesc orasul din anii 50-60, cind inca nu cunoscuse febra ampla a demolarilor comuniste, regreta una din cladirile emblematice din centrul Iasilor, Academia Mihaileana. Aflata pe partea cealalta a strazii Arcu fata de Liceul National, cladirea adapostea dupa razboi institutii de cultura, rost foarte potrivit cu inceputurile sale. Desi parea ca va scapa furiei demolarilor, la inceputul anilor 60 s-a decis darimarea ei, ulterior pe o parte a a locului sau - spre Piata Unirii - fiind ridicat cinematograful Victoria, pentru ca la vale sa apara mai tarziu un adevarat mastodont de beton, blocul Tarom. Astazi, doar o placa mai aminteste locul unde s-a aflat aceasta institutie de invatamint si cultura.
Citind comentariile de la un articol din Ziarul de Iasi ce priveste lucrarile de modernizare din centrul orasului, am remarcat textul unui iesean, care a venit cu o extraordinara propunere: demolarea cinematografului Victoria si reconstructia Academiei Mihailene! Stiu, pare o idee prea indrazneata, insa in conditiile in care cinematograful este depasit (au aparut deja alte sali moderne si adaptate cerintelor actuale) si, la rindul sau, in nevoie de reabilitare, eu unul consider propunerea realizabila. Chiar daca nu este un monument de arhitectura de tipul Palatului sau Teatrului, cladirea - refacuta dupa modelul celei vechi - ar completa mult mai armonios ansamblul format de Hotelul Traian si Liceul National. Ce credeti?



In sfarsit!

In sfarsit, o veste buna pentru ieseni, avem pista noua la aeroport! Oricit ar cirti unii, trebuie sa fim obiectivi si sa aplaudam aceasta realizare a Consiliului Judetean! Noul aeroport s-a nascut greu, vedem acum partea cea mai importanta, pista, aproape gata! Acum... asteptam noul terminal! Se poate!


Monday, June 2, 2014

Crucea lui Ferent, putina istorie si propunere

Citesc pe internet ca monumentul istoric cunoscut sub numele de "Crucea lui Ferent" va fi restaurat cu banii Primariei. Nu pot decit sa apreciez aceasta initiativa, mai ales ca vizeaza un monument care marcheaza un moment istoric interesant din istoria orasului, petrecut acum aproape 300 de ani (la 1717) si care l-a implicat pe domnul Moldovei, Mihai Racovita, dar si osteni moldoveni, austrieci, unguri si tatari. A fost una din putinele dati cind manastirea Cetatuia si-a meritat numele.
Intamplarea face ca lunile acestea sa ma ocup de istoria zonei in care a fost ridicata crucea, mai precis de Targusorul Nicolina, aparut o data cu iarmarocul de sub Frumoasa la 1729, din initiativa lui Grigore al II-lea Ghica. Zona de dupa Podu Ros, pe care o cercetez acum (mai multe studii vor apare curind pe acest subiect), prezinta interes si datorita faptului ca in prezent putine mai sunt reperele care sa trimita spre vremurile trecute. Aceasta parte a orasului, integrata urbei in etape, dupa Regulamentul Organic, arata cu totul altfel acum mai bine de un secol. Pe la 1800 (dar si la 1900), nici macar Podul Ros nu era pe locul pe care il gasim azi, nici Bahluiul nu avea cursul de azi, nici Nicolina, strazile urmau un traseu putin diferit, cartierele de case aratau altfel. Totul s-a schimbat dupa 1900 si mai ales sub regimul comunist. In 1906 s-a aprobat planul indreptarii cursului Bahluiului (pus in aplicare in 1909-1911), dupa 1913 s-a bagat in subteran cursul Nicolinei, ce se varsa in Bahlui linga Podu Ros, pentru ca, putin mai tarziu, in anii 60, sa se taie noul traseu al Soselei Nicolina, sa se elimine strada Iarmarocului, sa se darime biserica Sf. Nicolae din Socola etc. Martori tacuti ai acelor vremuri au ramas doar biserica Ziua Crucii, aflata acum intr-o pozitie ingrata, linga pasarela Nicolina, si... Crucea lui Ferent. Biserica Sf. Nicolae a fost refacuta dupa 1990, pe partea cealalta a bulevardului Socola. Revenind la cruce am tot citit de-a lungul timpului prin ce a trecut. Ba si-a pierdut un brat, ba un afacerist a ridicat ilegal o benzinarie, obstructionind perspectiva asupra ei, ba e inconjurata de gunoaie... Daca doreste cu adevarat sa o refaca, Primaria ar trebui sa gaseasca o cale pentru a o pune cu adevarat in valoare. Fostul Targusor Nicolina merita acest lucru, cum merita si cei care locuiesc astazi acolo. Deci, as propune:
- eliminarea benzinariei, pe cai legale (constructie ridicata fara aprobare langa un monument istoric) sau macar prin rascumparare, expropriere pentru utilitate publica.
- amenajarea in jurul crucii a unui scuar
- pentru a largi acest scuar, se poate cumpara si lotul aflat spre strada Gloriei (vezi plan atasat). Citind dosare mai vechi ale Primariei am aflat ca institutia facea pe vremuri destul de des exproprieri pentru utilitate publica. Asa s-au ridicat mai multe edificii si s-au amenajat parcuri si cred ca se pot ridica/amenaja si in viitor, acolo unde interesul public o cere.

Vedere spre Targusorul Nicolina la 1845 (J. Rey)


Monumente si traseul vechi al strazilor prin Targusorul Nicolina



Crucea lui Ferent azi


Crucea vazuta de sus


Plan spatiu posibil scuar





Wednesday, May 7, 2014

PUG - discutie

Citesc in presa ca s-a pus in dezbaterea publica noul Plan de Urbanism General (de fapt o actualizare), un document absolut necesar pentru o dezvoltare viitoare echilibrata a orasului nostru, care integreaza totodata documentatiile de urbanism (PUZ si PUD) din perioada 2008-2013. Am trecut prin documentele afisate pe site-ul Primariei Iasi si, in general, consider ca documentul este rezonabil din punct de vedere al principiilor exprimate si propuse. Orasul este impartit in mai multe zone, ce tin cont de aspecte edilitare, economice, de agrement etc., cu precizarea nivelurilor de inaltime, plus reguli firesti de urbanism (care nici nu ar mai trebui sa se regaseasca aici, dar cum nu stam foarte bine la acest capitol este bine ca sunt totusi prezente). De apreciat este propunerea urbanizarii zonelor Cicoarei si Viticultori, care trebuie sa devina parti integrante din oras. Celor care poate se gindesc ca asa-numita zona Dallas, de linga Bahlui, ar trebui demolata, le raspund ca printr-o evolutie asemanatoare a trecut toata zona din sesul Bahluiului acum 100 de ani. Inainte de rectificarea albiei raului (1909-1911), zona aceasta era inundabila, putinele locuinte care aparusera aici fiind adaugate la categoria maghernite. Pericolul inundatiilor a fost treptat inlaturat, zona a fost canalizata, locuintele s-au inmultit, pentru ca regimul comunist sa ridice aici cateva cartiere de locuinte. Bineinteles, modernizarea si includerea acestor zone cu adevarat in oras nu presupune insa rabat de la regulile de urbanism. Daca Iasii vor continua sa se dezvolte (si asa speram), in 20-30 de ani zonele Viticultori si Cicoarei vor fi de nerecunoscut.
Presa (aici sau aici) a speculat pe tema propunerilor mai mult sau mai putin fanteziste ce urmaresc o mai buna reglementare a traficului. Personal, consider ca o parte din aceste propuneri nici nu ar trebui sa se regaseasca in forma finala. Ma refer mai ales la zona centrala, istorica, a orasului si mai putin la cartiere.
Spre exemplu:
1. un pasaj aerian in zona Targu Cucu este exclus, din simplul motiv ca cuvintele pasarela si manastirea Golia nu au ce cauta impreuna. Prezenta unui monument istoric de anvergura Goliei face ca zona sa fie tratata special, este exclusa ridicarea unei constructii care sa afecteze vizual perspectiva asupra manastirii. Un pasaj subteran, cu cite un sens dus-intors, pe directia Sararie-Tg. Cucu, ar fi alta poveste, desi nu ar rezolva prea multe.
2. un rond ciudat apare in planuri in zona intersectiei str. Gandu cu str. Arcu. Trebuie sa recunosc ca solutia pare interesanta, insa greu de aplicat. Zona prezinta o panta accentuata, sunt cladiri cu regim de inaltime diferit care ar trebui sa fie expropriate, prezenta liniei de tramvai, faptul ca suntem la limita centrului istoric, cu cladirea Liceului Nationala in fata, in concluzie solutia aleasa este prea complicata si costisitoare pentru a fi pusa in practica.
3. exproprieri si largiri importante de strazi (ex. str. Maior Eremia Grigorescu) ar presupune si acel sens giratoriu propus pe B-dul Tudor Vladimirescu, cu legatura spre Targu Cucu. Acesta ar avea mai multe sanse de a fi pus in aplicare, numai ca si aici apare problema prezentei liniei de tramvai (traversarea Padurii-Tatarasi, pentru care nu se propune nici o solutie).
4. Nici subtraversarile B-dului Stefan cel Mare (str. Col. Langa si I.C. Bratianu), desi ca principiu ar rezolva problema trecerii pe sub pietonal a masinilor, cu greu vor putea fi puse in aplicare. Vorbim de subtraversarea nu numai a bulevardului, ci si a unor cladiri (Materna, bloc de locuinte, cladiri ale Primariei), cu costuri semnificative. In schimb, o subtraversare pietonala potrivita ar putea fi intre B-dul Stefan cel Mare si Palat (nu mai amintesc aici amenajarea spatiului din fata Palatului, absolut necesara).
Nu vad sa ”ploua” cu miliarde de euro in urmatorii ani, astfel ca mai bine renuntam la astfel de proiecte si gestionam eficient ceea ce avem. In ceea ce ma priveste, cred ca situatia actuala nu este atit de dezastruoasa pe cit lasa unii sa se inteleaga. Inchiderea B-dului Stefan cel Mare si transformarea in pietonal nu au avut efectele grave preconizate. Circul foarte mult in oras, traversez zilnic zona centrala (inclusiv pe jos) si nu pot spune ca valorile de trafic au crescut foarte mult pe strazile ce au ramas deschise. Sunt exceptii, precum orele de virf, iar aici ar putea interveni Primaria cu masuri: 1. cea mai importanta masura, un transport in comun cit mai eficient, la timp, curat, cu mijloace suficiente; 2. sincronizarea semafoarelor si a timpilor de asteptare (cum e acum, in multe locuri nu e in regula); 3. o mai buna gestionare a parcarilor existente si amenajarea a inca una sau doua, subterane sau supraterane: a. nu in parcul de la Teatru (vezi aici), ci in fata si lateral de acesta, sub spatiul de parcare deja existent; b. o parcare etajata, supraterana, poate fi amenajata in parcarea de linga cladirea UAIC din Fundatie? c. de ce nu se amenajeaza o parcare in spatele blocului BRD de pe Anastasie Panu? chiar daca terenul nu e al Primariei, se poate achizitiona in acest scop).
Concluzia este ca oamenii trebuie incurajati sa nu mai vina cu masina in zona centrala. Degeaba cream pasaje sub- sau supra-terane, s-au facut studii stiintifice, crearea de infrastructura nu face decit sa atraga si mai multe masini! Mai degraba construim inele de circulatie in afara orasului, centuri ocolitoare, departe de zonele rezidentiale, nu in interiorul acestora (cu privire la solutiile pentru cartiere voi reveni ulterior). Prin aceste solutii nu facem decit sa demonstram ca suntem cu decenii in urma la capitolul urbanism. Tendinta mondiala este de restringerea a strazilor, extindere a trotuarelor, caile de circulatie devin tot mai prietenoase cu pietonul sau biciclistul! Sa investim bani in spatiul verde, piste de biciclete, trotuare. Noul PUG este binevenit, va fi si mai potrivit daca i se vor aduce modificarile necesare.

Wednesday, March 26, 2014

Un proiect

In presa au aparut detalii cu privire la un proiect de amenajare a Bulevardului Stefan cel Mare. In linii mari, proiectul raspunde bine cerintelor punerii in valoare a acestui spatiu, care ar urma sa fie complet reamenajat. Autorii propun chiar idei indraznete, unele dintre ele le-am amintit si eu aici (refacerea in oglinda a cladirilor renovate de la Biserica Catolica) sau refacerea turnului cu ceas de la Trei Ierarhi (o idee si mai indrazneata). De asemenea, merita atentie modul de punere in valoare a ruinelor de la cub.

detalii aici

Tuesday, March 4, 2014

Scuaruri (II)

Acum putin timp faceam referire la posibilitatea amenajarii unor scuaruri in diferite locuri din oras. Un text publicat astazi in Ziarul de Iasi, reia cu argumente stiintifice acest subiect.

Situaţia arborilor stradali ieşeni a făcut obiectul a numeroase discuţii, atât directe cu dl viceprimar Mihai Chirica, principalul factor decizional al Primăriei municipiului Iaşi, cât şi prin intermediul unor posturi locale t.v. şi al presei scrise. Gafa peisagistică comisă în anii 2012-2013 prin extirparea totală a teilor de pe bulevardul Ştefan cel Mare a produs iritarea comunităţii ieşene şi organizarea unor acţiuni publice de protest, care, probabil, vor continua şi în viitor. Plantarea salcâmului japonez-pendul în locul teiului este fără discuţie un act incalificabil, nepeisagistic şi necultural. Ştefan cel Mare, votat de români ca cea mai importantă personalitate naţională, şi arbustul din Ţara soarelui-răsare, plantat mai la nord cu 12 grade latitudine, n-au absolut nimic comun.
Din păcate, situaÅ£ia nu este mai bună nici în cazul unor scuaruri ieÅŸene (spaÅ£ii verzi cu suprafeÅ£e sub 3 hectare), exceptând plantaÅ£ia de la Hotel “Europa”.
Scuarul de la Hotel Europa (0,21 ha) are vârsta de 15 ani şi include 101 arbori, 81 de arbuşti şi un gard viu alcătuit din 480 bucăţi de Buxus. Acest spaţiu verde are o densitate de 1 arbore/ 11.88 mp, respectiv o distanţă medie între copaci de 3,45 metri. ...

Continuarea

Sunday, February 16, 2014

Dupa zapada

Va las sa ghiciti ce "surprize" au ramas pe trotuare dupa topirea zapezii! Un semn ca si aici trebuie facuta putina ordine! Cel putin in zona Pacurari/Mimoza, de unde este luata fotografia, este dezastru.



P.S. Ce se mai aude de proiectul de modernizare a esplanadei Mimoza?

Tuesday, February 11, 2014

Transport in comun

Astazi Ziarul de Iasi a publicat proiectul Catedrei de Autovehicule Rutiere de la Universitatea Tehnică realizat la cererea RATP şi a Primăriei privind noul plan de transport public din oraş. In primul rind, nu pot decit sa ma bucur ca Primaria apeleaza la specialisti, cum ar fi trebuit sa faca si in alte rinduri, acestia trebuie sa fie primii chemati sa isi spuna opinia. Apoi ar trebui sa vina rindul sa decida celor numiti/alesi politic in diferite functii, luind bineinteles in considerare si opinia publicului. Pornim deci in acest caz de la o premisa favorabila. Domnul profesor Radu Gaiginschi si grupa de masteranzi pe care o indruma au facut o treaba foarte buna, care trebuie apreciata. Proiectul se incadreaza in tendintele mondiale in domeniu, si, personal, recunosc ca am luat in trecut unele din propuneri in considerare. Ideea existentei unor inele de transport si a unor terminale de unde sa vina si sa plece traseele este in ton cu ceea ce intalnim in alte mari orase ale lumii. Tot personal, inclin sa cred ca, din pacate, publicul nu va primi prea bine noile propuneri. De altfel, lectura comentariilor de la articolul din ziar este elocventa si reprezinta porta-vocea temerilor publicului ca acest nou sistem nu ar functiona. Impartasesc aceste temeri din motive cunoscute: parcul auto sau de tramvaie al regiei de transport este invechit, defectiunile dau peste cap sistemul, traficul auto din oras este neorganizat si incurca circulatia mijloacelor de transport in comun (taxiuri/masini oprite neregulamentar, lipsa sau stergere marcaje pe strazi, semaforizare deficitara si lipsa unda verde, banda pentru autobuze nefunctionala etc.), fluxurile de calatori nu sunt gestionate corespunzator (simtit pe propria piele zilele acestea, cu autobuze supra-aglomerate sau... goale) si altele.
Inclin spre preluarea doar partiala a propunerilor echipei domnului Gaiginschi. Trebuie analizate atent fluxurile de calatori, ca si preferintele publicului, care cred ca prefera traseee mai lungi, din dorinta de a nu schimba mai multe mijloace de transport pentru o calatorie. De aceea, cu datele regiei pe masa, as analiza fiecare traseu si as decide in consecinta. Luind in considerare cele cunoscute personal, as merge pe urmatoarele variante (este doar o varianta de lucru):

Tramvai
Traseele 5, 6, 8 si 11 sa ramina cum sunt, restul traseelor urmind sa fie scurtate si sa aiba puncte de intoarcere pe parcursul actual:
1 Copou-Podu Ros-Baza 3
2 Gara-Podu Ros-Baza 3
3 Tg. Cucu-Tatarasi-Dancu
7 Canta-Piata Unirii-Tg. Cucu
9 (dupa refacere linie) Gara-Tg. Cucu-Podu Ros-CUG
13 Copou-Tatarasi-Baza 3

Autobuz
Traseele 28, 29, 41 sa ramina cu traseul actual (cu 41 doar pina la capat CUG)
6 Piata A.c.B-Gara-Piata Unirii/Eminescu-Copou-Breazu
19 Gara-Podu Piatra-Podu Ros-Bdul Socola-Poitiers-Bazar-Selgros
27 Tatarasi N.-Baza3-Poitiers-Selgros
30 Gara-Bdul N. Iorga-Piata Nicolina-Bdul Socola-Bucium
42 Copou-Tg. Cucu-Tudor V.-splai Balhui-rond Podu Ros (ar acoperi zonele studentesti/facultatile)
43 capat Pacurari-Tg. Cucu-Tudor V.
44 Zimbru-Recuperare-Frumoasa-Selgros
46 Tg. Cucu-Moldova Mall-Tutora-Bdul Socola-Bucium


Trasee noi:
50 Gara-Piata Eminescu-Tg. Cucu-Aeroport

51 Tg. Cucu-Pacurari 1-Moara de Vint-Canta-Carrefour Era
52 Tg. Cucu-Bucsinescu-Tudor V.-splai Bahlui-Podu Ros-CUG-Blocuri Ciurea
53 Tudor V.-Bucsinescu-Moldova Mall-Str. Palat-splai Bahlui-Gara-Moara de Vint-capat Pacurari
54 Tg. Cucu-Eternitate-Dr Savini-Doi Baieti-Flora-Bucsinescu-Tg. Cucu
Cei care cunosc istoria transportului in comun din Iasi recunosc probabil unele trasee, au mai existat in trecut.

Pe cartiere periferice am avea urmatoarea acoperire de trasee:
Moara de Vint 1 traseu autobuz
Tatarasi 3 tramvai, 2 autobuz
Metalurgie 1 tramvai, 2 autobuz
Baza 3/Bularga 5 tramvai, 1 autobuz
Bucium 2 autobuz
Poitiers 2 autobuz
CUG (in diferite puncte) 1 tramvai, 4 autobuz
Mircea c. B. 1 autobuz (plus legaturi la rond A.c.B)
Alexandru c. B. 3 tramvai, 3 autobuz
Dacia 3 tramvai, 1 autobuz
Canta 1 tramvai, 1 autobuz
Pacurari 3 autobuz (+acces facil la linia de tramvai din Canta)
Copou 3 tramvai, 3 autobuz

Am avea astfel terminale (care ar trebui si amenajate corespunzator, cu peron pentru fiecare traseu) in Tg. Cucu, Gara, Podu Ros, Tudor V. sau Alex. c. Bun, care sunt cu adevarat puncte nodale in oras. Sustin cateva trasee pentru a ramine in forma actuala luind in considerare faptul ca sunt intens folosite de catre calatori. Scurtarea altor trasee va permite de fapt traseelor care acopera zonele limitrofe sa preia din calatori si sa nu mai circule libere, precum in zilele noastre. In mod obligatoriu, trebuie introduse bilete cu valabilitate orara (in interval de o ora sa se poate circula cu mai multe mijloace). Salut masuri luate, precum bilete prin SMS sau automate de bilete. Pentru eficientizarea transportului in comun ar trebui achizitionate noi mijloace de transport, limitate posibilitatile de parcare in zona centrala (in afara parcarilor mari, cu plata), asigurarea de benzi dedicate bus pe marile bulevarde si introducerea unor ”unde verzi” reale pe aceleasi bulevarde. Daca am adauga sisteme de monitorizare GPS pe mijloacele de transport si tabele cu informatii privind orarul in statii (plus buletine cu mersul mijloacelor de transport distribuite gratuit) publicul ar prinde curaj si transportul in comun din oras ar avea viitorul asigurat.

Wednesday, January 22, 2014

La altii

Am sustinut in mai multe rinduri necesitatea transformarii Bulevardului Stefan cel Mare in pietonal. Mi-am exprimat insa dezamagirea fata de cum a iesit lucrarea, iar acum am ocazia sa si exemplific cu imaginea unei strazi similare, dar din Cracovia (din pacate, am doar o imagine de noapte). Se vede vreo diferenta?