Se lucreaza intens la modernizarea liniilor de tramvai. Este un lucru necesar, caci transportul in comun trebuie sa fie o prioritate pentru oras. Apreciez efortul autoritatilor in acest sens. Nu inteleg insa de ce lucrul nu este facut bine pina la capat sau, mai pe romaneste, de ce nu este facut cu cap. A te zgarci acum, cind faci ceva ce nu vei mai reface in urmatorii 20-30 de ani, nu cred ca este in interesul nostru. O problema o reprezinta imbinarea dintre linia proaspat refacuta si asfaltul strazii, imbinare ce ar trebui sa contina, dupa mintea mea de nespecialist, un chit sau un mastic special, care ar absoarbe trepidatiile de la linie si nu ar permite uzura prematura a asfaltului sau aparitia unor diferente de nivel (arhicunoscute de ieseni). In Alexandru, acest mastic are deja citiva ani iar uzura nu a aparut. La multe din lucrarile de azi, chitul nu se mai pune, din motive ce ne scapa, astfel ca uzura e prezenta deja. Sunt necesare masuri urgente de indreptare, altfel ne vom consolida renumele de oras cu strazi proaste, inclusiv pentru strazi recent refacute (ceea ce ar fi chiar rusinos, sa nu spun altfel).
Iata un exemplu gasit pe net din zona Arcu, proaspat finalizata:
Friday, June 26, 2009
Monday, June 22, 2009
Modernizare Ciric
Citez din presa locala:
"Trimis pentru evaluare la Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADRNE) inca din toamna anului 2008, proiectul necesita acum o serie de completari, iar asta pentru a putea obtine o finantare de 4,5 milioane euro prin intermediul Axei 5.2 a Programului Operational Regional (POR). "Noi l-am lansat si l-am depus inca de anul trecut la ADRNE, proiectul aflandu-se acum in faza de evaluare tehnica. Am trimis clarificarile si acum asteptam. Acesta este doar unul din cele 3 proiecte care privesc reabilitarea si repunerea in circuitul turistic a zonei Ciric. Cu cele 4,5 milioane euro vrem sa facem spatii de joaca pentru copii, foisoare, banci, parcari si terenuri de tenis", a declarat Mihai Dorus, directorul Directiei de Programe si Servicii pentru Comunitate a Primariei Iasi. Celelalte 2 proiecte elaborate de municipalitatea ieseana prevad igienizarea lacului Ciric cu fonduri de la Ministerul Mediului, precum si modernizarea infrastructurii din zona cu bani atrasi prin Axa I a POR."
Modernizarea zonei Ciric este absolut necesara pentru oras. Aceasta zona reprezinta, alaturi de Bucium, Copou si Breazu, un adevarat plamin verde al urbei, astfel ca merita o ingrijire mai atenta. Ma bucur ca se preconizeaza amenajarea unor spatii pentru copii, banci, foisoare, terenuri de sport. Pe linga necesara igienizare a lacului, mai propun si amenajarea unor noi alei, pe ambele parti ale laculurilor, caci reteaua de alei si banci merita sa fie extinsa pina la Venetia, inclusiv. Strada ce leaga Tatarasiul de Ciric trebuie asfaltata (cu instalarea unor praguri de reducere a vitezei), la fel trotuarul adiacent. Zona trebuie transformata intr-un parc, petrecerea weekendurilor cu muzica (adica manele) si mititei urmind a se muta de aici, la Chirita sau alte locuri.
"Trimis pentru evaluare la Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADRNE) inca din toamna anului 2008, proiectul necesita acum o serie de completari, iar asta pentru a putea obtine o finantare de 4,5 milioane euro prin intermediul Axei 5.2 a Programului Operational Regional (POR). "Noi l-am lansat si l-am depus inca de anul trecut la ADRNE, proiectul aflandu-se acum in faza de evaluare tehnica. Am trimis clarificarile si acum asteptam. Acesta este doar unul din cele 3 proiecte care privesc reabilitarea si repunerea in circuitul turistic a zonei Ciric. Cu cele 4,5 milioane euro vrem sa facem spatii de joaca pentru copii, foisoare, banci, parcari si terenuri de tenis", a declarat Mihai Dorus, directorul Directiei de Programe si Servicii pentru Comunitate a Primariei Iasi. Celelalte 2 proiecte elaborate de municipalitatea ieseana prevad igienizarea lacului Ciric cu fonduri de la Ministerul Mediului, precum si modernizarea infrastructurii din zona cu bani atrasi prin Axa I a POR."
Modernizarea zonei Ciric este absolut necesara pentru oras. Aceasta zona reprezinta, alaturi de Bucium, Copou si Breazu, un adevarat plamin verde al urbei, astfel ca merita o ingrijire mai atenta. Ma bucur ca se preconizeaza amenajarea unor spatii pentru copii, banci, foisoare, terenuri de sport. Pe linga necesara igienizare a lacului, mai propun si amenajarea unor noi alei, pe ambele parti ale laculurilor, caci reteaua de alei si banci merita sa fie extinsa pina la Venetia, inclusiv. Strada ce leaga Tatarasiul de Ciric trebuie asfaltata (cu instalarea unor praguri de reducere a vitezei), la fel trotuarul adiacent. Zona trebuie transformata intr-un parc, petrecerea weekendurilor cu muzica (adica manele) si mititei urmind a se muta de aici, la Chirita sau alte locuri.
Sunday, June 14, 2009
Parcarile, partea 2
Update, 14.06.2009:
1. In oras vedem cu totii multe parcari improvizate. Majoritatea dintre ele sunt potrivite si pentru a fi amenajate de primarie, astfel ca ma intreb de ce nu se face acest lucru?
Iata mai jos o astfel de parcare, din zona (deficitara la acest capitol) Piata Nicolina. Primaria a asfaltat cu totul zona (se puteau lasa citeva spatii pentru copaci, mici alveole, insa nu se vrea), iar locul urma sa fie ocupat cu tarabe. Cum aceasta afacere nu mai e ce a fost, masinile au "invadat" locul. Nu mai bine se prelua aceasta idee si se amenajau/trasau aici mult-cautatele locuri de parcare?
2. Lateral de Colegiul Racovita am vazut ceea ce trebuie facut in multe locuri din oras. Pentru ca deseori pe spatiul de pe trotuar se bat atit pietonii, cit si soferii, cea mai buna solutie este separarea. Un gard sau citiva stilpi mici pot face aceasta delimitare, in felul in care se vede in fotografie.
.jpg)
3. Am mai spus si repet: o buna gestionare a spatiului poate duce la identificarea mai multor spatii de parcare. In fotografia de mai jos, din Podu Ros - Sos. Nationala, se poate vedea un frumos gard ce separa de strada un spatiu de cel putin 6 metri latime. Spatiu lasat pietonilor, cu toate ca zona nu e foarte circulata. Aici existau doua variante: ori se punea un gard la 1-1,5 metri de bloc si se lasa un spatiu pt. pietoni si un altul pt. o parcare; 2. se restringea trotuarul si se mai crea o banda de circulatie. Putin mai incolo, in fata magazinului Mercur, masinile urca pe trotuar, cind acesta se poate restringe si delimita in mod clar de restul strazii.
Update, 4.06.2009:
Am precizat mai jos (in P.S.2) ca voi mentiona si lucrurile bune pe care autoritatile le fac. Citez din newsiasi, ce preia Buna Ziua Iasi, urmatoarea informatie, care vine sa puna in practica cele sustinute si de mine undeva intr-o alta postare. Parcarea in Pacurari se va permite doar paralel cu sensul bulevardului si nu in spic, incurcind circulatia. Speram sa se si puna in practica si sa se dea amenzi celor ce nu respecta. Solutia trebuie extinsa si pe Bdul Alexandru. In ce priveste Bdul Socola, in linii mari noua regula se respecta.
"Reprezentantii primariei nu vor mai permite soferilor sa parcheze in diagonala pe marginea bulevardului Pacurari. In acest sens, in perioada urmatoare vor fi montate indicatoare care sa oblige soferii sa parcheze autovehiculele paralel cu bordura. Masura a fost luata deoarece prin vechiul mod de parcare, circulatia pe a doua banda a fost, de multe ori, impiedicata. "Vor fi aplicate si marcaje pentru a intari noua reglementare. Vom imparti si fluturase pentru a atentiona soferii ca trebuie sa mute masinile pe perioada lucrarilor", a spus Mihai Chirica, directorul tehnic al primariei. De ieri, municipalitatea a inceput sa monteze indicatoare, iar de astazi vor fi impartiti fluturasi de atentionare."
Revin cu subiectul parcari (vezi si aici), de data aceasta cu precizari legate de zona centrala (si nu numai). Aici mai multe strazi se prezinta ca drumuri cu sens unic. Trecerea la sensul unic reprezinta o solutie pentru fluidizarea traficului si chiar consider ca si in Iasi se poate face pasul cel mare, anume introducerea sensului unic si pe strazi mai mari (str. Palat, Sf. Lazar, dupa cum am propus). Strazile cu sens unic mai au un avantaj, si anume acela de a permite crearea pe marginile lor a unor locuri de parcare. Exista doua variante:
1. locuri de parcare amenajate pe ambele parti ale strazii, in lung
2. locuri amenajate numai pe o parte, in spic.
Personal consider prima varianta mai buna, caci permite in mod categoric crearea mult mai multor locuri, in conditiile in care zona centrala reprezinta o problema din acest punct de vedere. Nu insa la fel considera si cei ce se ocupa de gestionarea parcarilor din oras. Ca exemplu dau str. ce duce din Fundatie spre Rapa Galbena. Pina mai ieri se putea parca si pe o parte si pe alta a acestei strazi. De o luna, pe o parte s-a interzis oprirea, din motive greu de inteles. Circul foarte des pe aceasta strada si nu am avut niciodata probleme in a trece pe banda ramasa libera in mijloc, suficient de larga chiar si pentru a face manevre pentru parcarea cu spatele. Acum nu mai este posibila decit oprirea pe o banda, fapt ce ii determina pe unii sa ocupe si cel mai marunt loc posibil, incurcind de fapt circulatia (vezi foto). Dupa modernizare, aceasta strada a devenit suficient de larga pentru a permite parcarea pe ambele sale parti.
Faptul ca nu se ia nici o taxa pentru parcare reprezinta inca un avantaj pentru soferi, insa nu stim cit va mai dura situatia. In orice alt oras din lume in aceasta zona s-ar lua taxe. Ca nu sunt alte locuri de parcare se pare ca nu intereseaza pe nimeni. Celelalte parcari din zona sunt ocupate de la primele ore ale diminetii in special de cei ce lucreaza aici (vezi parcarea din spate la Romtelecom). In continuare cred ca solutii exista insa mai trebuie si vointa.
P.S. 1. Sa se inteleaga foarte clar ca postarile mele nu au absolut nici o legatura cu politica si politicienii locali. Ma intereseaza orasul si atit.
P.S. 2. Programul de monitorizare a traficului instalat imi permite sa vad cine si ce urmareste pe acest site (datele disponibile, gen IP sau institutii). Imi face placere sa observ ca si oameni din primarie urmaresc informatiile de aici. Si mai multa placere mi-ar face daca as vedea si efecte. Am mai spus, doresc ca orasul sa mearga bine, opinia cetateanului fiind din aceasta perspectiva foarte importanta. Cum voi vedea lucruri bune facute de autoritati imediat le voi mentiona (precum lucrarile la liniile de tramvai).
1. In oras vedem cu totii multe parcari improvizate. Majoritatea dintre ele sunt potrivite si pentru a fi amenajate de primarie, astfel ca ma intreb de ce nu se face acest lucru?
Iata mai jos o astfel de parcare, din zona (deficitara la acest capitol) Piata Nicolina. Primaria a asfaltat cu totul zona (se puteau lasa citeva spatii pentru copaci, mici alveole, insa nu se vrea), iar locul urma sa fie ocupat cu tarabe. Cum aceasta afacere nu mai e ce a fost, masinile au "invadat" locul. Nu mai bine se prelua aceasta idee si se amenajau/trasau aici mult-cautatele locuri de parcare?
2. Lateral de Colegiul Racovita am vazut ceea ce trebuie facut in multe locuri din oras. Pentru ca deseori pe spatiul de pe trotuar se bat atit pietonii, cit si soferii, cea mai buna solutie este separarea. Un gard sau citiva stilpi mici pot face aceasta delimitare, in felul in care se vede in fotografie.
.jpg)
3. Am mai spus si repet: o buna gestionare a spatiului poate duce la identificarea mai multor spatii de parcare. In fotografia de mai jos, din Podu Ros - Sos. Nationala, se poate vedea un frumos gard ce separa de strada un spatiu de cel putin 6 metri latime. Spatiu lasat pietonilor, cu toate ca zona nu e foarte circulata. Aici existau doua variante: ori se punea un gard la 1-1,5 metri de bloc si se lasa un spatiu pt. pietoni si un altul pt. o parcare; 2. se restringea trotuarul si se mai crea o banda de circulatie. Putin mai incolo, in fata magazinului Mercur, masinile urca pe trotuar, cind acesta se poate restringe si delimita in mod clar de restul strazii.
Update, 4.06.2009:
Am precizat mai jos (in P.S.2) ca voi mentiona si lucrurile bune pe care autoritatile le fac. Citez din newsiasi, ce preia Buna Ziua Iasi, urmatoarea informatie, care vine sa puna in practica cele sustinute si de mine undeva intr-o alta postare. Parcarea in Pacurari se va permite doar paralel cu sensul bulevardului si nu in spic, incurcind circulatia. Speram sa se si puna in practica si sa se dea amenzi celor ce nu respecta. Solutia trebuie extinsa si pe Bdul Alexandru. In ce priveste Bdul Socola, in linii mari noua regula se respecta.
"Reprezentantii primariei nu vor mai permite soferilor sa parcheze in diagonala pe marginea bulevardului Pacurari. In acest sens, in perioada urmatoare vor fi montate indicatoare care sa oblige soferii sa parcheze autovehiculele paralel cu bordura. Masura a fost luata deoarece prin vechiul mod de parcare, circulatia pe a doua banda a fost, de multe ori, impiedicata. "Vor fi aplicate si marcaje pentru a intari noua reglementare. Vom imparti si fluturase pentru a atentiona soferii ca trebuie sa mute masinile pe perioada lucrarilor", a spus Mihai Chirica, directorul tehnic al primariei. De ieri, municipalitatea a inceput sa monteze indicatoare, iar de astazi vor fi impartiti fluturasi de atentionare."
Revin cu subiectul parcari (vezi si aici), de data aceasta cu precizari legate de zona centrala (si nu numai). Aici mai multe strazi se prezinta ca drumuri cu sens unic. Trecerea la sensul unic reprezinta o solutie pentru fluidizarea traficului si chiar consider ca si in Iasi se poate face pasul cel mare, anume introducerea sensului unic si pe strazi mai mari (str. Palat, Sf. Lazar, dupa cum am propus). Strazile cu sens unic mai au un avantaj, si anume acela de a permite crearea pe marginile lor a unor locuri de parcare. Exista doua variante:
1. locuri de parcare amenajate pe ambele parti ale strazii, in lung
2. locuri amenajate numai pe o parte, in spic.
Personal consider prima varianta mai buna, caci permite in mod categoric crearea mult mai multor locuri, in conditiile in care zona centrala reprezinta o problema din acest punct de vedere. Nu insa la fel considera si cei ce se ocupa de gestionarea parcarilor din oras. Ca exemplu dau str. ce duce din Fundatie spre Rapa Galbena. Pina mai ieri se putea parca si pe o parte si pe alta a acestei strazi. De o luna, pe o parte s-a interzis oprirea, din motive greu de inteles. Circul foarte des pe aceasta strada si nu am avut niciodata probleme in a trece pe banda ramasa libera in mijloc, suficient de larga chiar si pentru a face manevre pentru parcarea cu spatele. Acum nu mai este posibila decit oprirea pe o banda, fapt ce ii determina pe unii sa ocupe si cel mai marunt loc posibil, incurcind de fapt circulatia (vezi foto). Dupa modernizare, aceasta strada a devenit suficient de larga pentru a permite parcarea pe ambele sale parti.
Faptul ca nu se ia nici o taxa pentru parcare reprezinta inca un avantaj pentru soferi, insa nu stim cit va mai dura situatia. In orice alt oras din lume in aceasta zona s-ar lua taxe. Ca nu sunt alte locuri de parcare se pare ca nu intereseaza pe nimeni. Celelalte parcari din zona sunt ocupate de la primele ore ale diminetii in special de cei ce lucreaza aici (vezi parcarea din spate la Romtelecom). In continuare cred ca solutii exista insa mai trebuie si vointa.
P.S. 1. Sa se inteleaga foarte clar ca postarile mele nu au absolut nici o legatura cu politica si politicienii locali. Ma intereseaza orasul si atit.
P.S. 2. Programul de monitorizare a traficului instalat imi permite sa vad cine si ce urmareste pe acest site (datele disponibile, gen IP sau institutii). Imi face placere sa observ ca si oameni din primarie urmaresc informatiile de aici. Si mai multa placere mi-ar face daca as vedea si efecte. Am mai spus, doresc ca orasul sa mearga bine, opinia cetateanului fiind din aceasta perspectiva foarte importanta. Cum voi vedea lucruri bune facute de autoritati imediat le voi mentiona (precum lucrarile la liniile de tramvai).
Wednesday, June 10, 2009
Lucrurile bune
Am promis ca voi fi obiectiv si voi mentiona si ceea ce fac bun autoritatile. In ultimii ani s-au facut progrese semnificative in citeva domenii, pe care le prezint privind din perspectiva cetateanului obisnuit:
1. Lucrarile la infrastructura de tramvai. S-au reabilitat mai multe linii si altele sunt in curs de modernizare. Imagini aveti aici.
2. Amenajarea parcurilor orasului. Sigur, nu avem prea multe (de aceea am propus transformarea ca parcuri a zonelor verzi de la Cetatuia si Galata), insa cele doua parcuri din Copou (Expozitiei si Copou, la care se adauga Botanica, cu meritul Universitatii) arata din ce in ce mai bine. Primul chiar merita nota maxima, dovada ca este plin in fiecare dupa-amiaza. Ma bucur ca edilii au realizat cit de util este gazonul si prezenta a cit mai multor banci. In cazul parcului Copou, mai e putin de lucru. Daca felul in care s-a lucrat la capitolul "toaletarea" copacilor este mai mult decit discutabil, modul in care s-au plantat florile trebuie apreciat. Lalelele din aceasta primavara au facut senzatie.
3. Amenajarea spatiilor de joaca. Si aici o nota cu plus, cu precizarea ca e de dorit o mai buna intretinere a acestora (din motive ce tin de faptul ca suntem romani, unele astfel de spatii se deterioreaza cam repede; de asemenea, nu ar strica o prezenta mai activa a politiei comunitare in astfel de zone). Oamenii de la curatenie ar trebui sa vina mai des (vezi foto2).
.jpg)
4. Dorinta de a imbunatati modul in care se desfasoara traficul. Aici nota nu mai e cu plus, insa trebuie totusi sa apreciem ca vointa exista. Mai trebuie si aplicare si aici ma refer la indisciplina din strada a unora, ce ar trebui mai bine penalizata. In conditiile din oras (multe strazi nemodernizate, locuri putine de parcare) nu sustin o aplicare la singe a regulilor, insa o impunere normala a acestora ar schimba in bine situatia.
1. Lucrarile la infrastructura de tramvai. S-au reabilitat mai multe linii si altele sunt in curs de modernizare. Imagini aveti aici.
2. Amenajarea parcurilor orasului. Sigur, nu avem prea multe (de aceea am propus transformarea ca parcuri a zonelor verzi de la Cetatuia si Galata), insa cele doua parcuri din Copou (Expozitiei si Copou, la care se adauga Botanica, cu meritul Universitatii) arata din ce in ce mai bine. Primul chiar merita nota maxima, dovada ca este plin in fiecare dupa-amiaza. Ma bucur ca edilii au realizat cit de util este gazonul si prezenta a cit mai multor banci. In cazul parcului Copou, mai e putin de lucru. Daca felul in care s-a lucrat la capitolul "toaletarea" copacilor este mai mult decit discutabil, modul in care s-au plantat florile trebuie apreciat. Lalelele din aceasta primavara au facut senzatie.
3. Amenajarea spatiilor de joaca. Si aici o nota cu plus, cu precizarea ca e de dorit o mai buna intretinere a acestora (din motive ce tin de faptul ca suntem romani, unele astfel de spatii se deterioreaza cam repede; de asemenea, nu ar strica o prezenta mai activa a politiei comunitare in astfel de zone). Oamenii de la curatenie ar trebui sa vina mai des (vezi foto2).
.jpg)
4. Dorinta de a imbunatati modul in care se desfasoara traficul. Aici nota nu mai e cu plus, insa trebuie totusi sa apreciem ca vointa exista. Mai trebuie si aplicare si aici ma refer la indisciplina din strada a unora, ce ar trebui mai bine penalizata. In conditiile din oras (multe strazi nemodernizate, locuri putine de parcare) nu sustin o aplicare la singe a regulilor, insa o impunere normala a acestora ar schimba in bine situatia.
Tuesday, May 19, 2009
Podu Ros, din nou
Completari, 2.06.2009
Se pare ca lucrarile de modernizare din zona Podu Ros isi arata "roadele". Nu intamplator am pus aceste ghilimele. La un an de la asezarea dalelor, ce imi vad ochilor. Multe din dale se misca liber si, daca cineva ar dori, si-ar putea "lua cateva si acasa". Atasez foto din zona. Vede cineva din primarie aceste deficiente? A verificat cineva calitatea lucrarilor?
.jpg)
Observ ca edilii incep sa realizeze ca o parte din solutiile propuse de mine pot fi aplicate.
Citez din newsiasi, ce preia cotidiane locale, ca o parte din rondul de la Podu Ros va fi ingustat. Insa daca tot se face o treaba, de ce nu se face in intregime? Tot rondul poate fi ingustat in asa fel incit sa se creeze pentru toti soferii, nu numai pentru cei dinspre Nicolina, o banda. Haideti, se poate. De asemenea, de ce nu se ingusteaza trotuarul de la intrarea pe Sos. Nationala, dinspre intersectie, cel cu blocul turn? Are 6 metri si nu mai e folosit nici macar ca parcare, ca inainte. Ori se amenajeaza iar parcare, cu delimitare cu popice pentru pietoni, ori se ingusteaza pentru a se crea o banda. In fine, pentru moment, la intrarea dinspre Socola spre Podu Ros se poate introduce un semafor in genul celui deja existent la intrarea dinspre Nicolina, cu rol in temporizarea trecerii pietonilor. Recent chiar se scria ca politistii stau la vinatoare de permise aici, fapt real, din moment ce soferii trebuie sa faca slalom printre pietonii ce trec in sir indian. Un semafor, plasat cu 100 m in interior pe Bdul Socola, ar rezolva aceasta problema.
Se pare ca lucrarile de modernizare din zona Podu Ros isi arata "roadele". Nu intamplator am pus aceste ghilimele. La un an de la asezarea dalelor, ce imi vad ochilor. Multe din dale se misca liber si, daca cineva ar dori, si-ar putea "lua cateva si acasa". Atasez foto din zona. Vede cineva din primarie aceste deficiente? A verificat cineva calitatea lucrarilor?
.jpg)
Observ ca edilii incep sa realizeze ca o parte din solutiile propuse de mine pot fi aplicate.
Citez din newsiasi, ce preia cotidiane locale, ca o parte din rondul de la Podu Ros va fi ingustat. Insa daca tot se face o treaba, de ce nu se face in intregime? Tot rondul poate fi ingustat in asa fel incit sa se creeze pentru toti soferii, nu numai pentru cei dinspre Nicolina, o banda. Haideti, se poate. De asemenea, de ce nu se ingusteaza trotuarul de la intrarea pe Sos. Nationala, dinspre intersectie, cel cu blocul turn? Are 6 metri si nu mai e folosit nici macar ca parcare, ca inainte. Ori se amenajeaza iar parcare, cu delimitare cu popice pentru pietoni, ori se ingusteaza pentru a se crea o banda. In fine, pentru moment, la intrarea dinspre Socola spre Podu Ros se poate introduce un semafor in genul celui deja existent la intrarea dinspre Nicolina, cu rol in temporizarea trecerii pietonilor. Recent chiar se scria ca politistii stau la vinatoare de permise aici, fapt real, din moment ce soferii trebuie sa faca slalom printre pietonii ce trec in sir indian. Un semafor, plasat cu 100 m in interior pe Bdul Socola, ar rezolva aceasta problema.
Thursday, May 14, 2009
Tatarasi - studiu de caz
Si o plingere recenta a unui cetatean:
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/esplanada-oancea-are-nevoie-de-o-altfel-de-curatenie~ni5k27
Am facut recent o mica incursiune in cartierul Tatarasi, unde de fapt am si locuit pina acum citiva ani. Desi oarecum izolat fata de oras, datorita proastelor legaturi cu centrul, acest cartier este printre cele mai verzi si mai linistite din oras. Merita deci la fel de multa atentie ca si alte cartiere ale Iasilor. Edilii chiar au dat de inteles acest lucru, initiind aici doua lucrari de relativa anvergura:
1. reabilitarea strazilor din zona Oancea-Ciurchi.
2. reabilitarea liniilor de tramvai.
Prima actiune a fost in buna parte facuta (cel putin asa se da de inteles), a doua e in curs de desfasurare. Cum tot eram in zona, am mers sa vad cum stau lucrurile cu reabilitarea strazilor. Nu am fost prea placut impresionat, desi la prima vedere lucrurile pareau in regula. Un fotomontaj va lamuri cititorul si, sper, si autoritatile, de ce.
Oancea
S-a initiat reabilitarea esplanadei. Ca la romani, un lucru inceput si nefinalizat. Cum un panou de la fata locului arata ca termen de finalizare iulie 2009 si cum nu am vazut "picior" de lucrator sau utilaj, am vaga impresia ca asa cum vedem acum zona asa va ramine pt. o vreme (edilii vor spune probabil ca se va finaliza la termen!).
Semne de intrebare:
- de ce oare s-a permis ridicarea acelor magazine de la inceputul esplanadei (dinspre str. Vasile Lupu) care obtureaza vederea?
- de ce oare s-au pus dale doar pe trotuare si nu si pe scari? Arata jalnic.
- de ce s-a permis realizarea acelui loc de joaca pe traseul esplanadei? Pietrele din zona locului de joaca sunt acum imprastiate pe o arie foarte larga.
- in mod cert avem nevoie de locuri de joaca amenajate insa se putea face 10 m lateral, unde exista un "frumos" loc viran (lasat asa).
- de ce nu se amenajeaza parcarile din zona? ce se asteapta, Pastele cailor?
Daca adaugam si acele fatade de blocuri neterminate, impresia generala este neplacuta.
Ciurchi
- de ce s-a facut numai strada centrala si nu si aleile laterale? parcarile din interior citi ani trebuie sa astepte?
- la o privire atenta, dalele de pe trotuare nu sunt prea bine nivelate. Si asa e cam tot trotuarul.
- s-au taiat copaci, dar nu s-au plantat altii in loc, in plus locul a fost lasat de izbeliste.
- exista totusi locuri unde s-a amenajat ceva intre copaci, insa pamintul a fost aruncat, iar copacii au fost "toaletati". Oricit incearca sefa serviciului respectiv din primarie sa ne convinga ca asa se face, eu nu am vazut nicaieri in afara Ro ceva asemanator. Nu pot intelege logica taierii tuturor crengilor cu frunze, ma si intreb oare acel copac cum mai traieste!?
- si aici s-au lasat o parte din parcari nefinalizate. Sunt convins ca edilii daca sunt luati la intrebari pe aceasta tema vor raspunde ca lucrarea nu s-a receptionat, insa ma tem ca asa ramine.
Concluzia, spusa cu parere de rau: impresie jalnica, lipsa de rigoare, amatorism, risipa a banilor, estetica lipsa. Ca sa vedeti ca se poate si altfel, atasez doua imagini nu dintr-un oras din vest, ci din Brasov, dintr-o zona-esplanada asemanatoare. Seamana cu Oancea???
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/esplanada-oancea-are-nevoie-de-o-altfel-de-curatenie~ni5k27
Am facut recent o mica incursiune in cartierul Tatarasi, unde de fapt am si locuit pina acum citiva ani. Desi oarecum izolat fata de oras, datorita proastelor legaturi cu centrul, acest cartier este printre cele mai verzi si mai linistite din oras. Merita deci la fel de multa atentie ca si alte cartiere ale Iasilor. Edilii chiar au dat de inteles acest lucru, initiind aici doua lucrari de relativa anvergura:
1. reabilitarea strazilor din zona Oancea-Ciurchi.
2. reabilitarea liniilor de tramvai.
Prima actiune a fost in buna parte facuta (cel putin asa se da de inteles), a doua e in curs de desfasurare. Cum tot eram in zona, am mers sa vad cum stau lucrurile cu reabilitarea strazilor. Nu am fost prea placut impresionat, desi la prima vedere lucrurile pareau in regula. Un fotomontaj va lamuri cititorul si, sper, si autoritatile, de ce.
Oancea
S-a initiat reabilitarea esplanadei. Ca la romani, un lucru inceput si nefinalizat. Cum un panou de la fata locului arata ca termen de finalizare iulie 2009 si cum nu am vazut "picior" de lucrator sau utilaj, am vaga impresia ca asa cum vedem acum zona asa va ramine pt. o vreme (edilii vor spune probabil ca se va finaliza la termen!).
Semne de intrebare:
- de ce oare s-a permis ridicarea acelor magazine de la inceputul esplanadei (dinspre str. Vasile Lupu) care obtureaza vederea?
- de ce oare s-au pus dale doar pe trotuare si nu si pe scari? Arata jalnic.
- de ce s-a permis realizarea acelui loc de joaca pe traseul esplanadei? Pietrele din zona locului de joaca sunt acum imprastiate pe o arie foarte larga.
- in mod cert avem nevoie de locuri de joaca amenajate insa se putea face 10 m lateral, unde exista un "frumos" loc viran (lasat asa).
- de ce nu se amenajeaza parcarile din zona? ce se asteapta, Pastele cailor?
Daca adaugam si acele fatade de blocuri neterminate, impresia generala este neplacuta.
Ciurchi
- de ce s-a facut numai strada centrala si nu si aleile laterale? parcarile din interior citi ani trebuie sa astepte?
- la o privire atenta, dalele de pe trotuare nu sunt prea bine nivelate. Si asa e cam tot trotuarul.
- s-au taiat copaci, dar nu s-au plantat altii in loc, in plus locul a fost lasat de izbeliste.
- exista totusi locuri unde s-a amenajat ceva intre copaci, insa pamintul a fost aruncat, iar copacii au fost "toaletati". Oricit incearca sefa serviciului respectiv din primarie sa ne convinga ca asa se face, eu nu am vazut nicaieri in afara Ro ceva asemanator. Nu pot intelege logica taierii tuturor crengilor cu frunze, ma si intreb oare acel copac cum mai traieste!?
- si aici s-au lasat o parte din parcari nefinalizate. Sunt convins ca edilii daca sunt luati la intrebari pe aceasta tema vor raspunde ca lucrarea nu s-a receptionat, insa ma tem ca asa ramine.
Concluzia, spusa cu parere de rau: impresie jalnica, lipsa de rigoare, amatorism, risipa a banilor, estetica lipsa. Ca sa vedeti ca se poate si altfel, atasez doua imagini nu dintr-un oras din vest, ci din Brasov, dintr-o zona-esplanada asemanatoare. Seamana cu Oancea???
Saturday, May 9, 2009
Strazi moderne, promisiuni si realizari
Iata strazile ce urmau/urmeaza a fi refacute prin mega-imprumutul din 2006.
Sursa este Ziarul de Iasi, din 20.11.2006.
Este adevarat ca unele strazi au fost facute, insa multe altele au ramas a fi modernizate pentru o data necunoscuta (speram ca nu la Pastele cailor!). Macar strada pe care locuiesc nu este pe lista (strada destul de importanta, nu o numesc, azi fiind intr-o stare destul de proasta, denivelata si peticita), deci nu ma pot plange. Insa ce facem cu restul? De zona centrala nu mai spun nimic. Avem pretentii de centru turistic, iar strazile si trotuarele din centru arata cum arata!
Astept opinii legate de strazile pe care locuiti. Sunteti multumiti de felul cum au fost modernizate? Sunt pe lista si nu le-a bagat nimeni in seama?
Etapa I (Licitatiile incep in ianuarie)
Bulevarde si strazi mari
str. Lapusneanu
str. N. Balcescu
str. Ciurchi
str. Dragos Voda
str. Gavril Muzicescu
pasaj Alex. Cel Bun - Podul de Piatra
str. Bacinschi, str. Arcu, str. Garii
str. Elena Doamna
str. A. Panu
bd. C.A. Rosetti (colector - str. Cucu)
bd. T. Vladimirescu (Cucu-Bucsinescu)
bd. Socola (str. Bucium - sos. Bucium)
Posta Pacurari - Gara
str. Silvestru (Gara - Podul de Piatra)
Cartier Aviatiei
str. Aviatiei
str. Lt. Caranda
str. Lt. Protopopescu
str. Obreja
str. Zborului
str. Lt. Negel
str. 7 Oameni
str. Avionului
str. Aterizaj
str. Lt. Popovici
Cartier Manta Rosie
str. Manta Rosie
std-la Manta Rosie
str. Cazangiilor
Cartier Smirdan
str. Malu
str. AdunatI
str. Zimbrului
str. Icoanei
str. Venerei
str. Barbu Lautaru
Cartier Moara de Vint - T. Vladimirescu
str, Stroici
str. Spancioc
str. Marchian Folescu
str. Alistar
str. Dr. doc. Ghe. Alexa
str. Dr.doc. V. Petrescu
str. Dr. doc. V. Atanasiu
str. Moara de Vint
str. Nicorita
std-la Nicorita
Etapa II (imediat dupa finalizarea Etapei I, propus 2008)
Bulevarde si strazi mari
str. Canta
str. V. Lupu (str. Pictorului - Doi BaietI)
aleea Gr. Gica Voda
Calea Chisnaului (bd. T. Vlad. - str. Bucium)
bd. N. Iorga (Pd. de Piatra - Pasaj Nicolina)
bd. N. Iorga (Pasaj Nicolina - C. Chisnaului)
Calea Chisnaului (bd. Primaverii-bd. T. Vlad.)
Calea Chisnaului (str. Bucium - Al. Agmus)
Calea Chinaului (Al. Agmus - str. Sf. Ioan)
Calea Chisnaului (str. Sf. Ioan - iesire oras)
Cartier Pacuret
str. Rediu Tatar
str. Pacuret
std-la Rediu Tatar
sos. Rediu
Cartier Valea Adinca
Aleea Valea Adinca
Cartier Pacurari
str. Ogorului
fd. Olari
str. Agricultori
str. Niciman
str. Ciusmeaua Pacurari
std-la Florilor
str. Muntenimii
str. Pacurari
sos. Pacurari
Zona Centrala
str. BaltI
std-la BaltI
std-la B. Lautaru
str. Cupidon
std-la Elena Doamna
str. Golia
str. Luminii
str. Meteor
trec. Arh. Ion Mincu
fd. Pralea
fd. Tanasescu
fd. Trei Ierarhi
std-la Trei Ierarhi
fd. Zlataust
str. C. Negri
bd. Independentei
Cartier Copou
Aleea M. Sadoveanu
Etapa III (imediat dupa finalizarea Etapei II, propus 2009)
Strazi mari
bd. Metalurgiei
str. Aurel Vlaicu
Cartier Tatarasi - Moara de Vint
str. DorobantI
fnd. Eternitate
str. Fintinilor
str. Galateanu
str. Prof. Paul
fnd. Moara de Vint
str. Spital Pascanu
fnd. Tinjala
str. Trompeta
str. Frinta
fnd. Balusescu
fnd. Delfini
str. Delfini
str. Dudescu
str. Ghioceilor
str. Nicolae Macarescu
str. Mahu
str. Mioritei
trec. Oitelor
str. Padurii
str. Emil Racovita
fnd. Emil Racovita
str. Romana
str. Soficu
std. Spinti
str. Vinatori
str. Virgiliu
std. Tudor Vladimirescu
str. Tudor Vladimirescu
str. Costin Nicolae
Cartier Sararie - Copou
str. Armoniei
str. Dochia
trec. Duzilor
trec. Hotin
trec. Leului
str. Marasesti
str. Movilei
str. Oituz
str. Patria
str. Ripei
fnd. Zaverei
str. Cirlig
trec. Corbului
str. Dealul Zorilor
std. Dealul Zorilor
str. Friederick
std. Italiana
fnd. Mielului
str. I. I. Mironescu (1 Mai)
str. Negustori
str. V. Pogor
fnd. Dimitrie Ralet
fnd. Sararie
str. Ticaul de Jos
str. Toamnei
aleea Trandafirilor
fnd. Ursulea
str. Viespei
str. Zarafi
str. Radu Mihai
str. Occident
Cartier Tudor Vladimirescu
std. Bucsinescu
trec. Bucsinescu
str. Conductelor
fnd. Dancinescu
str. Dancinescu
trec. Davidel
str. Fierbinte
str. Harhas
str. Misai
str. Mizil
std. Mizil
str. Mihail Sadoveanu
str. Tufescu
Cartier Crucea Rosie
str. Alba Iulia
str. Cazarmilor
str. Ion Roata
Cartier Galata
str. Caramidari
std. Cicoarei
std. Sf. Gheorghe
str. Sf. Gheorghe
str. Manastirii
fd. Perjoaia
str. Podisului
str. Poienilor
std. Poienilor
Cartier Centru - Gara
str. Prof. Petru Cujba
std. Col. Langa
fd. Gavril Muzicescu
str. Muzicii
str. Perju
std. Perju
str. Podu de Piatra
str. Mr. Eremia Popescu
trec. Trei Ierarhi
aleea Uzinei
Cartier Pacurari
str. Florilor
aleea Petru Poni
fnd. Sipotel
Cartier Nicolina - Podu Ros - Bucium
fd. Ferentz
std. I. Ionescu de la Brad
fnd. Salciilor
std. Primaverii
trec. Visani
Cartier Aviatiei
str. Holboca.
Tuesday, April 14, 2009
Urbanism! Unde?
Se tot vorbeste in ultima vreme (mai ales la alegeri) de politici de urbanism, de o dezvoltare coerenta a orasului, de o imbinare a modernizarii cu elementele trecutului. Din pacate, nu suntem nici macar la nivel de simple vorbe, ce sa mai vorbim de fapte. Nu am vazut/auzit de vreun proiect valabil de dezvoltare a orasului. Punctele puse de mine aici nu au sensibilizat. De un nou PUG se tot spune, insa nu stiu cite decenii vor trece pina va fi aprobat si... respectat. Fara coerenta si viziune, Iasii vor merge sigur spre haos urbanistic. Si asta se vede peste tot in jur:
- cladiri ridicate alandala, pe niveluri de inaltime cit mai diferite, cu culori din cele mai variate, cu placari exterioare originale;
- implanturi de cladiri noi in zona veche a ora
sului, fara nici un pic de respect fata de monumentele istorice din vecinatate;
- lipsa dezvoltarii stradale, trafic gindit dupa ureche, abordat cu solutii de moment;
- lipsa unei abordari din perspectiva turistica; numai daca amintesc starea drumurilor de acces catre unele monumente si pot incheia discutia. Muzeele, manastirile, casele memoriale nu sunt legate in circuite, indicatoarele de orientare nu se vad, multe monumente sunt mascate etc.
Orasul are potential, insa acesta, nevalorificat, va fi curind spulberat.
Aici opinia citorva specialisti.
- cladiri ridicate alandala, pe niveluri de inaltime cit mai diferite, cu culori din cele mai variate, cu placari exterioare originale;
- implanturi de cladiri noi in zona veche a ora
sului, fara nici un pic de respect fata de monumentele istorice din vecinatate;
- lipsa dezvoltarii stradale, trafic gindit dupa ureche, abordat cu solutii de moment;
- lipsa unei abordari din perspectiva turistica; numai daca amintesc starea drumurilor de acces catre unele monumente si pot incheia discutia. Muzeele, manastirile, casele memoriale nu sunt legate in circuite, indicatoarele de orientare nu se vad, multe monumente sunt mascate etc.
Orasul are potential, insa acesta, nevalorificat, va fi curind spulberat.
Aici opinia citorva specialisti.
Thursday, March 26, 2009
Masacrul de pe bulevardul Socola
Nu sunt multe de spus. Cei ce doresc sa vada, pot merge pe bulevardul Socola. Pe vremuri, adica pina acum un an, aici era chiar un loc relativ placut de plimbare cu copii. Not anymore. Anul trecut s-a extins strada, pentru a se face locuri de parcare. Nu stiu cite locuri s-au facut, pentru ca oricum se parca si inainte. Ba chiar indraznesc sa spun ca inainte parcau mai multi, caci se parca in spic, pe cind acum se parcheaza in lungul soselei. In fine, partea buna a lucrurilor este ca s-a asfaltat bulevardul si s-au pus dale pe trotuare. Partea proasta este ca edilii au inteles ca trebuie sa schimbe complet fata verde a strazii. Au taiat mai intai primul rind de copaci. Apoi, recent, s-au hotarit sa-i dea jos si pe cei de pe al doilea rind, care erau (mai trebuie sa spun?) TEI. Nu stiu ce au edilii cu teii, insa se pare ca sunt hotariti sa ii dea jos. In loc, s-au pus... magnolii!!! Copaci ce se prind greu, ce sunt frumosi 2 saptamini din an si nu fac cine stie ce umbra. Teii se pare ca nu erau buni. La toamna sau anul viitor vom vedea ca multe magnolii nici nu s-au prins, caci in zona noastra ele se afla la marginea arealului lor climatic. Degeaba sustin ca trebuie pastrati teii, sau inlocuiti, nimeni nu aude. Mai grav este ca se continua si stilul de tundere barbara a copacilor ramasi, intr-un stil pe care nu l-am intalnit nicaieri. In fine, si mai grav este ca nimeni nu reactioneaza. Locatarii din zona au asistat pasivi la distrugerea copacilor. Urmeaza sa indure citiva ani buni caldura soarelui, caci umbra teilor s-a dus. Renumele orasului Iasi de "oras al teilor" va fi curind de domeniul trecutului. Pacat!
Se pare ca nu sunt singurul revoltat de faptul ca incet, incet orasul isi pierde statutul de "urbe a teilor".
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/de-ce-se-inlocuiesc-teii-cu-magnolii~ni5cci
Alte reactii la incompetenta celor de la Directia de spatii verzi:
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/reactii-la-toaletarea-copacilor~ni5edn
sau
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/vreti-sa-transformati-iasul-intr-un-oras-de-betoane~ni5edm
Se pare ca nu sunt singurul revoltat de faptul ca incet, incet orasul isi pierde statutul de "urbe a teilor".
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/de-ce-se-inlocuiesc-teii-cu-magnolii~ni5cci
Alte reactii la incompetenta celor de la Directia de spatii verzi:
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/reactii-la-toaletarea-copacilor~ni5edn
sau
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/vreti-sa-transformati-iasul-intr-un-oras-de-betoane~ni5edm
Saturday, February 28, 2009
Turism sau cum ajungem la monumentele orasului
Monumentele unui oras sunt o adevarata carte de vizita a acestuia. Manastirile Cetatuia si Galata pot fi asezate in rindul celor mai importante ansambluri arhitectonice cu valoare istorica din Iasi. Ambele sunt situate pe pozitie dominanta fata de oras, pe care il vegheaza. Iar Galata este cea mai veche constructie din Iasi (pentru cei care nu stiu acest lucru), caci biserica Sf. Nicolae Domnesc, ce ar ocupa pe drept aceasta pozitie, nu se mai pastreaza in forma originala (restaurarea lui Lecmte de Nouy a distrus practic biserica lui Stefan cel Mare).
Din pacate nu este usor de ajuns la ele. Turistul care doreste sa le viziteze are o misiune dificila. Semnele care te indruma spre aceste monumente nu sunt vizibile, iar caile de acces se afla intr-o stare aproape dezastruoasa. Cu drumuri ca acestea, pline de gropi si denivelari, sa nu ne asteptam sa crestem numarul turistilor, iar de straini nici nu se pune problema. NIMENI nu va urca pe astfel de drumuri, iar daca o va face o data, a doua oara cu siguranta nu va mai indrazni. Drumul cu piatra cubica ce urca (partial) la cetatuia este ca o carie. La fel drumul spre Breazu.
Am propus ca zona verde de sub Cetatuia si Galata sa fie transformata in parcuri. Inca putin si nu vom mai avea nici un copac acolo.
Pentru starea jalnica in care se afla monumentele orasului, vezi si:
http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/turul-iasului~ni5c25
Din pacate nu este usor de ajuns la ele. Turistul care doreste sa le viziteze are o misiune dificila. Semnele care te indruma spre aceste monumente nu sunt vizibile, iar caile de acces se afla intr-o stare aproape dezastruoasa. Cu drumuri ca acestea, pline de gropi si denivelari, sa nu ne asteptam sa crestem numarul turistilor, iar de straini nici nu se pune problema. NIMENI nu va urca pe astfel de drumuri, iar daca o va face o data, a doua oara cu siguranta nu va mai indrazni. Drumul cu piatra cubica ce urca (partial) la cetatuia este ca o carie. La fel drumul spre Breazu.
Am propus ca zona verde de sub Cetatuia si Galata sa fie transformata in parcuri. Inca putin si nu vom mai avea nici un copac acolo.
Pentru starea jalnica in care se afla monumentele orasului, vezi si:
http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/turul-iasului~ni5c25
Monday, February 23, 2009
Soseaua de centura
In articolul publicat aici se discuta pentru a nu stiu cita oara de un proiect (tot proiect!!!) pentru o sosea de centura in jurul orasului Iasi. Ati observat probabil ca am spus "in jurul", caci orice sosea de centura ocoleste un oras si nu trece prin el. Edilii si autoritatile noastre nu prea inteleg bine termenii, caci altfel nu imi pot explica cum pot accepta ideea ca aceasta sosea sa treaca "prin" oras. Nici o propunere de astfel de sosea prin Iasi nu trebuie acceptata. Nu va rezolva nimic, ba chiar va incurca si mai mult traficul. Traficul greu (si cel usor) trebuie dirijat prin exterior. B-dul Poitiers nu reprezinta o solutie acceptabila, caci este DEJA foarte aglomerat. S-a mai spus ca dealul Repedea pune probleme de constructie. S-au facut sosele prin Alpi si nu se poate face o sosea pe la Repedea?
Monday, February 9, 2009
Cum sa "inverzim" un oras
Problema spatiilor verzi este din ce in ce mai importanta pentru orasul Iasi, ca si pentru alte orase. Numarul masinilor a crescut de la an la an astfel ca trebuie gasite solutii pentru a contracara poluarea in crestere. Orasul Iasi nu are multe parcuri, cele care exista fiind concentrate in Copou. Restul orasului este vaduvit din acest punct de vedere, motiv pentru care printre proiectele viabile pentru Iasi in anii ce vin am propus amenajarea ca parcuri a dealurilor Cetatuia, Galata, cu adaugarea zonei verzi de pe versantul dealului Tatarasi, spre Gradinari. Dar nu este suficient.
Orasul are citeva cartiere gindite de catre proiectanti ca zone verzi. Aici se incadreaza zona Podu Ros (cu adiacentele Cantemir, Socola Tutora), Tatarasi, partial Alexandru cel Bun. Alei inguste cu copaci si zonele mai mult sau mai putin largi intre blocuri fac ca aceste cartiere sa beneficieze de mai multa verdeata decit CUG, Baza 3 sau Pacurari-Canta. Pentru "inverzirea" orasului cred ca trebuie luate citeva masuri, ce ar putea ridica nivelul de calitate al aerului si ar crea un mediu ambiant mai placut.
In primul rind, trebuie responsabilitati cetatenii, caci lor le revine misiunea de a face acest lucru. Degeaba Primaria amenajeaza (cit poate) spatiile verzi, daca locuitorii nu le ingrijesc. De aceea cred ca un regulament municipal al spatiilor verzi trebuie aprobat in regim de urgenta de catre Consiliul Local. Ce ar presupune acest regulament? In primul rind, cetatenii trebuie sa inteleaga ca este responsabilitatea lor sa-si faca curat in fata casei. Regimul comunist ne-a instalat in blocuri inainte de 1989, regimul post-comunist ne-a improprietarit dupa 1990, insa nu s-a decis sau inteles ceea ce esta firesc: cine se ocupa de spatiul din fata casei sau blocului? Cu totii stim ca daca privim un act de proprietate al unui apart. de bloc vom vedea ca avem drept de folosinta si pentru terenul aferent blocului asa ca este misiunea NOASTRA sa ne ocupam de acesta. Cum insa omul nostru nu face nimic fara a fi constrins aici intervine regulamentul mai sus-amintit.
Prin acest regulament, orice proprietar din oras (asociatii de proprietari, de casa, firme etc.) va avea obligatia de a-si ingriji spatiul verde aferent. In urma verificarilor corpului de control al Primariei (care, am mai spus, daca si-ar face datoria, ar aduce bani frumosi la buget), cine nu face acest lucru sa fie amendat. Mai intai se poate da un avertisment, apoi amenda de 2000 lei, iar daca tot nu se rezolva, amenda poate creste progresiv, la 3500, apoi 5000 lei. Numai prin astfel de metode oamenii vor fi "convinsi" ca spatiul verde din fata locuintei trebuie sa fie curat si ingrijit.
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Nu doresc intoarcerea la hei-rup, la munca voluntara dinainte de 89, cand locatarii trebuiau sa iasa cu grebla in fata blocului. Exista multi someri in oras. Asociatiile de proprietari, caci pe acestea le vizez in primul rind prin acest regulament, pot angaja zilieri care sa faca treburile necesare. Costurile se vor imparti intre locatari, cum e si firesc. Si nici nu ar fi costuri foarte mari. Cit poate costa sapatul de doua ori al unui teren de citiva zeci sau sute de metri patrati, curatarea unor copaci, plantarea a alti doi, trei, varuitul lor si tunderea gardului viu? Maxim 1500-2500 lei pe an, ceea ce ar face ca un proprietar dintr-un bloc cu 80 de apartament sa plateasca 20-30 lei pe an in plus la intretinere. Regulamentul trebuie sa prevada citeva criterii minime pentru ca spatiul verde sa fie considerat ingrijit: teren sapat de cel putin doua ori pe an, gard viu (tuns periodic) complet pe laturile blocului si pe aleile aferente, zona acoperita cu iarba (gazon pentru locatarii cu pretentii) sau copaci. Nu cred ca este mult.
Pentru motivare, Primaria ar putea lansa un concurs anual, ce sa prevada premii de 5000-10000 lei pentru asociatiile care au spatiul verde cel mai frumos amenajat. Iar nu este mult. De asemenea, Primaria trebuie sa preia aceasta obligatie pentru blocurile ce le are in subordine (vezi Termo-Service si zonele cu chiriasi). Aceeasi Primarie ar putea pune la dispozitia asociatiilor copaci pentru plantat sau gard viu. Ultima idee exista, insa nu prea se pune in practica (cunosc exemple personal).
Repet, nu este ceva iesit din comun. Fiind proprietari, trebuie sa intelegem ca nu avem numai drepturi, ci si obligatii. Cine nu intelege acest lucru, va cam trebui sa inceapa sa sufere si consecinte. Cu putina vointa se poate duce la indeplinire, orasul ar arata mult mai bine, iar bugetul Primariei ar mai stringe bani, de la cei ce nu doresc sa se conformeze.
Orasul are citeva cartiere gindite de catre proiectanti ca zone verzi. Aici se incadreaza zona Podu Ros (cu adiacentele Cantemir, Socola Tutora), Tatarasi, partial Alexandru cel Bun. Alei inguste cu copaci si zonele mai mult sau mai putin largi intre blocuri fac ca aceste cartiere sa beneficieze de mai multa verdeata decit CUG, Baza 3 sau Pacurari-Canta. Pentru "inverzirea" orasului cred ca trebuie luate citeva masuri, ce ar putea ridica nivelul de calitate al aerului si ar crea un mediu ambiant mai placut.
In primul rind, trebuie responsabilitati cetatenii, caci lor le revine misiunea de a face acest lucru. Degeaba Primaria amenajeaza (cit poate) spatiile verzi, daca locuitorii nu le ingrijesc. De aceea cred ca un regulament municipal al spatiilor verzi trebuie aprobat in regim de urgenta de catre Consiliul Local. Ce ar presupune acest regulament? In primul rind, cetatenii trebuie sa inteleaga ca este responsabilitatea lor sa-si faca curat in fata casei. Regimul comunist ne-a instalat in blocuri inainte de 1989, regimul post-comunist ne-a improprietarit dupa 1990, insa nu s-a decis sau inteles ceea ce esta firesc: cine se ocupa de spatiul din fata casei sau blocului? Cu totii stim ca daca privim un act de proprietate al unui apart. de bloc vom vedea ca avem drept de folosinta si pentru terenul aferent blocului asa ca este misiunea NOASTRA sa ne ocupam de acesta. Cum insa omul nostru nu face nimic fara a fi constrins aici intervine regulamentul mai sus-amintit.
Prin acest regulament, orice proprietar din oras (asociatii de proprietari, de casa, firme etc.) va avea obligatia de a-si ingriji spatiul verde aferent. In urma verificarilor corpului de control al Primariei (care, am mai spus, daca si-ar face datoria, ar aduce bani frumosi la buget), cine nu face acest lucru sa fie amendat. Mai intai se poate da un avertisment, apoi amenda de 2000 lei, iar daca tot nu se rezolva, amenda poate creste progresiv, la 3500, apoi 5000 lei. Numai prin astfel de metode oamenii vor fi "convinsi" ca spatiul verde din fata locuintei trebuie sa fie curat si ingrijit.
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Nu doresc intoarcerea la hei-rup, la munca voluntara dinainte de 89, cand locatarii trebuiau sa iasa cu grebla in fata blocului. Exista multi someri in oras. Asociatiile de proprietari, caci pe acestea le vizez in primul rind prin acest regulament, pot angaja zilieri care sa faca treburile necesare. Costurile se vor imparti intre locatari, cum e si firesc. Si nici nu ar fi costuri foarte mari. Cit poate costa sapatul de doua ori al unui teren de citiva zeci sau sute de metri patrati, curatarea unor copaci, plantarea a alti doi, trei, varuitul lor si tunderea gardului viu? Maxim 1500-2500 lei pe an, ceea ce ar face ca un proprietar dintr-un bloc cu 80 de apartament sa plateasca 20-30 lei pe an in plus la intretinere. Regulamentul trebuie sa prevada citeva criterii minime pentru ca spatiul verde sa fie considerat ingrijit: teren sapat de cel putin doua ori pe an, gard viu (tuns periodic) complet pe laturile blocului si pe aleile aferente, zona acoperita cu iarba (gazon pentru locatarii cu pretentii) sau copaci. Nu cred ca este mult.
Pentru motivare, Primaria ar putea lansa un concurs anual, ce sa prevada premii de 5000-10000 lei pentru asociatiile care au spatiul verde cel mai frumos amenajat. Iar nu este mult. De asemenea, Primaria trebuie sa preia aceasta obligatie pentru blocurile ce le are in subordine (vezi Termo-Service si zonele cu chiriasi). Aceeasi Primarie ar putea pune la dispozitia asociatiilor copaci pentru plantat sau gard viu. Ultima idee exista, insa nu prea se pune in practica (cunosc exemple personal).
Repet, nu este ceva iesit din comun. Fiind proprietari, trebuie sa intelegem ca nu avem numai drepturi, ci si obligatii. Cine nu intelege acest lucru, va cam trebui sa inceapa sa sufere si consecinte. Cu putina vointa se poate duce la indeplinire, orasul ar arata mult mai bine, iar bugetul Primariei ar mai stringe bani, de la cei ce nu doresc sa se conformeze.
Friday, January 30, 2009
Gropi de sezon si intrebari capcana
In ultima saptamina am constatat o inmultire fara precedent a gropilor de pe strazile din oras. Acolo unde acum 3 zile nu era nici o groapa, acum au aparut destul de multe (Str. Sf. Andrei, Sos. Nationala, Sararie...). Curios este faptul ca in ultimele zile nu a nins si vremea a fost destul de calda. Motivul aparitiei gropilor il stim cu totii: nisipul, aruncat cam prea din belsug pe strazi pentru a contracara efectele zapezii/poleiului. Si aici, autoritatile se zgircesc inutil. In loc sa dea cu clorura, precum in toate tarile civilizate, se da cu ieftinul nisip. Insa socoteala finala cred ca duce la cheltuieli in plus. Nisipul ramine pe strazi mult timp si erodeaza lent asfaltul, apar gropi pentru astuparea carora se cheltuie alti bani. In plus, dam cu nisip si cream mizerie. La fel si cu acel chit pentru protejarea trecerilor peste liniile de tramvai. In Alexandru acel chit si astazi rezista, dupa citiva ani. La alte treceri nu s-a mai dat si se asfalteaza anual (unde se asfalteaza, vezi trecerea peste linia de tramvai de linga podul Cantemir, uitata), caci asfaltul cedeaza si trebuie reluata treaba. Un astfel de chit ar trebui pus si pe str. Elena Doamna, sectorul dintre Europa si Tg. Cucu. Acolo trebuie decapat complet asfaltul dintre linii, refacut si pus chit. La fiecare 3 luni observ ca se plombeaza acolo. O cheltuiala facuta cu cap poate avea efecte benefice pe termen lung. In fine, problema generala a gropilor de pe strazi trebuie abordata prin renuntarea o data pt todeauna la "clasica" plombare. Plombam, dupa 6 luni plomba sare, iar plombam, apar denivelari si tot asa. Cheltuielile sunt pe masura. Trebuie facuta o decapare pe cel putin 1 mp, tasare, apoi asfaltare la nivel. Cheltuim putin mai mult, insa nu mai actionam in acel loc cel putin un an. Totul se rezuma de fapt la o cheltuire mai eficienta a banilor.
O alta chestiune tine de felul in care refac strazile diversele companii de utilitati. Inca nu am vazut o astfel de companie care sa aduca strada exact la nivelul in care se afla inainte de "interventie". Totul se face de mantuiala, in bataie de joc, fara tasare, cu material de calitate slaba, astfel incit acolo unde vedem ca se incep lucrari putem sti sigur ca nu va mai fi la fel ca inainte. Oare primaria nu poate face verificari la fata locului? Nu se pot da amenzi?
Mai jos, urmarile "campaniei" de plombari. Societatea Citadin cheltuie, exact cum avertizam mai sus, banii degeaba. Puteam face un concurs cu intrebarea: care plomba rezista mai mult? Ca bonus: 1. imagini cu "cum se asfalteaza un trotuar", fara borduri si cu asfalt de proasta calitate/rezistenta si 2. imagini dintr-un parc pentru copii si intrebarea: v-ati lasa copilul sa se joace intr-un astfel de loc? Nu va mai ofer imagini din celelalte unghere ale parcului, pentru ca veti ramine cu un gust amar (mizerie crunta, banci rupte...). Undeva mai jos scriam ca nu e nevoie sa se faca alte parcuri pentru copii, ci sa se intretina cele existente. Toate imaginile sunt din zona Cantemir - Sos. Nationala.
Concluzia finala: societatea Citadin are nevoie de putina curatenia, caci asa nu se mai poate!!!
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Vezi si:
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/masini_distruse_pe_drumul_cu_gropi_din_bucium_171969.html
O alta chestiune tine de felul in care refac strazile diversele companii de utilitati. Inca nu am vazut o astfel de companie care sa aduca strada exact la nivelul in care se afla inainte de "interventie". Totul se face de mantuiala, in bataie de joc, fara tasare, cu material de calitate slaba, astfel incit acolo unde vedem ca se incep lucrari putem sti sigur ca nu va mai fi la fel ca inainte. Oare primaria nu poate face verificari la fata locului? Nu se pot da amenzi?
Mai jos, urmarile "campaniei" de plombari. Societatea Citadin cheltuie, exact cum avertizam mai sus, banii degeaba. Puteam face un concurs cu intrebarea: care plomba rezista mai mult? Ca bonus: 1. imagini cu "cum se asfalteaza un trotuar", fara borduri si cu asfalt de proasta calitate/rezistenta si 2. imagini dintr-un parc pentru copii si intrebarea: v-ati lasa copilul sa se joace intr-un astfel de loc? Nu va mai ofer imagini din celelalte unghere ale parcului, pentru ca veti ramine cu un gust amar (mizerie crunta, banci rupte...). Undeva mai jos scriam ca nu e nevoie sa se faca alte parcuri pentru copii, ci sa se intretina cele existente. Toate imaginile sunt din zona Cantemir - Sos. Nationala.
Concluzia finala: societatea Citadin are nevoie de putina curatenia, caci asa nu se mai poate!!!
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Vezi si:
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/masini_distruse_pe_drumul_cu_gropi_din_bucium_171969.html
Tuesday, January 20, 2009
Intersectiile, indisciplina, solutii
Ieri, in Ziarul de Iasi, se punea problema, din ce in ce mai grava, a traversarii intersectiei pe rosu. Situatia se datoreaza de fapt introducerii unui timp de galben destul de generos la intersectiile semaforizate. Cind soferul stie ca are doar 30 de sec. pentru a trece (sau chiar mai putin), iar din acestea 6 sau 7 sunt pe galben, fiti siguri ca majoritatea vor forta si vor trece. Cred ca un timp de 4 - maxim 5 sec. pentru galben este suficient. Dupa ce se va lua aceasta masura, solutia calmarii soferilor indisciplinati este simpla: camerele video. Acestea ar trebui plasate cu predilectie in zona intersectiilor, cu supravegherea fluxurilor de masini. Toti cei care trec la ultima secunda sau chiar pe rosu trebuie inregistrati si amendati (ar veni bani la buget). Ca avertizare, cu 50 m inainte de intersectiile cu camere ar trebui puse semn mari care sa prezizeze: "Atentie soferi ! Intersectie monitorizata video". Cu siguranta, numarul celor care forteaza culoarea semaforului s-ar reduce simtitor.
In ceea ce-i priveste pe cei care intra in intersectie pentru a vira la stanga, insa schimbarea culorii semaforului ii face sa ramina blocati in mijloc, solutia e iar simpla si des avansata de specialisti: crearea unor benzi de pre-semnalizare stanga. In unele intersectii, aceasta banda este foarte necesara. Citeva exemple imi vin intamplator in minte: intersectiile B-dul Pacurari / Fundac Muntenime, Sos. Nicolina / Aleea Rozelor si B-dul Socola / N. Iorga. La prima (Moara 1 mai) si ultima (aproape de P-ta Nicolina), este de recomandat chiar schimbarea semaforizarii, cu introducerea unor timpi speciali pentru cei care doresc sa vireze la stanga, caci acestia sunt numerosi. Astfel de benzi mai pot fi create si in unele intersectii secundare, nesemaforizate, pentru a incurca traficul. Astfel se procedeaza in majoritatea tarilor civilizate si nu cred ca trebuie sa dau exemple.
Completare:
Din Ziarul de Iasi, aflam ca la intersectia din Piata Eminescu se va largi o banda pentru a usura accesul in intersectie. Asa cum spun si cei care posteaza comentarii, acea banda ar trebui sa fie nu numai pentru cei ce doresc sa vireze spre Rapa Galbena, ci ar putea avea verde intermitent pentru toti cei ce doresc sa mearga spre G. Muzicescu. Iesenii sunt invatati cu verde intermitent si ar acorda prioritate celor ce vin dinspre Copou, mai ales daca exista si marcajele corespunzatoare (o alta problema in intersectiile noastre). Prin urmare largirea acestei benzi trebuie insotita de acest verde intermitent pentru Rapa Galbena si G. Muzicescu.
Pietonii nu au de ce sa fie revoltati, caci acest trotuar are cel putin 4 metri, fiind loc suficient pentru restringere.
De asemenea, sustin in continuare ideea extinderii cu o banda a intrarii pe Sos. Nationala in Podu Ros (pe partea cu blocul turn si Barbarossa). Acolo s-a pus un gard de protectie a trotuarului, insa s-a lasat un spatiu liber de cca. 6 metri. Se poate restringe trotuarul la 2-2,5 m. si adauga o banda, ce ar putea fi folosita pentru masinile ce intra sau ies in/din intersectie (preferabl pentru cele ce intra, caci aici se formeaza cozi de masini). Cu putina bunvointa, se poate!
In ceea ce-i priveste pe cei care intra in intersectie pentru a vira la stanga, insa schimbarea culorii semaforului ii face sa ramina blocati in mijloc, solutia e iar simpla si des avansata de specialisti: crearea unor benzi de pre-semnalizare stanga. In unele intersectii, aceasta banda este foarte necesara. Citeva exemple imi vin intamplator in minte: intersectiile B-dul Pacurari / Fundac Muntenime, Sos. Nicolina / Aleea Rozelor si B-dul Socola / N. Iorga. La prima (Moara 1 mai) si ultima (aproape de P-ta Nicolina), este de recomandat chiar schimbarea semaforizarii, cu introducerea unor timpi speciali pentru cei care doresc sa vireze la stanga, caci acestia sunt numerosi. Astfel de benzi mai pot fi create si in unele intersectii secundare, nesemaforizate, pentru a incurca traficul. Astfel se procedeaza in majoritatea tarilor civilizate si nu cred ca trebuie sa dau exemple.
Completare:
Din Ziarul de Iasi, aflam ca la intersectia din Piata Eminescu se va largi o banda pentru a usura accesul in intersectie. Asa cum spun si cei care posteaza comentarii, acea banda ar trebui sa fie nu numai pentru cei ce doresc sa vireze spre Rapa Galbena, ci ar putea avea verde intermitent pentru toti cei ce doresc sa mearga spre G. Muzicescu. Iesenii sunt invatati cu verde intermitent si ar acorda prioritate celor ce vin dinspre Copou, mai ales daca exista si marcajele corespunzatoare (o alta problema in intersectiile noastre). Prin urmare largirea acestei benzi trebuie insotita de acest verde intermitent pentru Rapa Galbena si G. Muzicescu.
Pietonii nu au de ce sa fie revoltati, caci acest trotuar are cel putin 4 metri, fiind loc suficient pentru restringere.
De asemenea, sustin in continuare ideea extinderii cu o banda a intrarii pe Sos. Nationala in Podu Ros (pe partea cu blocul turn si Barbarossa). Acolo s-a pus un gard de protectie a trotuarului, insa s-a lasat un spatiu liber de cca. 6 metri. Se poate restringe trotuarul la 2-2,5 m. si adauga o banda, ce ar putea fi folosita pentru masinile ce intra sau ies in/din intersectie (preferabl pentru cele ce intra, caci aici se formeaza cozi de masini). Cu putina bunvointa, se poate!
Sunday, January 11, 2009
Parcarile
Problema parcarilor este cunoscuta de toata lumea, atit de autoritati, cit, mai ales, de proprietarii de masini. Pe zi ce trece situatia se inrautateste, caci s-a ajuns ca la cca. 30.000 de locuri de parcare sa fie peste 100.000 de masini, deci pe un loc se "bat" cel putin 3 masini, in curind 4. Ce putem face? Primaria a tot avansat solutii, ce au ramas mai mult la stadiul de promisiuni. Mai nou, s-a inceput un proces de asa-zisa "licitare" a locurilor de parcare din preajma unor blocuri, acolo unde "au existat cereri". Cine nu ar vrea locul sau de parcare propriu? Nu cred insa ca aceasta masura reprezinta o solutie. In primul rind nu este una corecta. Sa zicem ca intr-un bloc locuiesc 40 de proprietari de automobile si in apropiere sunt doar 10 locuri de parcare. Cele 10 se inchiriaza potrivit actualelor (si birocraticelor) proceduri ale primariei Ce vina au ceilalti 30, ce nu vor avea unde sa-si tina masina? Ei nu vor adopta decit varianta parcarii masinii pe strada, trotuar, spatiul verde... uratind si mai mult orasul si incurcind circulatia tuturor. Si nici nu se string f. multi bani. Sa zicem ca se vor inchiria jumatate din totalul locurilor de parcare (15.000 de locuri) la 150 lei pe an. Se vor stringe 2,25 mil. lei. Asta in conditiile in care multi dintre "licitatori" nu se vor razgindi, caci unii isi cam gasesc locurile ocupate si vor renunta.
Din punct de vedere fiscal, mult mai atractiva si corecta mi se pare varianta ca TOTI proprietarii de masini din oras sa plateasca. Se poate decide in consiliul local o taxa de cca. 1 euro pe luna de autoturism, 2 euro de microbuz sau 3 euro de masina peste 3,5 t. Un proprietar de autoturism ar plati 12 euro pe an, cca. 50 lei pe an, ce s-ar putea achita o data cu impozitul la casa/masina. La cca. 100.000 masini s-ar stringe cel putin 5 mil. lei (50 miliarde lei vechi), o suma mai mare fata cit s-ar stringe prin varianta "licitatiei". In fiecare an acesti bani se pot investi in parcari etajate in cartiere. Pentru a lamuri publicul, o parcare etajata nu presupune mare lucru. Este o simpla structura, un schelet de beton, mai solida, caci trebuie sa sustina greutatea masinilor parcate. Este precum o casa "la rosu". Nu necesita finisari, doar o tencuiala sumara de efect la exterior. Stim ca la orice constructie trecerea de "la rosu" la stadiul de cladire finalizata, cu finisaje, face ca sumele cheltuite sa fie duble, prin urmare parcarile de acest fel s-ar ridica mai usor decit o cladire obisnuita. Daca sunt bani, ridicarea unui schelet de beton (parcare etajata) se poate face in 3-6 luni (vezi ritmul in care se ridica cladirile de la Palas). Chiar as invita un specialist sa faca un calcul de costuri pt. o parcare de acest fel, cu 5 niveluri, cu 60 de masini pe nivel. Daca Primaria s-ar tine de treaba, in fiecare an am avea cel putin o astfel de cladire gata (anul si cartierul). In zona centrala, locurile de parcare sa fie toate cu plata (cele de pe strada la un pret, cele din parcari etajate la un pret). In cartiere, acest serviciu sa nu se taxeze (indiferent de loc), in virtutea taxei amintite mai sus. Doar un numar de 10-25% locuri din parcarile etajate sa se dea aici cu abonament.
Va propun in continuare sa identificam locurile unde ar putea fi ridicate astfel de parcari. Cele din centru se cunosc: in spatele Primariei, in fata Policlinicii 1; as adauga una in spatele sediului Romtelecom, alta sub spatiul (parte din el) din fata Palatului Culturii. La renovarea Pietei Unirii s-a ratat sansa de a se face o parcare subterana, asa cum am intalnit sub multe din pietele centrale ale marilor orase ale lumii.
In cartiere. In zona Podu Ros, se poate ridica o parcare in spatele blocului ce are la parter birourile ING, EON sau RDS. In Tatarasi, se poate amenaja una subterana, pe 2 niveluri, sub partea dinspre str. Vasile Lupu a esplanadei Oancea. In Pacurari, pe locul actualei Piete Pacurari, ce oricum nu functioneaza. In Nicolina (dupa pasarela), pe terenul viran de linga paraul Nicolina (ce e drept nu cunosc statutul acestui teren). Astept si alte sugestii pentru cartiere.
Prin urmare, consider ca o taxa rezonabila generalizata la nivelul intregului oras va atrage fonduri pentru parcari. Primaria va avea bani si nu va mai putea invoca faptul ca "privatii" nu au dorit sa inceapa astfel de afaceri. Poate, pentru zona centrala, daca s-ar face prima astfel de parcare, s-a deschide apetitul si afaceristilor. Totul insa cu aplicarea unui regulament de parcare strict, pentru a nu ajunge in situatia din Bucuresti, unde parcarea etajata sta goala, iar trotuarele de pe strazile vecine sunt pline de masini. Situatia actuala a "licitatiilor" nici nu a adus multi bani la buget si a si creat animozitate intre locuitori.
Alte stiri:
Din Flacara Iasului aflam ca parcarea de la Victoria va fi concesionata prin licitatie publica. Motivatia acestei actiuni tine de lipsa de rentabilitate a acestei parcari, administrata pina atunci de DAPPP a Primariei. Nu stiu cit de nerentabila este aceasta parcare, ce are o situare centrala si este foarte frecventata. Mai degraba este prost administrata. In calitate de cetatean sunt dispus sa platesc taxele, insa de multe ori mi s-a intamplat sa parchez acolo si sa nu fie nimeni la intrare. Prin concesionare, Primaria se va asigura ca altii o vor administra mai bine dar si vor incasa mai multi bani (consecionarii, bineinteles). Suma modica pe care o va primi orasul nu cred ca va fi egala cu banii pe care i-ar fi putut incasa direct autoritatile daca si-ar fi facut bine treaba.
Cum parcăm
Este necesar un regulament al parcarilor la nivelul intregului oras, ce sa aiba prevederi precise. Parcarile trebuie marcate, iar cel care incalca liniile trebuie amendat in baza acestui regulament. De ce avem nevoie de asa ceva? Priviti mai jos si va veti lamuri cum se ocupa inutil spatiul in parcari, pentru ca soferii nostri din comoditate parcheaza in diagonala si ocupa cite doua locuri. Nu mai spun ca doua din masinile din imagine, cele cu zapada, sunt abandonate acolo de ani buni. Si ne mai plingem ca nu avem locuri de parcare. Cu putina "civilizare" se poate rezolva. Pentru asta insa trebuie atit reguli, cit si aplicare.
Din punct de vedere fiscal, mult mai atractiva si corecta mi se pare varianta ca TOTI proprietarii de masini din oras sa plateasca. Se poate decide in consiliul local o taxa de cca. 1 euro pe luna de autoturism, 2 euro de microbuz sau 3 euro de masina peste 3,5 t. Un proprietar de autoturism ar plati 12 euro pe an, cca. 50 lei pe an, ce s-ar putea achita o data cu impozitul la casa/masina. La cca. 100.000 masini s-ar stringe cel putin 5 mil. lei (50 miliarde lei vechi), o suma mai mare fata cit s-ar stringe prin varianta "licitatiei". In fiecare an acesti bani se pot investi in parcari etajate in cartiere. Pentru a lamuri publicul, o parcare etajata nu presupune mare lucru. Este o simpla structura, un schelet de beton, mai solida, caci trebuie sa sustina greutatea masinilor parcate. Este precum o casa "la rosu". Nu necesita finisari, doar o tencuiala sumara de efect la exterior. Stim ca la orice constructie trecerea de "la rosu" la stadiul de cladire finalizata, cu finisaje, face ca sumele cheltuite sa fie duble, prin urmare parcarile de acest fel s-ar ridica mai usor decit o cladire obisnuita. Daca sunt bani, ridicarea unui schelet de beton (parcare etajata) se poate face in 3-6 luni (vezi ritmul in care se ridica cladirile de la Palas). Chiar as invita un specialist sa faca un calcul de costuri pt. o parcare de acest fel, cu 5 niveluri, cu 60 de masini pe nivel. Daca Primaria s-ar tine de treaba, in fiecare an am avea cel putin o astfel de cladire gata (anul si cartierul). In zona centrala, locurile de parcare sa fie toate cu plata (cele de pe strada la un pret, cele din parcari etajate la un pret). In cartiere, acest serviciu sa nu se taxeze (indiferent de loc), in virtutea taxei amintite mai sus. Doar un numar de 10-25% locuri din parcarile etajate sa se dea aici cu abonament.
Va propun in continuare sa identificam locurile unde ar putea fi ridicate astfel de parcari. Cele din centru se cunosc: in spatele Primariei, in fata Policlinicii 1; as adauga una in spatele sediului Romtelecom, alta sub spatiul (parte din el) din fata Palatului Culturii. La renovarea Pietei Unirii s-a ratat sansa de a se face o parcare subterana, asa cum am intalnit sub multe din pietele centrale ale marilor orase ale lumii.
In cartiere. In zona Podu Ros, se poate ridica o parcare in spatele blocului ce are la parter birourile ING, EON sau RDS. In Tatarasi, se poate amenaja una subterana, pe 2 niveluri, sub partea dinspre str. Vasile Lupu a esplanadei Oancea. In Pacurari, pe locul actualei Piete Pacurari, ce oricum nu functioneaza. In Nicolina (dupa pasarela), pe terenul viran de linga paraul Nicolina (ce e drept nu cunosc statutul acestui teren). Astept si alte sugestii pentru cartiere.
Prin urmare, consider ca o taxa rezonabila generalizata la nivelul intregului oras va atrage fonduri pentru parcari. Primaria va avea bani si nu va mai putea invoca faptul ca "privatii" nu au dorit sa inceapa astfel de afaceri. Poate, pentru zona centrala, daca s-ar face prima astfel de parcare, s-a deschide apetitul si afaceristilor. Totul insa cu aplicarea unui regulament de parcare strict, pentru a nu ajunge in situatia din Bucuresti, unde parcarea etajata sta goala, iar trotuarele de pe strazile vecine sunt pline de masini. Situatia actuala a "licitatiilor" nici nu a adus multi bani la buget si a si creat animozitate intre locuitori.
Alte stiri:
Din Flacara Iasului aflam ca parcarea de la Victoria va fi concesionata prin licitatie publica. Motivatia acestei actiuni tine de lipsa de rentabilitate a acestei parcari, administrata pina atunci de DAPPP a Primariei. Nu stiu cit de nerentabila este aceasta parcare, ce are o situare centrala si este foarte frecventata. Mai degraba este prost administrata. In calitate de cetatean sunt dispus sa platesc taxele, insa de multe ori mi s-a intamplat sa parchez acolo si sa nu fie nimeni la intrare. Prin concesionare, Primaria se va asigura ca altii o vor administra mai bine dar si vor incasa mai multi bani (consecionarii, bineinteles). Suma modica pe care o va primi orasul nu cred ca va fi egala cu banii pe care i-ar fi putut incasa direct autoritatile daca si-ar fi facut bine treaba.
Cum parcăm
Este necesar un regulament al parcarilor la nivelul intregului oras, ce sa aiba prevederi precise. Parcarile trebuie marcate, iar cel care incalca liniile trebuie amendat in baza acestui regulament. De ce avem nevoie de asa ceva? Priviti mai jos si va veti lamuri cum se ocupa inutil spatiul in parcari, pentru ca soferii nostri din comoditate parcheaza in diagonala si ocupa cite doua locuri. Nu mai spun ca doua din masinile din imagine, cele cu zapada, sunt abandonate acolo de ani buni. Si ne mai plingem ca nu avem locuri de parcare. Cu putina "civilizare" se poate rezolva. Pentru asta insa trebuie atit reguli, cit si aplicare.
Thursday, January 8, 2009
Proiecte Iasi 2009-2014
Pentru ca proiectele Primariei sunt cam sumare, va propun sa asternem pe hartie citeva proiecte viabile, necesare si realizabile pentru orasul Iasi. Pe primele le voi pune eu (intr-o ordine aleatorie), insa sunt deschis pentru orice sugestii. Nu ma supar daca autoritatile se inspira de aici.
Proiecte deja existente, inca pe hartie:
- aeroport
- sosea de centura
- amenajare zona centrala (str. Cuza voda, Lapusneanu)
- amenajare zona Ciric
Proiecte in lucru:
- modernizare transp. in comun
- modernizare strazi
Trafic
- regindirea traficului din oras, introducerea de sensuri unice pe strazile principale, dupa cum am sugerat deja aici. Crearea de benzi de preselectie spre stinga in marile intersectii din oras. Favorizarea transportului in comun (banda speciala pe bulevardele cu 3 benzi pe sens).
- punerea in aplicare a planurilor deja existente de conectare mai eficienta a cartierelor Dacia/Alexandru (pasaj Bancila), respectiv a cartierului Tatarasi (pasaj Chirila-hotel Europa, regindit) cu orasul.
Parcari
- parcari subterane/etajate in centru si principalele cartiere ale orasului. Taxa pe parcare generalizata la nivelul intregului oras (proprietarii de masini sa plateasca o taxa, pentru detalii vezi aici). Adoptarea unui regulament de parcare strict si aplicabil.
Transport in comun
- introducerea unui bilet unic pentru toate mijloacele de transport, indiferent ca sunt ale RATC sau ale firmelor private. Gindirea unui sistem eficient de decontare a firmelor private, pentru a sustine aceasta idee.
- regindirea unor trasee si a legaturilor cu zonele suburbane (introducerea de trasee complet separate de cele din oras)
- regindirea sistemului de tarife: pentru oras un tarif, pentru suburban alt tarif
- crearea unui/unor terminal(e) central(e) (Tg. Cucu, P-ta Independentei), unde sa se reuneasca mai multe trasee
Turism
- realizarea unui proiect de adaptare a zonei centrale (Stefan cel Mare-Independentei-Targu Cucu-Palat) la cerintele unui turism modern (este de preferat ca proiectul sa fie facut de specialisti straini). Refacerea cladirilor vechi din centru, a monumentelor istorice si a caselor memoriale. Introducerea unui sistem de informare si a unor semne de identificare clare a monumentelor; harti (inclusiv in engleza). Mobilier stradal adecvat. Toalete publice moderna. Promovare a orasului in mass-media si pe web. Realizarea in acest sens a unui parteneriat cu Palatul Culturii, Universitatea Cuza si Mitropolie, embleme ale orasului, dar si cu celelalte universitati. Modernizarea zonei Copou si a accesului spre monumente ca manastirile Cetatuia, Galata sau Frumoasa (situatia actuala este de neacceptat).
- inceperea si finalizarea zonei de agrement Ciric (inclusiv Venetia si zona verde), plus zonele Breazu si Bucium (amenajare promenada la Bucium).
- amenajare rezervatie deal Repedea (fara acces picnic)
Parcuri
- amenajarea ca parcuri municipale a zonelor verzi de pe dealurile Cetatuia, Galata, precum si a zonei deal Gradinari. Dealurile Cetatuia si Galata sunt sau vor fi in curind inconjurate de constructii, devenind astfel insule in interiorul orasului; este urgenta amenajarea lor (alei, scari acces, iluminat, banci...) pentru a nu deveni gropi de gunoi (tendinta existenta deja).
Spatii verzi
- adoptarea unui regulament municipal al spatiilor verzi. Nici un copac sa nu fie taiat fara aprobare (prevedere ce exista, dar e eludata deseori), iar primaria sa incurajeze/ajute asociatiile de proprietari sa-si amenajeze spatiile verzi dintre blocuri. Verificari periodice si amenzi pentru asociatiile ce ignora aceste prevederi.
Cartiere
- amenajare alei interioare, parcari; responsabilizarea asociatiilor de proprietari
Aplicarea legii
- alaturi de Politia comunitara, crearea unui corp de control adevarat, cu inspectori care sa petreaca mai mult timp pe teren si nu in birou. Sub-directii specializate pe inspectii spatii verzi, transport in comun, parcari. In orice oras, amenzile reprezinta o sursa de venituri.
Unele pot fi aplicate chiar din 2009-2010, altele sunt de amploare. Lista poate continua...
Proiecte deja existente, inca pe hartie:
- aeroport
- sosea de centura
- amenajare zona centrala (str. Cuza voda, Lapusneanu)
- amenajare zona Ciric
Proiecte in lucru:
- modernizare transp. in comun
- modernizare strazi
Trafic
- regindirea traficului din oras, introducerea de sensuri unice pe strazile principale, dupa cum am sugerat deja aici. Crearea de benzi de preselectie spre stinga in marile intersectii din oras. Favorizarea transportului in comun (banda speciala pe bulevardele cu 3 benzi pe sens).
- punerea in aplicare a planurilor deja existente de conectare mai eficienta a cartierelor Dacia/Alexandru (pasaj Bancila), respectiv a cartierului Tatarasi (pasaj Chirila-hotel Europa, regindit) cu orasul.
Parcari
- parcari subterane/etajate in centru si principalele cartiere ale orasului. Taxa pe parcare generalizata la nivelul intregului oras (proprietarii de masini sa plateasca o taxa, pentru detalii vezi aici). Adoptarea unui regulament de parcare strict si aplicabil.
Transport in comun
- introducerea unui bilet unic pentru toate mijloacele de transport, indiferent ca sunt ale RATC sau ale firmelor private. Gindirea unui sistem eficient de decontare a firmelor private, pentru a sustine aceasta idee.
- regindirea unor trasee si a legaturilor cu zonele suburbane (introducerea de trasee complet separate de cele din oras)
- regindirea sistemului de tarife: pentru oras un tarif, pentru suburban alt tarif
- crearea unui/unor terminal(e) central(e) (Tg. Cucu, P-ta Independentei), unde sa se reuneasca mai multe trasee
Turism
- realizarea unui proiect de adaptare a zonei centrale (Stefan cel Mare-Independentei-Targu Cucu-Palat) la cerintele unui turism modern (este de preferat ca proiectul sa fie facut de specialisti straini). Refacerea cladirilor vechi din centru, a monumentelor istorice si a caselor memoriale. Introducerea unui sistem de informare si a unor semne de identificare clare a monumentelor; harti (inclusiv in engleza). Mobilier stradal adecvat. Toalete publice moderna. Promovare a orasului in mass-media si pe web. Realizarea in acest sens a unui parteneriat cu Palatul Culturii, Universitatea Cuza si Mitropolie, embleme ale orasului, dar si cu celelalte universitati. Modernizarea zonei Copou si a accesului spre monumente ca manastirile Cetatuia, Galata sau Frumoasa (situatia actuala este de neacceptat).
- inceperea si finalizarea zonei de agrement Ciric (inclusiv Venetia si zona verde), plus zonele Breazu si Bucium (amenajare promenada la Bucium).
- amenajare rezervatie deal Repedea (fara acces picnic)
Parcuri
- amenajarea ca parcuri municipale a zonelor verzi de pe dealurile Cetatuia, Galata, precum si a zonei deal Gradinari. Dealurile Cetatuia si Galata sunt sau vor fi in curind inconjurate de constructii, devenind astfel insule in interiorul orasului; este urgenta amenajarea lor (alei, scari acces, iluminat, banci...) pentru a nu deveni gropi de gunoi (tendinta existenta deja).
Spatii verzi
- adoptarea unui regulament municipal al spatiilor verzi. Nici un copac sa nu fie taiat fara aprobare (prevedere ce exista, dar e eludata deseori), iar primaria sa incurajeze/ajute asociatiile de proprietari sa-si amenajeze spatiile verzi dintre blocuri. Verificari periodice si amenzi pentru asociatiile ce ignora aceste prevederi.
Cartiere
- amenajare alei interioare, parcari; responsabilizarea asociatiilor de proprietari
Aplicarea legii
- alaturi de Politia comunitara, crearea unui corp de control adevarat, cu inspectori care sa petreaca mai mult timp pe teren si nu in birou. Sub-directii specializate pe inspectii spatii verzi, transport in comun, parcari. In orice oras, amenzile reprezinta o sursa de venituri.
Unele pot fi aplicate chiar din 2009-2010, altele sunt de amploare. Lista poate continua...
Wednesday, January 7, 2009
Strazi reabilitate
Iata cum arata o strada cu adevarat reabilitata. Poate edilii nostri vor lua exemplu. Si este vorba de... Debrecen, nu de Viena sau Paris.
La Iasi, aflam ca reabilitarile, ce e drept mai spre periferie, arata astfel.
Wednesday, December 17, 2008
Intersectia de la Podu Ros - solutii posibile
Aceasta intersectie prezinta printre cele mai mari probleme de trafic din oras. Necesita prin urmare o atentie speciala. Vom prezenta in curind citeva posibile solutii. Ma refer la solutii de moment, caci cele de anvergura sunt costisitoare si necesita multi bani.
Problema intersectiei din Podu Ros tine de faptul ca reuneste multe strazi principale, ce la rindul lor unesc cartiere importante din oras. De fapt este vorba de doua sub-intersectii, caci intersectia mare se afla in dreapta Bahluiului, in timp ce intersectia secundara este in stinga. S-au prezentat mai multe solutii, printre care si subtraversarea zonei de catre strazile din splai, insa aceasta rezolvare necesita bani si timp. La felul in care se lucreaza la unele proiecte din oras (vezi pasaj Hala), aceasta solutie este una pe termen foarte lung.
Sunt posibile mai multe alte solutii, fiecare cu avantajul si dezavantajul sau.
Solutia A
In primul rind credem ca trebuie micsorat numarul strazilor ce aduc masini in intersectie. La momentul actual, numarul lor este de 7: Sos. Nicolina, B-dul Socola, B-dul Tutora, Splai Bahlui stang, Str. Sf. Lazar, Str. Palat, Sos. Nationala (ce inlocuieste momentan Splai Bahlui drept, functional doar pentru tramvai). Intr-o prima faza ne gindisem ca pot fi scoase doua strazi din aceasta categorie:
1. B-dul Socola, ce ar fi putut avea sens unic spre iesire pina la intersectia de la Cotnari (iar B-dul Tutora ar fi avut sens unic spre oras);
2. Str. Sf. Lazar, cu sens unic spre centru.
Cum B-dul Socola a fost recent largit, iese momentan din discutie. In schimb, Str. Sf. Lazar poate fi sens unic spre centru. De cind se lucreaza la pasajul de la Hala traficul pe aceasta strada a fost mai ales catre oras, prin urmare credem ca se poate aplica fara mari probleme. S-ar opri astfel accesul masinilor dinspre aceasta strada spre Podu Ros. Legatura cu zona Podu Ros ar ramine sa se faca prin str. Sf. Constantin, ce si-ar pastra sensul dublu.
Solutia B
Mai ambitioasa, dar deloc imposibila. Raminem la varianta Str. Sf. Lazar sens unic spre centru, cu completare Str. Palat avind sens unic dinspre centru. Aceasta solutie poate intra in vigoare imediat ce se termina pasajul de la Hala si se semaforizeaza adecvat intersectia de acolo.
Masinile pot fi directionate spre centru pe str. Sf. Lazar, sens unic, ce in zona din fata Halei prezinta posibilitatea crearii a cel putin 4 benzi. Existau 2 benzi pe sens, plus un scuar in mijloc, ce poate fi desfiintat. Ar exista deci 5 benzi, dintre care una singura poate fi pastrata pentru acces Hala – str. Gr. Ureche (limitat doar la acest acces), celelalte 4 benzi urmand sa fie impartite in mod egal, 2 si 2, pentru acces dreapta, spre Palat – Bdul Stefan c. Mare sau Hotel Europa – str. Elena Doamna. Strada Grigore Ghica Voda ar urma sa primeasca sens unic dinspre Elena Doamna spre Sf. Lazar, in timp ce str. Smardan ar ramine cu dublu sens.
Str. Palat ar ramine sens unic dinspre Palat – Bdul Stefan c. Mare spre Podu Ros. Carcotasii ar spune imediat ca trebuie scos tramvaiul. Solutia mea implica pastrarea tramvaiului pe aceasta strada. Pentru ca destul de curind va fi finalizat complexul Palas, consideram ca linia de tramvai va prezenta oportunitatea dirijarii traficului dinspre centru spre acest complex inca din intersectia de la Palat. Astfel banda de pe dreapta liniei, cum mergi spre vale, inclusiv linia de tramvai, va prelua masinile ce doresc sa ajunga spre Podu Ros – iesire din oras (ar fi 2 benzi). In schimb, banda de pe stinga liniei va prelua masinile ce merg spre Palas sau vor sa intre in Sf. Lazar. Separarea intre cele doua va fi facuta de linia de tramvai ce urca spre oras. Daca linia ce coboara va fi deschisa accesului masinilor, cea care urca nu permite acest lucru. Tramvaiul urca spre oras, in timp ce sensul unic general al strazii este de coborare. In acest caz sugeram solutia separarii numai a acestei linii prin elemente de ciment, precum cele folosite cu succes pentru tramvaiul din Budapesta [vezi foto, mai jos].
Pentru accesul masinilor dinspre Palas – str. Sf. Constantin spre Podu Ros este necesara introducerea unui semafor la intersectia de la Sala Sporturilor. Str. Sf. Constantin ar ramine cu sens dublu.
Credem ca acest circuit, Sf. Lazar – sens unic spre centru si Str. Palat – sens unic dinspre centru, cu legatura prin Bdul Anastasie Panu, rezolva partial problema traficului din aceasta zona. Recent, am vizitat din nou orasul Brasov si am observat ce bine functioneaza acolo citeva sensuri unice. Este vorba de sensuri unice pe bulevarde principale, cum propunem si noi aici, si nu de strazi secundare.
In completare vin alte masuri: interzicerea parcarii in spic pe Bdul A. Panu, masura ce trebuie aplicata si in alte zone (Str. Vasile Lupu, B-dul Pacurari etc.), caci indisciplina soferilor face ca masinile sa fie parcate gresit si sa incurce complet o banda de circulatie. De altfel, pe Anastasie Panu, pe sensul Hala – Palat, ar trebui interzisa parcarea/oprirea, daca masura de mai sus ar fi aplicata.
Rondul de la Podu Ros ar putea fi ingustat pentru a se crea o banda.
Solutia C
Am propus mai demult domnului primar o varianta de semaforizare a intersectiei din Podu Ros. Desi ideea a fost popularizata, inclusiv in presa, nu s-a luat nici o masura, exceptind introducerea semafoarelor pe Sos. Nicolina. Solutia C vizeaza posibila semaforizare.
Semaforizarea acestei mari intersectii nu este imposibila, insa numarul mare de strazi ce intra in intersectie ar face ca timpii de asteptare la semafor sa fie de cel putin 60 secunde. Riscul este ca, la valorile de trafic din zona, acesti timpi sa duca la aglomerarea excesiva a strazilor. Daca solutia B ar fi aplicata, ramin ca strazi „de aprovizionare” urmatoarele: Palat, Nationala, Nicolina, Socola, Tutora, Splai Bahlui sting. Pentru a mai scoate o strada din aceasta lista, masinile ce vin dinspre Tutora ar trebui sa fie obligate sa faca TOATE spre dreapta. In solutia B ele ar merge pe Sf. Lazar, cei ce doresc sa revina in Podu Ros urmind sa foloseasca str. Sf. Constantin si Palat. Pare un ocol, insa soferii din oras si nu numai, in momentul in care vor invata sensurile, vor sti ce strada sa foloseasca pentru a intra in intersectie. Panouri adecvate vor dirija circulatia.
In final, ramin strazile: Palat, Nationala, Nicolina, Socola si Splai Bahlui sting. O data introdusa semaforizarea fluxurile principale ar fi urmatoarele, cu respectarea ordinii urmatoare:
1. Masinile venind dinspre Nicolina si cele dinspre Palat vor avea verde concomitent; timp: 40 sec.
2. Masinile venind dinspre Socola vor avea verde cu timp: 30 sec. (cele dinspre Palat pastreaza verde).
3. Masinile venind dinspre Nationala si Splai Bahlui vor avea verde concomitent; timp: 30 sec. (cele dinspre Palat vor avea rosu).
Bineinteles, timpii vor fi reglati si in functie de rezultalele unor studii de valori de trafic. Timpii pentru treceri pietoni vor fi in functie de modul in care vor fi gindite fluxurile de trecere. Spre ex. cind e verde masini pt. Sos. Nationala va fi verde pietoni la Sos. Nicolina si tot asa.
Fara aplicarea solutiei A sau, preferabil, B, varianta semaforizarea nu sta in picioare.
Pentru detalii legate de semaforizare, a se verifica pe web site-ul unui specialist. De asemenea, trebuie implicati in mod obligatoriu si specialistii din Iasi (prof. univ. dr. Radu Gaiginschi).
Solutia D
In ce ne priveste, am prefera aplicarea variantei B, cu pastrarea sensului giratoriu (marit cu o banda, dupa cum am sugerat aici), dar si cu obligarea soferilor ce vin pe Tutora de a face dreapta.
Tramvai
In varianta B, pastrarea tramvaiului - necesara pentru un transport in comun adecvat in zona - impune o solutie linga Palatul Culturii, unde linia intra/iese din str. Palat. Accesul tramvaiului este prioritar astfel ca se poate reglementa printr-un semafor cu functionare temporara. Un semafor asemanator a functionat multa vreme in Braila. In momentul in care tramvaiul se apropie de zona in care urmeaza sa intersecteze strada se actiona un mecanism asemanator celui pentru bariere la calea ferata. Deosebirea ar fi ca in acest caz mecanismul ar actiona un semafor, ce ar afisa culoarea rosie pentru masini. Dupa trecerea tramvaiului, culoarea ar reveni la verde. Situatia s-ar repeta la urmatorul tramvai etc. Durata culorii rosii ar fi de cca. 10-15 sec., pina ce tramvaiul trece. Timpul este suficient de scurt pentru a nu crea ambuteiaje.
Ceva asemanator se poate introduce pentru tramvaiele ce tranziteaza intersectia din Podu Ros, in acest caz semaforul respectiv urmind sa fie integrat in sistemul mare de semafoare al intersectiei.
Solutii exista, tehnologie la fel, mai trebuie... vointa la nivelul administratiei locale. Nu credem ca cele propuse de noi (in special varianta B) presupun cheltuieli mari. Din contra.
Vom reveni cu completari.
Conf. dr. L. Radvan
Monday, December 15, 2008
Cu sau fara tramvaie?
La putin timp dupa postarea mea ce continea argumente impotriva largirii str. Palat, au aparut mai multe texte-protest la adresa intentiilor unor sefi din Primarie de a scoate linia de tramvai de pe aceeasi strada. Ramin la parerea ca tramvaiele sunt necesare pentru oras, caci acesta are nevoie de un transport in comun sigur, eficient si nepoluant. Cu o reabilitare adecvata (a se vedea orasele din vest, vom reveni), tramvaiele isi vor recapata stralucirea de odinioara. Redau textele din Ziarul de Iasi mai jos si subscriu la opiniile autorilor. LR
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/nu_distrugeti_tramvaiul_din_iasi_168899.html
Nu distrugeti tramvaiul din Iasi!
Soarta liniei de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu incerta
* scrisoare deschisa adresata primarului municipiului Iasi si directorului tehnic al Primariei
Domnule Primar,
Domnule Director tehnic,
Am citit cu ingrijorare articolele aparute in citeva publicatii locale in data de 10 decembrie 2008, cu referire la soarta liniei de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat. Dupa o lunga perioada de incertitudine, in care au mai fost facute referiri, in diverse articole de ziar, la utilitatea acestei linii, precizarile aduse joi nu pot decit sa nemultumeasca cetateanul de rind, utilizator permanent al sistemului de transport public din municipiul Iasi.
In articolul „Primaria scoate definitiv tramvaiele de pe b-dul A. Panu", aparut in cotidianul „Iasi Plus", domnul director tehnic Mihai Chirica afirma: „Suspendarea traseelor din aceasta zona nu a adus reclamatii din partea iesenilor". Daca astfel stau lucrurile, motivul ar putea fi cautat in resemnarea cetatenilor la gindul ca lucrarea de pe bd. A. Panu nu va fi terminata prea curind. Sintem, insa, convinsi de faptul ca sondarea cetatenilor din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari, adresindu-li-se direct intrebarea daca ar dori revenirea traseelor 1 si 13 la parcursul lor normal, prin Podu Ros, ar arata clar nemultumirea fata de situatia actuala. De altfel, articole anterioare ce tratau subiectul, publicate in editiile on-line ale ziarelor, au beneficiat si de comentarii ale cititorilor care isi exprimau dorinta revenirii traseelor 1 si 13 la parcursurile lor de baza.
Considerind, de exemplu, situatia unui locuitor al zonei Podu Ros, salariat in Copou, care trebuie sa ajunga la serviciu in intervalul 7.00-8.00 si care nu detine un autoturism (fie si permitindu-si unul, dar alegind varianta utilizarii transportului public), prin devierea traseului 13, pe care pina in aprilie 2006 il considera drept solutia cea mai buna pentru a ajunge la locul de munca, respectivul cetatean a fost fortat sa gaseasca alte modalitati, toate incomparabil mai incomode, de a se deplasa intre cele doua zone. Variantele pe care le are la dispozitie in prezent sint: autobuzele 28 si 41 (accesul in acestea este, insa, dificil spre imposibil in zona Podu Ros catre Copou in intervalul orar mentionat, din cauza aglomeratiei), autobuzul 43 barat (pentru care, insa, trebuie sa se deplaseze pina la Tesatura si care, oricum, vine aglomerat dinspre Poitiers-Bularga), tramvaiul 13 deviat prin T. Vladimirescu (deja aberant) sau taxiul. Nu-si doreste, oare, cetateanul nostru revenirea tramvaielor 1/13 prin Podu Ros? Chiar daca si acestea erau aglomerate, pentru locuitorii din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari reprezentau solutia rezonabila pentru deplasarea catre zona centrala si Copou.
Pentru zona Podu Ros tramvaiele 1 si 13 reprezentau si unica legatura directa cu zona Tatarasi, cu asigurarea facilitatilor oferite de catre RATP in privinta legitimatiilor de calatorie (din acest punct de vedere, intre varianta autobuzului 121 si cea a tramvaielor 1/13, alegerea putind fi usor de intuit).
Linia de tramvai de pe bd. A. Panu-str. Palat asigura nu doar circulatia tramvaielor 1 si 13, ci si un extraordinar suport pentru implementarea transportului de mare capacitate intre CUG si Copou, traseu pe care in prezent sint probleme foarte mari din cauza aglomeratiei. Reabilitarea infrastructurii de tramvai intre Podu Ros si CUG ar da posibilitatea revenirii tramvaielor (vagoane de capacitate foarte mare) si rezolvarii tuturor problemelor generate de incapacitatea autobuzelor de a prelua fluxul ridicat de calatori dintre CUG si Podu Ros.
Nu trebuie uitate nici aspectele ce tin de istoria indelungata a acestei linii de tramvai, de eforturile facute de inimosii salariati ai Uzinei de Tramvaie pentru restabilirea legaturii zonelor Nicolina si Socola cu centrul orasului, prin reconstructia podului si liniilor de tramvai afectate de bombardamentele din Al Doilea Razboi Mondial.
Tronsonul pentru care se ia in considerare dezafectarea infrastructurii de tramvai ar putea fi utilizat si in scop turistic, cu ajutorul tramvaiului de epoca al RATP.
In acelasi articol din ziarul „Iasi Plus" se spune ca traficul pe bd. A. Panu s-a desfasurat mai bine dupa intreruperea circulatiei tramvaielor. Argumentul nu sta in picioare din doua motive:
- circulatia auto se desfasoara in prezent doar pe directia Hotel Europa-Palatul Culturii si invers, accesul spre si dinspre str. Sf. Lazar fiind blocat (inainte masinile care asteptau intrarea pe str. Sf. Lazar dinspre bd. A. Panu blocau pe mai multe rinduri circulatia tramvaielor si a celorlaltor masini; acelasi lucru se intimpla si cu masinile care ieseau de pe str. Sf. Lazar virind la stinga peste liniile de tramvai si asteptind sa se incadreze pe bd. A. Panu);
- pe bulevard au fost realizate lucrari de asfaltare ce au permis fluidizarea traficului auto (acelasi lucru s-ar intimpla cu sau fara linia de tramvai).
Semaforizarea corespunzatoare a intersectiei la reluarea circulatiei spre/dinspre str. Sf. Lazar si redarea catre trafic a tuturor benzilor inainte de semafoare pot crea premisele desfasurarii normale a circulatiei in zona respectiva.
In articolul „Un bulevard fara tramvaie", publicat in cotidianul „Evenimentul", se spune: „In plus, considera directorul tehnic, strada Palat este destul de ingusta, iar masinile circula foarte greu mai ales din cauza tramvaielor". Strada Palat a fost asfaltata si in perimetrul liniilor de tramvai, deci autovehiculele si tramvaiele vor fi participanti la trafic in mod egal. Nu vedem cum poate un tramvai, care circula alaturi de toti ceilalti participanti la trafic, sa-i incurce pe automobilisti. Dimpotriva, consideram ca acestia pot genera conflicte in trafic atunci cind executa manevre menite a le facilita inaintarea, in dispret fata ceilalti conducatori auto. Acelasi lucru e valabil, de altfel, si pe bd. A. Panu.
In toate materialele la care facem referire, dar mai cu seama in articolul din cotidianul „Evenimentul" este preluata o declaratie a domnului director tehnic care nu poate decit sa ne socheze: „In perspectiva, ele vor deranja si ansamblul Palas, asa ca ar fi mai bine fara tramvaie." Nu intelegem de ce ar trebui ca mii de oameni sa aiba de suferit pentru ca viitorii locatari ai Palas nu vor suporta vecinatatea tramvaielor! Ar fi ca si cum noul venit intr-un bloc ar avea pretentia ca vecinii sa plece, pentru ca nu-i suporta. E cit se poate de jignitor pentru cetatenii acestui oras! si noi, restul locuitorilor orasului (care sintem, de fapt, majoritatea) suportam traficul zilnic de pe strazile pe care locuim, cu sau fara tramvaie, pentru ca traim intr-o comunitate. In plus, trebuie promovat transportul public electric, ecologic, care a existat in acea zona si care trebuie sa revina, nu sa fie aruncat sub pres pentru a promova transportul cu masina personala. Din aceasta perspectiva nu putem fi de acord nici cu afirmatia „Mai mult, si in intersectia din Podu Ros este foarte greu de circulat", din care rezulta ca dezastrul din Podu Ros este generat de prezenta tramvaielor. Total fals! Oricine poate observa ca indiferent daca prin intersectie trece sau nu un tramvai, situatia este absolut aceeasi. Nu tramvaiele incurca circulatia in acea intersectie, ci chiar masinile se incurca unele pe altele, iar disparitia tramvaiului din Podu Ros nu va rezolva nimic. Dimpotriva, va fi nevoie de mai multe autobuze sau vor aparea alte si alte masini care vor amplifica dezastrul. Solutiile pentru zona Podu Ros trebuie gasite in alt mod (de exemplu, sensul unic pe sos. Nationala, alaturi de finalizarea prelungirii bd. D. Cantemir pina la str. Palat ar putea fi un bun inceput). Sa nu uitam un alt aspect, extrem de important: zona Podu Ros este una dintre cele mai poluate ale orasului. Cu siguranta, eliminarea tramvaiului din Podu Ros nu va imbunatati situatia nici din acest punct de vedere. Indiferent de normele respectate de autovehicule (inclusiv autobuze), gazele rezultate din ardere sint la fel de nocive.
Va rugam sa reanalizati situatia liniei de tramvai de pe bd. A. Panu si str. Palat si sa redati locuitorilor din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari cele doua trasee de tramvai de care au mare nevoie: 1 si 13! De asemenea, va rugam sa aveti in vedere reincluderea tronsonului Elena Doamna-Palat in urmatoarea etapa de reabilitare a caii de rulare a tramvaielor, dat fiind ca acest tronson a facut parte initial din contractul cu BERD. Radu Czech, Cristina Albu
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/nu_distrugeti_tramvaiul_din_iasi_168899.html
Nu distrugeti tramvaiul din Iasi!
Domnule primar,
In articole din presa locala din data de 10 decembrie 2008 se exprima dorinta Primariei de a scoate liniile de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat, precum si de pe portiunea dintre Tesatura - Podu Ros - Podu de Piatra.Nu sint un expert in transport in comun, ci doar un simplu cetatean, insa consider aceasta decizie una pripita si nebazata pe fapte reale, ba chiar avind niste explicatii puerile.
Daca ne vom uita putin la vecinii nostri din Uniunea Europeana situati mai in vest, vom observa ca in orasele de acolo nu se scot linii de tramvai, ci, din contra, se modernizeaza si chiar se construiesc linii noi. Si aceasta pentru ca si-au invatat lectia. Si ei au ajuns la concluzii similare acum citeva zeci de ani, anume ca tramvaiul "ar incurca traficul". Insa experienta practica a dovedit ca scoaterea tramvaiului a fost o mare greseala!
Pina la urma, este si firesc, daca stam sa ne gindim putin. Caci scoaterea unui mijloc de transport de mare capacitate (cum este tramvaiul) va indemna calatorii sa aleaga un alt mijloc de deplasare. Care mijloc de deplasare va fi (in cazul Iasului, spre exemplu) ori un autobuz, ori un troleibuz (varianta care pica, pentru ca troleibuze nu mai avem), ori masina personala. Oricare varianta ar fi aleasa, va duce la o aglomerare si mai mare a strazilor, pentru ca nu poti transporta calatorii dintr-un numar de tramvaie cu acelasi numar de autobuze, ci, din contra, va fi nevoie de si mai multe autobuze, care autobuze - sa nu uitam - polueaza.
De asemenea, din cauza aglomeratiei din autobuze, o parte dintre calatori vor alege sa calatoreasca cu masina personala, optiune care este si mai daunatoare, pentru ca va duce la cresterea uriasa a numarului de vehicule aflate in trafic, rezultind blocaje din ce in ce mai dese, pina vom ajunge sa avem parti din oras complet paralizate in unele momente ale zilei.Inteleg ca problema traficului din oras este una spinoasa pentru Primaria Iasi, insa adoptarea unor solutii in care se scot linii de tramvai nu va duce nicicum la rezultatul scontat, ba, dimpotriva, o va complica si mai mult.Solutia pentru rezolvarea problemelor grave din trafic este un transport in comun eficient.
Pentru un oras de marimea municipiului Iasi este imperios necesar sa avem o retea de tramvai bine dezvoltata si intretinuta, iar pentru aceasta e nevoie sa renuntam din start la ideea de a desfiinta tronsoane de linie de tramvai. Mai mult, ar trebui sa se ia in considerare despartirea tramvaiului de restul traficului pentru a mari viteza de circulatie si, implicit, eficienta acestuia. Pentru ca atunci cind calatorii vor vedea ca pot ajunge mult mai repede la destinatie luind tramvaiul, incetul cu incetul, vor renunta sa mai foloseasca masina personala pentru deplasarea in oras, ceea ce va duce la o scadere considerabila a numarului de vehicule aflate in trafic.
Dorim ca municipiul Iasi sa fie o capitala culturala. Insa nu stiu cum putem fi o capitala a culturii daca ne debarasam de propria istorie. Tramvaiul din Iasi are o venerabila virsta de 110 ani. Linia de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat este printre primele construite in Iasi. De ce sa renuntam la ea? Cu ce mai raminem daca ne distrugem o parte din istoria Iasului? Mai putem avea pretentii la capitala culturala?Dorim ca municipiul Iasi sa fie un important oras al Uniunii Europene, insa cu actualele idei de transport in comun sigur nu o sa facem Iasul un oras european, ci mai degraba un oras sufocat, poluat, paralizat, fara perspective de dezvoltare, mai scurt spus: un oras din Lumea a Treia...
Tramvaiul nu incurca traficul! Chiar daca sint multi soferi indisciplinati care sustin contrariul, nu este asa. Chiar de s-ar scoate tramvaiul din intersectia Podu Ros, nu se va scapa de probleme, ci vor fi chiar mai multe, odata cu cresterea numarului de vehicule din trafic. Problema s-ar rezolva prin adoptarea unei semaforizari bine gindite si, ma repet, prin eficientizarea transportului in comun, asta insemnind reabilitarea intregii retele de cale de rulare tramvai, precum si reabilitarea liniei Podu Ros - CUG II. Daca cetatenii vor vedea ca transportul in comun este o alternativa viabila, vor renunta sa se deplaseze cu masina personala, ceea ce va implica o usurare a traficului in acea zona. Pe deasupra, se va reduce puternic si poluare in acea zona.
De asemenea, tramvaiul ar putea fi si un mijloc facil de deplasare pentru viitori locuitori din complexul Palas. Nu vad cu ce i-ar incurca tramvaiul.Va rog sa incetati cu scoaterea liniilor de tramvai! Aceasta nu este o solutie! Solutia e sa investiti in tramvai, sa investiti intr-un transport in comun eficient, nepoluant, de mare capacitate, rapid. Invatati lectia de la colegii dumneavoastra din orasele din Vest si nu repetati greseala lor! Tineti cont de faptul ca noi nu avem resursele pe care le au ei. Trebuie sa folosim cu chibzuinta ceea ce avem! Nu distrugeti tramvaiul din Iasi! Stefan MINZAT
Soarta liniei de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu incerta
* scrisoare deschisa adresata primarului municipiului Iasi si directorului tehnic al Primariei
Domnule Primar,
Domnule Director tehnic,
Am citit cu ingrijorare articolele aparute in citeva publicatii locale in data de 10 decembrie 2008, cu referire la soarta liniei de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat. Dupa o lunga perioada de incertitudine, in care au mai fost facute referiri, in diverse articole de ziar, la utilitatea acestei linii, precizarile aduse joi nu pot decit sa nemultumeasca cetateanul de rind, utilizator permanent al sistemului de transport public din municipiul Iasi.
In articolul „Primaria scoate definitiv tramvaiele de pe b-dul A. Panu", aparut in cotidianul „Iasi Plus", domnul director tehnic Mihai Chirica afirma: „Suspendarea traseelor din aceasta zona nu a adus reclamatii din partea iesenilor". Daca astfel stau lucrurile, motivul ar putea fi cautat in resemnarea cetatenilor la gindul ca lucrarea de pe bd. A. Panu nu va fi terminata prea curind. Sintem, insa, convinsi de faptul ca sondarea cetatenilor din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari, adresindu-li-se direct intrebarea daca ar dori revenirea traseelor 1 si 13 la parcursul lor normal, prin Podu Ros, ar arata clar nemultumirea fata de situatia actuala. De altfel, articole anterioare ce tratau subiectul, publicate in editiile on-line ale ziarelor, au beneficiat si de comentarii ale cititorilor care isi exprimau dorinta revenirii traseelor 1 si 13 la parcursurile lor de baza.
Considerind, de exemplu, situatia unui locuitor al zonei Podu Ros, salariat in Copou, care trebuie sa ajunga la serviciu in intervalul 7.00-8.00 si care nu detine un autoturism (fie si permitindu-si unul, dar alegind varianta utilizarii transportului public), prin devierea traseului 13, pe care pina in aprilie 2006 il considera drept solutia cea mai buna pentru a ajunge la locul de munca, respectivul cetatean a fost fortat sa gaseasca alte modalitati, toate incomparabil mai incomode, de a se deplasa intre cele doua zone. Variantele pe care le are la dispozitie in prezent sint: autobuzele 28 si 41 (accesul in acestea este, insa, dificil spre imposibil in zona Podu Ros catre Copou in intervalul orar mentionat, din cauza aglomeratiei), autobuzul 43 barat (pentru care, insa, trebuie sa se deplaseze pina la Tesatura si care, oricum, vine aglomerat dinspre Poitiers-Bularga), tramvaiul 13 deviat prin T. Vladimirescu (deja aberant) sau taxiul. Nu-si doreste, oare, cetateanul nostru revenirea tramvaielor 1/13 prin Podu Ros? Chiar daca si acestea erau aglomerate, pentru locuitorii din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari reprezentau solutia rezonabila pentru deplasarea catre zona centrala si Copou.
Pentru zona Podu Ros tramvaiele 1 si 13 reprezentau si unica legatura directa cu zona Tatarasi, cu asigurarea facilitatilor oferite de catre RATP in privinta legitimatiilor de calatorie (din acest punct de vedere, intre varianta autobuzului 121 si cea a tramvaielor 1/13, alegerea putind fi usor de intuit).
Linia de tramvai de pe bd. A. Panu-str. Palat asigura nu doar circulatia tramvaielor 1 si 13, ci si un extraordinar suport pentru implementarea transportului de mare capacitate intre CUG si Copou, traseu pe care in prezent sint probleme foarte mari din cauza aglomeratiei. Reabilitarea infrastructurii de tramvai intre Podu Ros si CUG ar da posibilitatea revenirii tramvaielor (vagoane de capacitate foarte mare) si rezolvarii tuturor problemelor generate de incapacitatea autobuzelor de a prelua fluxul ridicat de calatori dintre CUG si Podu Ros.
Nu trebuie uitate nici aspectele ce tin de istoria indelungata a acestei linii de tramvai, de eforturile facute de inimosii salariati ai Uzinei de Tramvaie pentru restabilirea legaturii zonelor Nicolina si Socola cu centrul orasului, prin reconstructia podului si liniilor de tramvai afectate de bombardamentele din Al Doilea Razboi Mondial.
Tronsonul pentru care se ia in considerare dezafectarea infrastructurii de tramvai ar putea fi utilizat si in scop turistic, cu ajutorul tramvaiului de epoca al RATP.
In acelasi articol din ziarul „Iasi Plus" se spune ca traficul pe bd. A. Panu s-a desfasurat mai bine dupa intreruperea circulatiei tramvaielor. Argumentul nu sta in picioare din doua motive:
- circulatia auto se desfasoara in prezent doar pe directia Hotel Europa-Palatul Culturii si invers, accesul spre si dinspre str. Sf. Lazar fiind blocat (inainte masinile care asteptau intrarea pe str. Sf. Lazar dinspre bd. A. Panu blocau pe mai multe rinduri circulatia tramvaielor si a celorlaltor masini; acelasi lucru se intimpla si cu masinile care ieseau de pe str. Sf. Lazar virind la stinga peste liniile de tramvai si asteptind sa se incadreze pe bd. A. Panu);
- pe bulevard au fost realizate lucrari de asfaltare ce au permis fluidizarea traficului auto (acelasi lucru s-ar intimpla cu sau fara linia de tramvai).
Semaforizarea corespunzatoare a intersectiei la reluarea circulatiei spre/dinspre str. Sf. Lazar si redarea catre trafic a tuturor benzilor inainte de semafoare pot crea premisele desfasurarii normale a circulatiei in zona respectiva.
In articolul „Un bulevard fara tramvaie", publicat in cotidianul „Evenimentul", se spune: „In plus, considera directorul tehnic, strada Palat este destul de ingusta, iar masinile circula foarte greu mai ales din cauza tramvaielor". Strada Palat a fost asfaltata si in perimetrul liniilor de tramvai, deci autovehiculele si tramvaiele vor fi participanti la trafic in mod egal. Nu vedem cum poate un tramvai, care circula alaturi de toti ceilalti participanti la trafic, sa-i incurce pe automobilisti. Dimpotriva, consideram ca acestia pot genera conflicte in trafic atunci cind executa manevre menite a le facilita inaintarea, in dispret fata ceilalti conducatori auto. Acelasi lucru e valabil, de altfel, si pe bd. A. Panu.
In toate materialele la care facem referire, dar mai cu seama in articolul din cotidianul „Evenimentul" este preluata o declaratie a domnului director tehnic care nu poate decit sa ne socheze: „In perspectiva, ele vor deranja si ansamblul Palas, asa ca ar fi mai bine fara tramvaie." Nu intelegem de ce ar trebui ca mii de oameni sa aiba de suferit pentru ca viitorii locatari ai Palas nu vor suporta vecinatatea tramvaielor! Ar fi ca si cum noul venit intr-un bloc ar avea pretentia ca vecinii sa plece, pentru ca nu-i suporta. E cit se poate de jignitor pentru cetatenii acestui oras! si noi, restul locuitorilor orasului (care sintem, de fapt, majoritatea) suportam traficul zilnic de pe strazile pe care locuim, cu sau fara tramvaie, pentru ca traim intr-o comunitate. In plus, trebuie promovat transportul public electric, ecologic, care a existat in acea zona si care trebuie sa revina, nu sa fie aruncat sub pres pentru a promova transportul cu masina personala. Din aceasta perspectiva nu putem fi de acord nici cu afirmatia „Mai mult, si in intersectia din Podu Ros este foarte greu de circulat", din care rezulta ca dezastrul din Podu Ros este generat de prezenta tramvaielor. Total fals! Oricine poate observa ca indiferent daca prin intersectie trece sau nu un tramvai, situatia este absolut aceeasi. Nu tramvaiele incurca circulatia in acea intersectie, ci chiar masinile se incurca unele pe altele, iar disparitia tramvaiului din Podu Ros nu va rezolva nimic. Dimpotriva, va fi nevoie de mai multe autobuze sau vor aparea alte si alte masini care vor amplifica dezastrul. Solutiile pentru zona Podu Ros trebuie gasite in alt mod (de exemplu, sensul unic pe sos. Nationala, alaturi de finalizarea prelungirii bd. D. Cantemir pina la str. Palat ar putea fi un bun inceput). Sa nu uitam un alt aspect, extrem de important: zona Podu Ros este una dintre cele mai poluate ale orasului. Cu siguranta, eliminarea tramvaiului din Podu Ros nu va imbunatati situatia nici din acest punct de vedere. Indiferent de normele respectate de autovehicule (inclusiv autobuze), gazele rezultate din ardere sint la fel de nocive.
Va rugam sa reanalizati situatia liniei de tramvai de pe bd. A. Panu si str. Palat si sa redati locuitorilor din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari cele doua trasee de tramvai de care au mare nevoie: 1 si 13! De asemenea, va rugam sa aveti in vedere reincluderea tronsonului Elena Doamna-Palat in urmatoarea etapa de reabilitare a caii de rulare a tramvaielor, dat fiind ca acest tronson a facut parte initial din contractul cu BERD. Radu Czech, Cristina Albu
Subscribe to:
Posts (Atom)
