Wednesday, November 28, 2018

O noua controversa


I. De un an de zile pe harta promisiunilor ce vizeaza rezolvarea problemelor de trafic din Iasi a mai aparut o posibila solutie, un pasaj suprateran in Podul Ros. Ca unul care ma opun acestui proiect tin sa precizez si pe aceasta cale de ce consider ca nu aceasta este solutia pentru rezolvarea marilor probleme din aceasta parte a orasului. Pentru a nu ma lungi, am sa insir mai jos punctual principalele contra-argumente:
1. zona Podului Ros este o zona aflata in proximitatea centrului, in care nu se preteaza lucrari de infrastructura majora, de genul pasajelor supraterane. Locul acestora este mai potrivit spre periferie. Nu este vorba doar de aspectul estetic (perspectiva spre centru), invocat si de mine si de alti specialisti in urbanism si arhitectura, ci si de faptul ca se creaza o bariera fizica intre spatiul central si cel semicentral.
2. in acest moment, directia principala a traficului este CUG-Nicolina-centru. Chiar daca scoatem „pe deasupra” o parte din traficul de pe splaiuri nu rezolvam deloc problema directiei principale. Un semafor tot este necesar la capatul podului, pentru pietoni sau pentru cei care vor sa vireze la stanga, iar astfel curgerea traficului spre centru tot va fi fragmentata. Deci?
3. daca se doreste, pentru splaiuri poate fi luata in considerare cea mai ieftina varianta, pe sub Podul Ros. Doua benzi pe fiecare sens pot fi amenajate prin coborare pe sub pod, cu limitare de inaltime, spatiul ar fi suficient pentru autoturisme. S-a contra-argumentat ca nivelul apei Bahluiului creste si poate afecta circulatia, dar de cate ori ati vazut in ultimul an raul trecand peste nivelul superior? Se intampla cel mult o data la cativa ani, circulatia poate fi inchisa sub pod, o zi, doua, cat dureaza cresterea de nivel. Astfel de amanejari sunt peste tot in lume pe splaiuri, la Budapesta sau Paris, dar pentru noi, la Iasi, pare imposibil de facut! Ingineria ajuta in orice conditii, se poate construi, trebuie vointa, este cea mai ieftina solutie. Cea mai scumpa si cea mai potrivita aici ar fi un pasaj subteran.  

II. Autoritatile gresesc cand urmaresc sa promoveze circulatia pe splaiurile Bahluiului. Acestea vor deveni o centura interna, cand orasul are de fapt nevoie de una externa! De ce in loc sa aloce bani pentru acest ipotetic pasaj, Primaria nu ia singura taurul de coarne si nu face din fonduri proprii cei 5 km de centura usoara de la capat Dacia? Nu mai spun de cei 10 km care lipsesc intre Dumbrava si DN24 pentru centura existenta, care ar costa cca. 50 mil. euro, ca ni se pare o suma colosala! Si 2-3 km pe an daca se faceau, cu fonduri proprii, si intr-un mandat era gata! Am propus la CJ prin 2012 modernizarea DJ Letcani-Horlesti-Vanatori, mi s-a multumit pentru sugestie si atat! Intotdeauna altele au fost prioritatile, de trafic nu facem decat sa ne plangem.
Insistand pe splaiuri, vom vedea consecintele negative foarte curand:
a. in primul rand, traficul insusi va creste. Soferii vor specula orice cale facila pentru ei, astfel ca nu vom face decat sa mutam problema pe splaiuri, fapt evident deja la orele de varf.
b. Bahluiul este intr-o vale, iar conditiile geografice favorizeaza aparitia cetii in sezonul rece. Combinatia trafic-ceata va da smog, oare Iasul nu este suficient de poluat? Deja suntem sub procedura la Comisia Europeana datorita depasirilor valorilor la micro-particule (depasiri vizibile mai ales in zona Podul de Piatra-Cantemir), cum credeti ca vor arata valorile daca vom creste traficul pe splaiuri?
c. peste tot in lume, in tarile civilizate, vaile de rauri sunt scoase de sub incidenta traficului si redate pietonilor. Ce s-a ales de planurile de a atrage biciclisti pe splaiuri? Cine va mai pedala in smog?

III. Pentru Podul Ros putem cauta n solutii, putem semaforiza, putem face pasaje, nu vom rezolva mare lucru. Nu a existat viziune, personal trag semnale de alarma din 2006. Am spus atunci ca trebuie redus numarul de intrari (strazi) in intersectie, ca trebuie mutata la margine linia de tramvai de pe str. Palat (ce tocmai se reabilita), pentru a face sensuri unice pe str. Sf. Lazar si Palat, degeaba! 12 ani mai tarziu iata in ce situatie ne aflam! In acest moment singura solutie eficienta este aceea de limitare a numarului de masini iesite in trafic. Pentru aceasta sunt necesare:
1. continuarea achiziției de mijloace de transport in comun
2. delimitarea fizica a benzilor acestor mijloace pe strazile si bulevardele  unde este posibil acest lucru, interzicerea accesului autovehiculelor pe linia de tramvai si in statii
3. extinderea obligatorie a traseelor in suburbii
4. reglementarea stricta a parcarii in oras
5. interventii punctuale in locurile cu conflicte de trafic, amenajarea centurii usoare la capat Dacia, poduri noi peste Bahlui, noi sensuri giratorii
6. amenajarea adecvata de piste pentru biciclete

Punctele 1-4 nu necesita mai mult de doi ani pentru punerea in practica. Solutiile sunt cunoscute, mai greu este cu trecerea la fapte. Anii trec si nu se vede nimic palpabil, cu parere de rau o spun. Cum bine remarcau unii comentatori de la textele din ziar, se doresc pasaje futuriste, dar nu se pot muta cativa stalpi la podul Tudor Vladimirescu? Din pacate intram in an pre-electoral, nu cred ca va exista curaj pentru a se lua taurul de coarne!


Monday, May 14, 2018

O varianta de compromis


Spațiul verde dintre străzile Elena Doamna, Grigore Ghica Vodă și Anastasie Panu suscită în aceste zile o dezbatere intensă. Apreciez reacția civică în favoarea conservării destinației (folosinței) actuale a acestui spațiu, raliindu-mă de altfel personal celor care și-au pus numele pe petiția online înaintată recent. Ca un prim punct de vedere, consider că în acest loc s-ar putea amenaja un parc. Orașul nostru stă foarte prost la acest capitol, de vreme ce are doar două parcuri, Grădina Publică de la Copou și Parcul Expoziției. Regimul comunist a ignorat complet acest domeniu, lăsând câteva spații libere, azi verzi, între Ciurchi și Grădinari, și sub Șoseaua Tudor Neculai, și asta din simplul motiv că terenurile respective sunt în pantă, improprii construirii. În rest, zonele verzi de la Ciric sau Cetățuia nu pot fi considerate parcuri urbane, fiind păduri periferice plantate după primul și al doilea război mondial, în timp ce Grădina Botanică are altă destinație, suplinind e drept rolul unui parc, dar într-o zonă, cea a Copoului, care stă cel mai bine la acest capitol. Concluzia este că Iașul are puține parcuri, iar cele existente sunt distribuite inegal în teritoriu. În contextul dezvoltării și extinderii urbane și peri-urbane pe care o cunoaște Iașul în prezent, dar mai ales pe fondul problemelor grave cu poluarea, autoritățile locale ar trebui să se gândească mai serios la acest aspect, pentru care pot investi bani, de la buget sau luați sub formă de împrumut. Aceasta este prima mea opțiune, achiziționarea de către Primărie a unor spații care să fie amenajate ca viitoare parcuri în zonele deficitare la capitolul spații verzi.
Revenind la spațiul luat în discuție aici, pot înainta încă o variantă, una de compromis. Înțeleg faptul că pe acest teren sunt astăzi mai mulți proprietari, care doresc să-și valorifice investiția. Înțeleg și faptul că suntem în zona 0 a orașului, în centrul civic, într-un spațiu care – prin demolarea clădirilor anterioare de către regimul comunist – era pregătit pentru ridicarea unor imobile specifice vremii. Personal, eram conștient că va veni o vreme când se va ridica problema regimului acestui teren, datorită valorii sale imobiliare, prin urmare cred că se poate găsi o soluție. Cum deja a avansat Alexandrina Dinga, de la Asociația Civica, se poate realiza un „studiu de soluții” pentru această zonă, în care să fie implicați specialiști. Dat fiind că aici sunt mai mulți proprietari, inclusiv Primăria, cred că toate părțile implicate pot să se reunească într-o asociație de dezvoltare, fiecare urmând să dețină o cotă parte proporțională cu suprafața deținută (în total 21000 mp), cotă care s-ar reflecta în investiție și în profitul final. Jumătate din suprafața totală, un hectar, partea dispusă înspre Bulevardul Anastasie Panu, ar trebui amenajată ca spațiu verde, unul modern, apelându-se pentru aceasta la specialiști în peisagistică, care să gândească o îmbinare potrivită cu segmentul din spate, un imobil, dar unul pentru care să se facă un concurs de arhitectură. Spun asta pentru că acest imobil trebuie integrat în peisaj, dat fiind că se va afla între fostul Hotel Europa și clădirea actuală deținută de UMF (care de fapt nu avea ce căuta acolo, la fel ca Optica medicală de pe colț), dar și lângă Școala Carmen Sylva, respectiv biserica Barnovschi. Noul imobil trebuie dotat obligatoriu cu parcare subterana pe mai multe niveluri, cu intrare dinspre Grigore Ghica, o parte din locuri urmând să fie oferite pentru public. Destinația sa poate fi mixtă, comercială și rezidențială (nu neapărat de birouri, a căror dezvoltare trebuie de acum încurajată în altă parte decât centrul), iar nivelul de înălțime nu ar trebui să îl depășească pe cel al clădirilor din vecinătate.
Soluția de compromis ar fi aceea că în acest spațiu s-ar conserva cât mai mult verde posibil, s-ar oferi o variantă unitară și am permite profesioniștilor (arhitecți, urbaniști și peisagiști) să-și exprime opinia. Aceeași abordare este necesară în toate spațiile mari care sunt puse în discuție astăzi pentru proiecte imobiliare. Mă refer aici la fosta fabrică Nicolina și mai ales la Zona Industrială, unde punctele de vedere ce susțin o regândire după noi poziții de urbanism (precum Iași New District) trebuie luate în considerare. Toate acestea trebuie integrate într-un nou PUG, iar dezvoltarea haotică, pe parcele, a orașului trebuie să înceteze. Să dăm un semnal cu acest „parc”!


Monday, April 2, 2018

Parcuri

Citesc acest text si ma mira raspunsul Primariei: ”municipalitatea a respins ideea unei răscumpărări a suprafețelor de teren deținute de privați pentru menținerea parcului, așa cum propusese un cetățean la o dezbatere publică de anul trecut din Sala Mare a instituției”. Cum adica Primaria a respins ideea unei rascumparari? Avem atat de multe parcuri, incat renuntam cu nonsalanta la unul aflat in centrul orasului? Daca se va merge in aceasta directie trebuie pornita o actiune de genul ”Salvati teii”, pentru ca deja altfel nu se mai poate! Orasul este sufocat, sunt sute de mii de masini, ne ”bucuram” de noroi sau praf, in functie de anotimp, in curand vom avea o atmosfera precum in marile orase asiatice, iar primaria respinge ideea adaugarii oficiale in patrimoniul verde al orasului a acestui spatiu? Si pentru ce, pentru satisfacerea dorintelor unor speculatori imobiliari?

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-parc-din-iasi-cumparat-bucata-cu-bucata-de-un-dezvoltator-imobiliar--186439.html

Sunday, April 1, 2018

la Palat

O recenta vizita facuta cu un grup de cercetatori straini la Palat (la ultima zapada) mi-a oferit, pentru a cata oara, ocazia de a vedea in ce s-a transformat spatiul din fata cladirii simbol a Iasului. Daca spatiul verde este prezent doar cu numele, fara a-i mai da cineva vreo atentie, restul a ramas o mare parcare, pe care se pare ca o administreaza cei de la Palas (cel putin ei incaseaza banii). Ce nu am inteles nici eu si nici vizitatorii nostri din tari mai civilizate este de ce nu se poate elibera spatiul din fata statuii marelui domn Stefan cel Mare, pentru a se oferi privitorului o perspectiva potrivita, de vreme ce vorbim de o cladire atat de importanta pentru oras si istoria sa. Chiar nu se poate gasi o solutie pentru ca macar in fata monumentului ecvestru sa nu se poata parca? Este atat de greu sa instalezi niste stalpi legati cu lanturi pentru a-i impiedica pe ”doritori” sa opreasca in acel loc?

Pun atasat doua fotografii sugestive, va las pe dumneavoastra sa judecati!



Monday, December 18, 2017

Planul Iasilor din 1739

Ziarul de Iasi, 18.12.2017:
Cel mai vechi plan al „cetăţii“ Iaşului, ce datează de aproape trei secole, a fost descoperit recent în sursele ruseşti de doi cercetători de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza“. „Până acum s-a crezut că doar de pe urma ocupaţiei mai îndelungate din anii 1769-1774 s-au păstrat planuri vechi. Cercetările noastre recente infirmă această supoziţie. Cu ajutorul doctorandului Mihai Anatolii Ciobanu, foarte bun cunoscător al limbii ruse, am depistat pentru Iaşi un plan şi mai vechi, - ce devine practic cel mai vechi cunoscut în prezent -, datând din 1739, din timpul ocupaţiei feldmareşalului Burkhard Christoph von Münnich“, spune istoricul Laurenţiu Rădvan, specialist în istorie medievală şi premodernă şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Cuza“. „Anul 1711 a creat un precedent pentru Moldova: în urma trecerii lui Dimitrie Cantemir de partea ţarului Petru I, trupele ruse ajung pentru prima dată la Iaşi (...) Printre consecinţele ocupaţiilor se află şi ridicarea primelor planuri moderne ale oraşelor din principate, din motive mai ales militare“, afirmă istoricul. Pe larg despre cum era descris Iaşul anilor 1700, despre imensul lac artificial ce acoperea locuri ce azi sunt ocupate de cartiere mari, dar şi alte detalii interesante, în rândurile următoare.

Continuarea aici

Monday, October 23, 2017

Green parking

Nu am putut sa nu observ ca reteaua Kaufland s-a hotarat sa ”schimbe hainele” magazinelor sale din Iasi si s-a apucat de treaba. Adica a purces la modernizare, a schimbat standuri (nu neaparat pe gustul clientilor, nu inteleg politica acestor retele de a enerva clientii mutand standurile dintr-un loc in altul), ba chiar s-a hotarat ca si parcarile necesita o haina noua. Apreciez acest lucru, insa oare de ce nu se planteaza si cate un arbore ici sau colo? Chiar tinem neaparat sa consolidam pozitia de desert urban a acestor zone comerciale? Nimeni nu se gandeste cata caldura emana aceste spatii de sute sau chiar mii de metri patrati de asfalt? Locuri unde s-ar fi putut planta cativa arbori, pentru a inverzi putin aceste parcari, se gasesc (vezi imaginile atasate). De ce Consiliul Local nu ia o decizie prin care sa oblige supermarketurile sa planteze un copac la fiecare 5 sau 10 locuri de parcare? Nu e mare lucru, decizi prin hotarare de CL si ceri un an pentru ca cei in masura sa se conformeze!






Si cateva exemple de ”asa da”, luate de peste ocean:


Monday, October 16, 2017

Sarbatorile Iasilor

Am incheiat o noua editie a Sarbatorilor Iasilor! Una cu mai multi pelerini, care au profitat de vremea buna si de faptul ca ziua Sfintei a fost in weekend, dar si una mai putin profitabila pentru Primarie, care a preferat sa mai taie din avantul de iarmaroc al editiilor precedente si nu a mai organizat si o zona de distractie si nici nu a mai oferit mult spatiu pentru tarabe. Personal, am apreciat aceasta ultima parte, cu toate ca ar fi ideal ca veniturile locale sa creasca in urma unui astfel de eveniment, nu sa scada. Tot mai multe voci propun o regandire a acestor sarbatori. Multi localnici sunt nemultumiti de aglomeratie, de strazile blocate, in timp ce altii ar dori ca sarbatoarea sa capete o tematica mai clara si sa piarda din aspectul de balci. Cred ca orasul nu are decat de castigat de pe urma sarbatoririi Sfintei. Daca tot vrem sa dam un brand Iasilor, vrem sau nu vrem, pelerinajul il consolideaza pe linia orasului religios, alaturi de orasul universitar, cel cultural sau, mai nou, centru IT. Un brand trebuie sa aiba mai multe fatete, cu cat acestea sunt mai numeroase, cu atat orasul va fi vazut ca un centru, devenind tot mai atractiv.
Nemultumirilor locale, ale  celor ce nu vad cu ochi buni amestecul dintre partea spirituala, data de pelerinaj, si cea laica, data de concerte si artificii, eu le ofer o solutie. Data sarbatoririi laice a orasului ar trebui sa fie 6 octombrie, cand Iasii au fost atestati in mod clar oficial (6 octombrie 1408, data emiterii privilegiului catre negustorii polonezi de catre Alexandru cel Bun). La 6 octombrie am putea organiza partea festiva (cu o dimensiune atat culturala, cat si de divertisment, plus targul cu produse), in timp ce dupa aceea sa urmeze partea spirituala, cu un varf pe 14 octombrie, cand avem sarbatoarea Sfintei (strict cu dimensiune religioasa si culturala, cu organizarea unui festival european de muzica religioasa si a altor manifestari de gen). Stiu ca romanului poate i-ar place ceea ce am avut pana acum, de la biserica mers la distractie, eu as propune o inversare, care cred ca va fi benefica pentru intregul oras. Mai intai ne sarbatorim orasul, apoi il deschidem catre lume.

Saturday, August 5, 2017

Alternativa splai Bahlui

Meditam de mai multa vreme la aceasta alternativa, insa un articol din Ziarul de Iasi de astazi m-a determinat sa aduc pe internet o noua propunere menita sa creeze alternative pentru traficul tot mai aglomerat din Iasi. Zona dintre strazile Melodiei, Sf. Lazar si Smardan se indeseste cu constructii pe zi ce trece, iar locuitorii deja s-au plans si se plang de blocurile ridicate la intamplare printre case si de aglomerarea continua a  acestei parti din oras. Ma gandeam la amenajarea a ceea ce e deja folosita ca alternativa de cunoscatori (taximetristi, studenti si nu numai), mai precis la largirea si indreptarea strazii Melodiei, din spatele facultatilor de pe splai Bahlui. Am spus largirea pentru ca sunt mai multe sectoare unde faptul ca inca nu sunt constructii ar permite largirea cu inca doua benzi (vezi ultimele fotografii de mai jos), respectiv indreptarea, pentru ca cei ce merg pe acolo stiu ca fac un adevarat zig-zag (cu verde mai jos) pana ajung in Tudor. De fapt e vorba de adaugirea doar a unui sector care azi este folosit drept parcare (cu rosu mai jos), nu cred ca este imposibila achizitionarea de catre Primarie si amenajarea sa. Daca se va putea largi la 4 benzi atunci strada poate avea dublu-sens, iar daca nu, se poate introduce un sens unic (spre Tudor), cu doar 3 benzi.
Daca se va aproba ridicarea acestui ansambul de blocuri propus de investitor (nu imi place cuvantul dezvoltator, sa fim seriosi unii numai dezvoltare nu fac), atunci cred ca aceasta solutie nu mai trebuie luata cu titlu de propunere, ci ca varianta obligatorie. Chiar investitorii ar trebui sa o sustina, este in interesul lor, daca doresc sa atraga clienti aici. Introducem in circuit sute de noi autovehicule, care pur si simplu nu vor avea spatiu de parcare si de circulatie. Trec peste faptul ca, personal, nu as incuraja ridicarea unor blocuri de inaltime mare in aceasta zona, una care pana relativ recent (anii 50) a fost inundabila, pe aici trecand vechiul curs al Bahluiului. Pericolul de tasare este real si nici macar in timpul regimului comunist nu s-a construit aici. A nu se intelege ca nu se poate construi, insa investitorii trebuie sa acorde atentie sporita proiectelor, nu discutam de orice tip de fundatie in acest loc. Pentru a nu sufoca zona eu unul as sustine constructii tip P+4, asta si pentru a nu "intuneca" cu totul perspectiva dinspre centru. Revenind la propunerea mea, cred ca nu vorbim de costuri foarte mari, anul viitor s-ar putea trece la treaba cu fonduri proprii ale Primariei (felul cum se munceste pe splai drept Bahlui dovedeste ca atunci cand se vrea se poate). Daca nu se va face nimic, atunci nu numai ca zona Tudor-Sf. Lazar-splai Bahlui se va sufoca cu totul, dar si strazile adiacente vor cunoaste aceeasi soarta.







Monday, July 3, 2017

Teatrul de Vara

Acum ceva vreme ma intrebam de ce nu se face nimic in privinta ruinelor curtii domnesti de langa Palat (Palas). A mai trecut un an, ruinele sunt in acelasi loc, degradandu-se incet, dar sigur. Este de neinteles de ce autoritatile neglijeaza cele mai vechi urme pastrate din istoria orasului, de o importanta istorica majora. Dar nu despre asta doresc sa scriu acum, ci despre ”ruinele” unui edificiu aflat in imediata apropiere, Teatrul de Vara. Cei de la Palas l-au ridicat cam in acelasi timp cu restul complexului, insa eu unul nu pricep -si nu cred ca sunt singurul- de ce nu este inaugurat nici pana astazi? Sunt probleme tehnice, de constructie, este vreun interes al investitorului de a-l tine blocat, am vrea sa stim si noi, vorba neacademica a romanului ”sa nu murim prosti”! Acum patru ani, pe un site se ridica aceeasi intrebare, iar raspunsul oficial a fost: ”...vă transmitem că lucrările la teatrul de  vară din ansamblul urbanistic multifuncţional Palas sunt avansate. Acesta va găzdui evenimente variate, culturale şi nu numai, dedicate comunităţii ieşene, la fel ca toate acţiunile care se desfăşoară în ansamblul Palas. Data inaugurării va fi comunicată ulterior.” Sa speram ca nu vom primi un raspuns asemanator, pentru ca nu prea mai tine cu astfel de amanari.
Privita de sus, constructia pare in buna parte gata, ar fi putut gazdui diverse manifestari, piese de teatru in aer liber, spectacole pentru copii, serbari, multe chiar in beneficiul Palas. Asteptam raspuns, dar nu unul tipic de PR, ci unul concret, cu termene precise. Poate si Primaria va fi interesata sa afle. 

Later add (5.07.2017), raspuns de la Palas:


Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de ansamblul Palas Iaşi. Pe această cale, dorim să facem o serie de precizări referitoare la postarea din data de 3 iulie 2017, de pe blogul dumneavoastră, pe care suntem convinşi că le veţi considera utile. Teatrul de vară din ansamblul Palas Iaşi va fi funcţional de la începutul lunii august 2017. Acesta va avea o capacitate de 460 de locuri şi va găzdui piese de teatru, reprezentaţii de stand-up comedy, spectacole de tip muzical, teatru pentru copii, concerte de muzică şi multe altele. Lucrările de amenajare sunt aproape de finalizare. Până în prezent, s-a efectuat placarea cu granit a teatrului de vară, s-au finisat spaţiile tehnice, vestiarele şi toaletele, s-a realizat sistemul de iluminat ambiental, precum şi instalaţia electrică şi cea de sonorizare.”



Tuesday, May 30, 2017

Autogara

Nu se mai aude nimic de proiectul amenajarii unei autogari moderne in Iasi. Nu avem inca asa ceva in oras, fapt de neacceptat pentru un centru urban cu pretentii de secol 21, in schimb avem in continuare vreo 3 autogari, imprastiate prin diverse parti ale orasului. Am avut ocazia recent sa vizitez autogara vest (nu merita scris cu majuscula) din Pacurari si... nu am cuvinte! Daca nu s-ar vedea o adunatura de autobuze si microbuze nici nu ai banui ca acolo e o autogara! O improvizatie generala, niste asa-zise peroane, vreo doua gherete, mai multe banci de metal soioase, totul intr-o atmosfera prafuita, una la propriu, pentru ca spatiul autogarii nu este nici macar asfaltat! Nu pot intelege cum Primaria accepta asa ceva, de ce nu cere aplicarea unor masuri minime pentru asigurarea confortului pasagerilor. Las fotografiile sa vorbeasca!

 






Thursday, May 4, 2017

Trei Fantani

Mi-am propus de mult sa ma ocup de o situatie de trafic complicata din Iasi, una care ridica de ani buni probleme intr-o zona circulata din oras: ciudata intersectie Bucium-Poitiers-Trei Fantani. Spun ciudata pentru ca este evident ca nerectificarea - in vremurile cind acest lucru era posibil - traseului acestor strazi face ca astazi sa avem o incurcata situatie. Practic nu putem vorbi aici de o intersectie clasica, in cruce, si pentru asta putem da intr-un fel vina pe autoritatile din perioada comunista, care nu si-au batut capul cu aceasta intersectie, neavind perspectiva si neprivind spre viitor. Pot exemplifica mai jos cu doua extrase din planurile mai vechi ale orasului: in primul, din 1955, se vede cum deja era configurata zona in forma pe care o cunoastem si astazi; in al doilea, din 1972, este trecut pasajul superior Bucium, dar la capatul sau dinspre sud strazile si-au pastrat traseul vechi. O solutie ar fi fost (si inca este) alinierea strazilor, tragerea B-dului Poitiers sau str. Trei Fantani, insa cladirile existente au impedicat sau impiedica acest lucru. Daca autoritatile din perioada comunista nu au facut-o, in vremuri cand nu se tinea cont de dreptul de proprietate, astazi este mult mai dificil.
S-au tot avansat solutii, majoritatea scumpe si cu termen indelungat de punere in practica. Eu voi prezenta acum varianta mai ieftina, menita sa valorifice potentialul de centura ocolitoare al str. Trei Fantani si sa elibereze in parte de trafic intersectia cu probleme.
Daca nu putem alinia strazile si nu avem bani sa ridicam pasaje noi, de ce sa nu cautam o solutie alternativa, prin care sa ”deturnam” o parte din trafic. Cei care cunosc zona stiu ca intre benzinaria OMV si reprezentanta Peugeot exista o strada - figurata si pe planul orasului de pe site-ul Primariei - fara insa a avea un nume clar. Strada duce in spate, spre o serie de hale, dar si spre o cale latarela strazii Trei Fantani. As propune folosirea acestei strazi si a caii pomenite pentru un traseu care sa preia traficul greu (sau usor) spre Tomesti. Pentru largirea sa (actualmente strada are intre 6 si 9 metri), Primaria ar putea negocia cu proprietarii cumpararea unor bucati de teren, mutarea unor garduri si desfiintarea unei hale. Cu o suma decenta se poate amenaja o strada cu o banda pe sens. Singura problema mai serioasa ar fi un stalp de inalta tensiune aflat in preajma traseului. Cum aceasta strada iese in Sos. Bucium in acelasi loc in care iese si strada Visan propun amenajarea aici a unui sens giratoriu, scuarul aflat in zona permite acest lucru.

In concluzie, pentru a fi cit mai clar, traficul ar urma sa se desfasoare astfel:
- traficul spre si dinspre Tomesti, folosind str. Trei Fantani, va fi dirijat pe aceasta noua strada, pornind de la noul giratoriu.
- vechiul traseu (str. Trei Fantani/intersectie Sos. Bucium/Poitiers) va putea fi folosit doar de cei care vor sa mearga spre B-dul Socola/centru, un semn de obligatoriu la dreapta urmind sa fie ”plantat” in acel loc. Nu se va mai permite acces (cu semn de interzicere aferent) dinspre intersectie, in care ar putea fi amenajat un alt sens giratoriu (in orice caz, intersectia ar putea fi mai usor de configurat decat in momentul de fata).
Toate acestea presupun reabilitarea strazilor de interes, a B-delor Poitiers si Bucium, respectiv a str. Trei Fantani, altfel discutam in van. Astfel s-ar elibera intersectia Poitiers-Bucium de traficul greu spre nord si est, ce si-ar urma calea pe str. Trei Fantani, care ar prelua adecvat rolul de centura ocolitoare.
Astept opinii!







Wednesday, January 4, 2017

Podu Ros redivivus

La multi ani!

Am avut recent ocazia sa (re)analizez mai atent intersectia din Podu Ros. Nu (mai) sunt adeptul semaforizarii intregii intersectii, cred ca ar incurca si mai mult lucrurile, datorita faptului ca sunt multe intrari si ar fi timpi mari de asteptare (cu cozile de rigoare), situatia actuala este acceptabila, cu mici corecturi ale timpilor. Totusi, o impingere cu 20 de metri, sugerata si in alta parte, a trecerii de pietoni de pe B-dul Socola o vad necesara, la fel impingerea cu 10 metri a trecerii dinspre Tutora. De asemenea, ar fi utila largirea intrarii dinspre Sos. Nationala cu inca o banda. Linga blocul turn este un trotuar de cca. 6-7 metri, se poate reduce la 3-4 metri si s-ar crea 4 benzi, una de iesire dinspre Podu Ros si trei de intrare (doua pentru inainte si una pentru dreapta, azi aceasta din urma banda nefiind nerespectata). De altfel, o privire pe plan arată că banda nou creată de iesire se continuă firesc cu banda deja existentă în fața fostului magazin Mercur Mary. S-ar mai reduce din cozile de la orele de virf, care se intind aici pina la intersectia precedenta, cu B-dul Cantemir. In fine, cred ca nu mai este acceptabila prezenta oricarei masini parcate in aceasta intersectie, cea mai mare din Iasi. In fata sediului PNL observ ca s-a eliminat parcarea, mai ramine un pas, acela de a elimina si masinile parcate in fata magazinelor de la 1001 articole, ceea ce ar facilita virajul dreapta, spre Socola, al celor ce vin dinspre Nicolina. Incet-incet, se degajeaza intersectia pina la momentul unor investitii majore, gen subtraversari pentru splaiurile de pa Bahlui. Pina atunci... asteptam cu interes modernizarea splaiului drept, sectorul Podul de Piatra-Podu Ros, si consecintele aferente.