Monday, September 30, 2019

Repetam greseli?

Vrem cu totii gasirea de solutii pentru traficul tot mai infernal de pe strazi. Multi isi doresc deschiderea de strazi noi, cu toate ca studiile de urbanism din ultimii 40 de ani au demonstrat ca acestea nu rezolva problema. Cel mai bun exemplu: bucata noua de splai dintre Podul de Piatra si Podul Ros. Trecem peste lucrarea deficitara (se vede la ploi), la orele de varf se intampla ceea ce era de asteptat, cozi imense, care depasesc uneori sectorul Podul Ros-Podul Cantemir! Iar Primaria si-ar dori, prin crearea unui fantastic pod peste Podul Ros (pod peste pod aproape de centrul orasului!), sa atraga si mai mult trafic aici! Pentru ca asta se va intampla: daca se deschide un pasaj nou, tot mai multi vor folosi aceasta cale pentru a traversa orasul. Consecinta va fi aceeasi, va asigur! Nu trebuie sa inventam noi roata, ar fi suficient daca nu am repeta greselile altora si am aplica solutiile la zi, nu pe cele din anii 60-70.


Monday, September 23, 2019

Impresii de strada (Budapesta)

Cateva impresii din Budapesta. Chestiuni simple, nu foarte costisitoare, care se pot aplica oricand si la noi. Nu trebuie decat vointa si apel la specialisti.
Am comentat la fiecare fotografie aici.















Thursday, July 4, 2019

Palatul (II)

Campania mea de sensibilizare a opiniei publice in privinta Palatului Culturii a fost foarte bine primita de ieseni. Ea s-a desfasurat in special in mediul online (presa nu a vrut sa receptate mesajul) si prin discutii informale cu persoane din zona academica si politica, iar reactiile iesenilor la cladirile propuse de catre Palas, care urmau sa afecteze grav imaginea Palatului, au fost de indignare. La Bucuresti, proiectul de modificare a PUZ-ului pentru zona strazilor Palat-Sf. Lazar-Atanasie Panu a fost in cele din urma avizat favorabil ”cu conditii si recomandari”, pe care insa inca nu le-am aflat. In cele din urma, grupul Palas a iesit public cu un comunicat, in care anunta ca ”în urma consultărilor şi dezbaterilor cu specialiştii în domeniu şi cu membrii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, soluţia de proiect propusă de compania IULIUS presupune ca imobilul de birouri prevăzut în spatele Palatului Culturii, pe fosta staţie de carburanţi de pe strada Sf. Lazăr, să aibă o înălţime care nu o va depăşi pe cea  a clădirii simbol a Iaşului. Astfel, clădirea de birouri nu va fi vizibilă din faţa Palatului Culturii”. Acelasi lucru mi l-au comunicat si personal, printr-un text pe care imi permit sa il fac public mai jos, pentru ca prezinta interes public si pentru ca speram ca nu va mai fi nevoie sa atragem atentia ca trebuie sa se tina hotarat cont de oras si de locuitorii sai.
Trecand peste barbologia cu consularea si dezbaterea cu specialistii, care nu a avut loc, nu cu specialistii Iasului cel putin, ce retinem de aici?

1. cladirea de pe locul fostei benzinarii Petrom va avea ”o înălţime care nu o va depăşi pe cea a clădirii simbol a Iaşului. Astfel, clădirea de birouri nu va fi vizibilă din faţa Palatului Culturii”. Afirmatia ne bucura pe de o parte, dar ne si ingrijoreaza. Nici cele doua etaje extra ale blocului turn deja existent in complexul Palas, cele care nu ar fi trebuit sa existe, nu se vad din fata Palatului, insa sunt foarte vizibile si deranjeaza grav perspectiva asupra monumentului atunci cand privim de la mai mult de 100 de metri distanta. Sa intelegem ca din fata Palatului nu vom vedea noul turn, dar acesta va fi vizibil din zona Primariei? Sau de pe Copou, de unde avem acea superba imagine a Palatului? Speram ca este clar, nimeni nu vrea un bloc care sa rasara in spatele simbolului orasului.

2. se vorbeste de un ”proiect amplu al companiei IULIUS pentru zona Palas – Sf. Andrei”, care ”va consolida motorul de creştere economică din centrul Iaşului şi va include noi funcţiuni office - care vor crea 10.000 de locuri de muncă -, soluţii de fluidizare a traficului, 1.500 de noi locuri de parcare”. Sunt cunoscute intentiile Palas de a se extinde spre Sf. Andrei, insa speram ca investitorul este constient ca nu poate muta problema dintr-o parte in alta. Palatul trebuie sa fie/ramana vizibil din orice parte, inclusiv dinspre vale. La fel cum perspectiva spre dealurile din jurul Iasului trebuie sa ramana deschisa. Si asta pentru ca orasul trebuie sa respire, altfel cream impresia de oras inchis, sufocat! Imaginati-va va rog un sir de blocuri cu 10 etaje la baza dealului Palatului care sa nu mai permita vizibilitatea spre Galata? Va asigur ca imaginea nu va fi una placuta. Am ajuns sa spun, din nou, ca nici comunistii nu si-au permis sa faca orasului asa ceva! Nu ne mai referim la faptul ca zona Sf. Andrei este in prezent una de case cu regim de maxim 1-2 etaje inaltime si cu strazi cu cel mult doua benzi, prin urmare orice cladire de birouri ridicata acolo trebuie sa pastreze acest regim. Sau vrem sa repetam in aceasta zona greselile majore facute in spatele Universitatii Tehnice, cu case care alterneaza cu blocuri cu 10 etaje, toate avand acces la alei de 5 metri? ”Soluţii de trafic eficiente” si ”cele mai bune măsuri de fluidizare a circulaţiei” suna foarte frumos pe hartie, insa strazile actuale nu mai pot fi extinse si nici strazi noi nu vor putea fi deschise! Poate doar daca Palas va cumpăra toate casele de pe Sf. Andrei, desi ma indoiesc!

3. Cu textul ”pentru comunitate, vom amenaja parcuri şi zone de recreere” intram pe terenul fanteziilor (de unde parcuri? pe ce terenuri?), iar cand citim ca ”esplanada Teatrului Luceafărul va fi reamenajată peisagistic, fiind integrată ca spaţiu pietonal şi de promenadă, în deplină armonie cu Palatul Culturii şi grădina Palas” nu putem sa nu ne gandim la cladirea EON care este INCA prezenta pe esplanada, desi trebuia sa fie o cladire provizorie.

4. Cu pasajul ”compania IULIUS va amenaja şi conserva ruinele Curţii Domneşti situate între Palas Mall şi aripa de est a Palatului Culturii, descoperite în anii `60” ajungem la alte promisiuni neonorate, pentru ca acest lucru trebuia facut inca din 2012!

5. In fine ”compania IULIUS va face cunoscute opiniei publice toate detaliile proiectului, printr-un comunicat de presă”. Inainte de aceasta ar trebui facuta o consultare cu urbanisti, arhitecti, geografi, istorici, pentru ca vorbim de proiecte cu impact major pentru Iasi.




Tuesday, June 4, 2019

Palatul de sarbatoare

Venirea Papei Francisc la Iasi a reprezentat un moment de mare sarbatoare pentru orasul nostru, un moment unic, care nu stim cand si daca se va mai repeta. A fost si o ocazie deosebita de a ne prezenta orasul in straiele sale cele mai bune. Cred ca nu am fost singurul care a remarcat perspectiva excelenta a Palatului, adevarata carte de vizita a Iasului, punte intre vechi si nou. Nu are sens deci sa mai reamintesc de ce trebuie sa pastram neatinsa aceasta imagine si sper ca factorii de decizie vor tine cont de acest lucru. Nu incetez in a le cere o opinie publica cu privire la proiectul propus al blocurilor turn din spatele simbolului orasului, sa spuna iesenilor daca sunt de acord cu asa ceva.
Ma folosesc de prilej pentru a ilustra imaginea Palatului cu fotografii oferite publicului chiar pe paginile de Facebook ale domnilor Mihai Chirica si Maricel Popa. Credeti ca Palatul va arata mai bine cu doua blocuri turn in spate? Ma indoiesc!




Sunday, April 21, 2019

Să salvăm imaginea Palatului!


În aceste zile, la București, s-a discutat (în trei rânduri) în Comisia Națională de Urbanism și Zone Protejate un subiect despre care la Iași se păstrează o liniște suspectă (doar un zvon, preluat aici). Subiectul însă este de o importanță majoră pentru oraș și patrimoniul său. Este vorba de o propunere de modificare a PUZ pentru zona delimitată de străzile Anastasie Panu, Sf. Lazăr, Sf. Constantin și Palat, deci zona în care se află Palatul Culturii și complexul Palas. Pentru a fi mai precis se dorește acceptarea posibilității de a se ridica aici turnuri cu o înălțime de peste 100 de metri. Sunt în plan cel puțin două astfel de construcții. Trec peste chestiunile ce țin de supra-aglomerarea acestui spațiu, de densificarea exagerată și de implicațiile la nivel de trafic (nesoluționate) și mă refer la problema care mă doare personal cel mai mult – și ar trebui să ne doară pe toți, pentru că ne poate afecta, cel puțin pe cei care ținem la acest oraș –, protejarea patrimoniului. Orice nou turn ridicat în zona Palas va afecta grav și iremediabil vizibilitatea Palatului, privit din orice direcție, dar mai ales din direcția principală, dinspre Bulevardul Ștefan cel Mare. Mai mult, unul dintre turnuri este propus pe locul actualei benzinării Petrom. Din perspectiva centrală, dinspre Bulevard și Copou, acest bloc va „răsări” exact în spatele turnului Palatului Culturii. Așa ceva este inadmisibil și îmi pare rău că sunt investitori în acest oraș care s-au putut gândi să propună o asemenea aberație. 
Cred că investitorul, dl. Iulian Dascălu, face o confuzie și inversează ordinea importanței. Palasul joacă rolul său în dezvoltarea economică a orașului, a adus chiar un plus de imagine Iașului în ultimul deceniu, fapt pentru care suntem recunoscători celui care l-a inițiat (pentru că a avut curaj și viziune să se înhame la un asemenea proiect). Însă acesta uită că inclusiv numele proiectului său împrumută din aura și prestigiul PALATULUI, clădire emblematică a orașului nostru. Nu ne referim la Palat doar ca muzeu și monument de arhitectură, ci vorbim de PALAT ca simbol al orașului și al Moldovei. Azi privim construcția neogotică ridicată de marele arhitect I. D. Berindei, veche de 100 de ani, dar aceasta succede simbolic palatelor care au fost aici de 600 de ani, curții domnești, reședința Țării Moldovei. Nu putem masca cu blocuri turn imaginea Palatului! Am cunoștință de argumentația proiectului, menită pe alocuri să creeze confuzie, cu „turnuri” ca idee de a reconstitui incinta fortificată a vechii curți! S-a spus că blocuri turn s-au ridicat și în alte mari orașe, Londra, Manchester, Paris. Să fim serioși, acestea sunt orașe de șes, iar turnurile cu pricina nu sunt la 100 de metri în spatele unor mari monumente și nu impietează asupra perspectivei lor. Iașul este oraș pe coline, Palatul se află la marginea terasei centrale, domină împrejurimile și nu este nevoie să fie străjuit de vreun bloc turn. Nici comuniștii nu au îndrăznit să afecteze imaginea Palatului, ba chiar au deschis perspectiva asupra monumentului, de ce să facem noi acum această greșeală?
Unii vor aduce argumentul dezvoltării și vor spune că cei ca mine se opun expansiunii economice a orașului. Nici vorbă de așa ceva! Nu putem însă să construim oricum și oriunde. Dorim dezvoltare, dar făcută cu cap. În cazul de față, pentru noi clădiri de birouri, există soluții, spre exemplu spațiul din zona celuilalt mall sau, mult mai potrivit, în fosta zonă industrială. De ce nu dezvoltăm acolo orașul? Sau, dacă se doresc neapărat construcții pe Sf. Lazăr, acestea să respecte regimul de înălțime deja atins de clădirile existente, fără a lua în calcul blocul ridicat deja chiar în incinta Palas, cel care depășește cu două etaje înălțimea Palatului, situație condamnată de mulți ieșeni și vizitatori, care se întreabă când vin în Iași de ce s-a permis așa ceva! Trebuie să fie clar pentru toți investitorii că zona centrală, veche, a orașului Iași trebuie respectată, iar proiectele propuse trebuie să țină cont de istoria seculară urbei.
Palatul Culturii, un monument de importanță națională, simbol al orașului Iași, succesor al curții domnești a Țării Moldovei, trebuie protejat. Prin urmare, solicit o poziție publică în privința acestui proiect din partea persoanelor care se află acum la conducerea orașului și județului, să vedem și noi în ce măsură iubesc orașul în care trăiesc și pe care vremelnic îl conduc. Domnul primar Mihai Chirica, domnul președinte al CJ Iași, domnul Maricel Popa, alături de investitor, domnul Iulian Dascălu, să explice public ieșenilor dacă și de ce doresc (sau nu) un proiect care să paraziteze imaginea simbolului Iașului. Dacă nu îl mai susțin, solicit retragerea proiectului, personal sunt revoltat pentru faptul că s-a îndrăznit avansarea unei astfel de idei în cel mai important oraș al Moldovei.
Când s-au scos teii s-a putut face ceva. Dacă ridicăm turnuri în spatele Palatului vom regreta, cel puțin 100 de ani de acum încolo. În diferitele sale forme, Palatul are 600 de ani, mă îndoiesc că Palasul va rezista atât.

P.S.: o simulare mai ”bruta” (nu sunt specialist in foto), ca sa va dati seama despre ce este vorba





Sunday, April 7, 2019

Verde

Tot ne plangem de poluare! Consiliul Local ar trebui sa dea o decizie prin care trotuarele mai largi de patru metri sa fie prevazute pe mijloc cu alveole in care sa fie plantati arbori! Pe Sf. Lazar sunt pe alocuri trotuare de 7-8 metri, este loc suficient pentru asa ceva. Nu mai spun de parcarile supermarketurilor, am sustinut in mai multe randuri ca ar trebui obligate de catre acelasi CL, daca nu de Primarie, sa planteze un arbore la fiecare cinci locuri de parcare. Nu e deloc complicat!


Tuesday, April 2, 2019

De ce?

Nu mai are rost sa reiau argumentele pe care le-am publicat deja cu privire la pasajul de peste Podul Ros, in lungul splaiului Bahluiului. Problema este certa: propusul pod nu va face decat sa atraga si mai mult trafic, fiind o garantie pentru viitor ca un alt blocaj este asigurat pe strazile Iasului. Nu vrem sa invatam din greseli (gen Octav Bancila, pasaj cu o singura banda pe sens) si preferam sa mergem inainte asa, fara o viziune clara. Personal, consider ca ar trebui identificate alternative pentru principalele iesiri din oras, pentru ca pe aceste sectoare se creaza marile ambuteiaje care sufoca astazi orasul. Urmeaza o serie de intrebari:
De ce nu se largeste Soseaua Nicolina, prelungirea din Valea Adanca si Horpaz? Dacă ”afacerea” este in curtea CJ, de ce nu se initiaza dialogul cu aceasta institutie pentru a rezolva o problema care afecteaza nu numai orasul, ci si judetul?
De ce nu se cauta solutii pentru intrarea de vest a orasului? Practic cei care vin din aceasta directie nu au la dispozitie decat o singura varianta majora, Soseaua Pacurari. Se adauga in plan secund strada Canta, dar aceasta se desprinde la intrarea in oras. Variantele soseaua de centura sau chiar DJ spre Horlesti sunt ocolitoare, fiind folosite de prea putini. In loc de a ingropa bani in acest pasaj inutil, de ce nu se construieste un nou pod peste Bahlui care sa prelungeasca B-dul Dacia spre Carrefour, chiar spre centura? De ce s-a preferat sa se porneasca cu podul de la Arcadia? Acesta are in mod clar o importanta secundara, cel mult va atrage pe un alt traseu oameni din Miroslava/Galata, care poate vor folosi scurtatura pentru a iesi spre Pacurari/Copou. Insa se vor bloca la pasajul Bancila! Intre capat Dacia si Carrefour sunt in linia dreapta 1,8 km, alti 1,8 km adaugandu-se de la Carrefour pana la giratoriul de la Uricani. Stim ca propusa centura usoara ar trebui sa mearga prin zona Cicoarei, insa va sfarsi in strazi inguste, cu o singura banda pe sens, care cu greu pot fi largite. O varianta de preferat ar fi conectarea centurii de Carrefour si capat Dacia. Ca un prim pas, podul peste Bahlui si cei 1,8 km Dacia-Carrefour cu siguranta s-ar incadra la nivel de costuri in suma propusa pentru pasajul de la Podul Ros. Si nici nu ar trebui cine stie ce lucrari de arta, cum presupune acest pasaj, care se va dovedi mai costisitor decat se anunta acum. Pe alte meleaguri, precum la Oradea, se anunta pasaje ambitioase, cu multe benzi, care introduc traficul in subteran si redau orasul pietonilor. Noi preferam sa ii alungam pe sub poduri, si asta chiar si in zone semi-centrale. Nu e un atac la adresa nimanui, intotdeauna m-am aratat deschis si raman adeptul dialogurilor constructive, totusi pare tot mai indepartat momentul in care cei care ne conduc vor urma un plan coerent de urbanism si vor arata o viziune pentru viitor.

P.S. ultima intrebare: De ce nu se atrag fonduri europene pentru astfel de proiecte?


Saturday, February 23, 2019

Parcările (redivivus)

Nu cred ca trebuie să mai subliniez importanta parcărilor in cadrul mobilitatii urbane. Am ridicat pe acest blog problema parcarilor din Iasi de cel putin 10 ani (unul din exemple), accentuand necesitatea reglementarii acestora, fara succes. O mai fac o data, de data aceasta inaintand publicului un proiect gandit impreuna cu Anca Gherasim si Catalin Caba, singurii care s-au aratat interesati de a participa la avansarea unui plan de politica concreta si coerenta in aceasta directie. Ne trebuie viziune si dorinta de a implementa o astfel de politica in urmatorii ani, astfel orasul se va sufoca (nu numai datorita nr. de masini, ci si din motive de poluare). Timpul va dovedi ca lipsa introducerii unei astfel de politici coerente va avea consecinte pentru oras. Sistemul actual nu ofera solutii pe termen lung si nu merge la cauzele problemelor actuale.

Iata proiectul:


Politica de parcări pentru automobile individuale


Principii de bază

Parcările urbane reprezintă un factor important în cadrul mobilității urbane moderne. Prin implementarea unei politici de parcări putem să îmbunătățim sau să deteriorăm condițiile mobilității urbane.
Principiile mobilității urbane durabile sunt de încurajare a transportului alternativ (pietonal, pe bicicletă, cu mijloace de transport publice) în detrimentul transportului motorizat individual.
Spațiul public trebuie folosit echitabil de către toți cetățenii, ținând cont de faptul că el se construiește sau amenajează plătind un cost pe care îl suportă comunitatea.

Probleme

Administrarea dezorganizată, nesistematică, a parcărilor publice este unul dintre factorii care afectează calitatea spațiului public urban și, implicit, calitatea vieții în oraș.
Deseori vedem mașini parcate ilegal pe trotuare, pe spațiile verzi, în scuaruri, pe banda întâi, chiar și a doua.
Lipsa unei discipline stricte duce adesea la blocarea căilor de transport ale mijloacelor publice, scăzându-le performanțele în competiția cu transportul individual motorizat.
Lipsa unor sancțiuni încurajează folosirea intensivă a mijloacelor de transport individuale.

          Provocări

          Tratarea problemelor parcărilor automobilelor individuale într-un mod integrat, în paralel cu celelalte măsuri necesare din zona accesului pietonal prietenos, transportului public predictibil, eficient, piste ciclabile, parcări pentru biciclete. De asemenea politica parcărilor trebuie completată cu politica de parcare pentru celelalte tipuri de vehicule, respectiv autocare turistice, vehicule de marfă, autobuze interurbane.
Anticiparea dezvoltării mobilității urbane bazată pe transportul public, alternativ și pe “car sharing”.

Soluții

Sistemul de parcări urbane este rezultatul unei politici bazate pe principii, măsurători, calcule și care va fi dezbătută public.

  
Probleme în detaliu:

Parcări rezidențiale:

  • Nu toți posesorii/utilizatorii de autoturisme individuale beneficiază sau pot beneficia de un loc de parcare de reședință închiriat.
  • Doar o parte dintre posesorii/utilizatorii de autoturisme individuale plătesc parcarea la oră/ lună/ an în zonele (semi-) centrale sau periferice.
  • Rezidenții fără loc plătit parchează deseori ilegal pe prima bandă a străzilor, pe alei, pe trotuare. Chiar și pentru această practică ilegală tot de noroc depinde găsirea unui loc de parcare. 
  • Sistemul de licitații
  • Licitațiile publice nu sunt o practică sistematică. Nu rezolvă complet cererea de locuri de parcare rezidențială. Nu sunt suficiente locuri de parcare pentru toți locatarii din bloc.
  • Se creează o discrepanță între cei ce au închiriat locul și care plătesc sume pornind de la 50 lei pe lună în sus (chiar și 500 lei), în timp ce ceilalți care parchează pe unde apucă nu plătesc deloc.
  • Familiile sau firmele cu mai multe autoturisme și cu putere financiară mare pot să folosească o „felie” mai mare din spațiul public, deoarece prețul pe care îl plătește un utilizator de spațiu public este mult mai mic decât valoarea spațiului public în sine. În consecință, acea entitate care beneficiază de mai multe locuri de parcare de fapt beneficiază de o parte mai mare din bunul public al comunității în detrimentul celorlalți membri. 
  • Un loc de parcare odată închiriat este considerat „ocupat” (după ora 16) chiar dacă autoturismul proprietarului lipsește din localitate pe termen scurt, mediu sau lung.
  • Ca efect secundar al indisponibilității locurilor de parcare și al lipsei unei politici de folosire a lor sunt des întâlnite conflictele dintre locatari pe temeiul ocupării acestor locuri în mod „ilegal”.


Politica de parcări publice propusă are la baza 4 idei principale:

  1. Politica de parcări publice trebuie respectată de către toți șoferii și pentru asta este necesară o autoritate/un serviciu distinct/ă în cadrul PMI care să urmărească prin patrulare și prin intermediul mijloacelor video locurile de parcare publice.
  2. Nu vor fi niciodată suficiente locuri de parcare gratuite pentru toată lumea și neapărat unde avem nevoie. Prețul este un mijloc de a echilibra raportul cerere-ofertă;
  3. Administrația locală nu poate lua bani de la educație (școli, grădinițe), sănătate pentru a investi în locuri de parcare. Cel mai corect este ca sursa de venit a noilor parcări publice să fie chiar proprietarii mașinilor personale, urmând ca diferența dintre cerere și ofertă să fie acoperită de privați.
  4. Administrarea locurilor de parcare publice trebuie treptat digitalizată a.î. accesul și plata unui loc de parcare să fie posibile rapid, de pe un dispozitiv portabil (ex. smartphone).


Pașii în implementare:
  1. Cetăţenii vor fi informaţi şi consultaţi asupra politicii de parcări publice a Primăriei, înaintea implementării şi periodic după demararea proiectului. Prezentarea se va face şi cu ajutorul experţilor, pentru o corectă percepţie publică. Se va pune accent pe faptul că în baza estimărilor sumelor ce se vor încasa din noua politică de parcări publice, se vor crea parcări de cartier, precum și de tip Park&Ride la principalele intrări în oraș.
  2. Se vor inventaria și marca toate locurile de parcare din cartiere, se vor amenaja unele noi pe străzile care permit acest lucru (bulevarde largi, străzi cu sens unic), preferabil în spic. În zonele cu instituții, spații comerciale, culturale, religioase, parcuri, lângă trecerile de pietoni etc. se vor amenaja și locuri pentru persoanele cu dizabilități, care vor fi marcate distinct. În zonele rezidențiale, la cerere, se vor amenaja astfel de locuri cât mai aproape de adresa persoanelor ce vor înainta solicitarea, locuri ce vor avea un regim special, gratuit.
  3. Se vor crea abonamente rezidențiale de cartier, în funcție de adresa locuinței, după modelul districtelor din Viena. De exemplu, un astfel de cartier poate fi Podu Roș – Cantemir, delimitat între Bd. Tutora, splai Bahlui, Podul de Piatra și Bd. N. Iorga. Toți proprietarii (sau chiriașii cu acte) vor plăti același abonament de 6 luni sau 12 luni, la o valoare accesibilă, și vor avea dreptul să parcheze în orice loc astfel amenajat de către PMI. Ele se vor ocupa pe principiul „primul venit, primul servit". În acest mod, se elimină discriminările, certurile cu locurile licitate si ocupate. De asemenea, va fi încurajată rămânerea pe loc a mașinii, utilizarea transportului public sau a altor mijloace de deplasare. Plata abonamentului va fi evidențiată printr-un sticker special (de culoare diferită, în funcție de cartierul arondat), ce va fi pus pe parbrizul mașinii [există variante de sticker ce pot fi „citite” de la distanță, pentru a se verifica valabilitatea].
  4. Zonele de reședință vor fi semnalizate uniform cu panouri cu text clar, fără echivoc; odată cu aceasta se va interzice blocarea unor străzi sau alei publice cu bariere în numele dreptului de parcare exclusiv al rezidenților. Este necesar accesul neîngrădit al mașinilor pentru situații de urgență (ambulanță, poliție, pompieri, etc). Zonele de reşedinţă vor avea statut de spaţiu partajat pietoni-autoturisme. Avantajul rezidenţilor este ca doar ei parchează în zona corespunzătoare de reşedinţă. Avantajul Primăriei este că poate estima corect sumele disponibile pentru amenajarea de noi parcări.
  5. Pentru vizitatorii din alte cartiere decât cele de reședință locurile de parcare se pot ocupa cu plata la oră prin sms [varianta preferată], parcometre etc. La fel se va proceda și pentru persoanele din afara orașului (pentru vizitatorii care stau mai mult de o zi, la rude de exemplu, se va putea introduce un permis de zi sau se va achita un tarif aparte). Taxarea parcării se va face zilnic între orele 8 și 20, exceptând weekendurile şi sărbătorile legale. Ca modalităţi de plată, se pot achiziţiona parcometre, se pot folosi aplicaţii mobile sau se pot introduce tichete preplătite (care se pun pe bord) disponibile la tonetele de vânzare bilete sau ziare. Tarifele per oră, respectiv contravaloarea abonamentelor de reședință, vor fi stabilite prin decizia Consiliului Local, sugestia noastră fiind de a se adopta tarife modice. De asemenea, pentru șoferii care au nevoie zilnic de mobilitate și implicit de parcare în diferite zone (ex: o persoană care are serviciul într-o zonă diferită; un agent de vânzări care deservește mai multe zone din oraș; persoane de la firme cu multe puncte de lucru, etc.) se pot crea abonamente pe termen lung (1 lună, 6 luni, 1 an) la un preț corespunzător, pentru o zonă care nu e de reședință sau pentru toate zonele.  
  6. Pentru zona centrală, se pot adopta soluţii diverse. Spre exemplu, putem opta pentru 2 zone tarifare ca la Oradea, dintre care una mai scumpă şi cu timp limitat de staţionare (2-3 ore), sau se poate merge pe o singură zonă 0, cu timp limitat de staționare și un preț mai mare. Rezidenții din zona centrală vor avea același regim cu rezidenții din cartiere.
  7. Începerea digitalizării locurilor de parcare publice cu zona 0, cea mai scumpă, pentru a le oferi șoferilor un acces rapid la locurile libere de parcare.
  8. Se va crea în Primărie o divizie specială de supraveghere a respectării politicii de parcări. Angajații vor fi împărțiți pe zone și cartiere, vor patrula zilnic pentru a se asigura că nu mai parchează nimeni în alte locuri decât cele marcate și faptul că plătesc.

Si cateva foto edificatoare (haosul de pe strazi sau trotuare, parcari pe spatii verzi, varianta de zone de cartier, tipuri de permise de parcare/plata sms/tichete orare preplatite):