Wednesday, November 28, 2018

O noua controversa


I. De un an de zile pe harta promisiunilor ce vizeaza rezolvarea problemelor de trafic din Iasi a mai aparut o posibila solutie, un pasaj suprateran in Podul Ros. Ca unul care ma opun acestui proiect tin sa precizez si pe aceasta cale de ce consider ca nu aceasta este solutia pentru rezolvarea marilor probleme din aceasta parte a orasului. Pentru a nu ma lungi, am sa insir mai jos punctual principalele contra-argumente:
1. zona Podului Ros este o zona aflata in proximitatea centrului, in care nu se preteaza lucrari de infrastructura majora, de genul pasajelor supraterane. Locul acestora este mai potrivit spre periferie. Nu este vorba doar de aspectul estetic (perspectiva spre centru), invocat si de mine si de alti specialisti in urbanism si arhitectura, ci si de faptul ca se creaza o bariera fizica intre spatiul central si cel semicentral.
2. in acest moment, directia principala a traficului este CUG-Nicolina-centru. Chiar daca scoatem „pe deasupra” o parte din traficul de pe splaiuri nu rezolvam deloc problema directiei principale. Un semafor tot este necesar la capatul podului, pentru pietoni sau pentru cei care vor sa vireze la stanga, iar astfel curgerea traficului spre centru tot va fi fragmentata. Deci?
3. daca se doreste, pentru splaiuri poate fi luata in considerare cea mai ieftina varianta, pe sub Podul Ros. Doua benzi pe fiecare sens pot fi amenajate prin coborare pe sub pod, cu limitare de inaltime, spatiul ar fi suficient pentru autoturisme. S-a contra-argumentat ca nivelul apei Bahluiului creste si poate afecta circulatia, dar de cate ori ati vazut in ultimul an raul trecand peste nivelul superior? Se intampla cel mult o data la cativa ani, circulatia poate fi inchisa sub pod, o zi, doua, cat dureaza cresterea de nivel. Astfel de amanejari sunt peste tot in lume pe splaiuri, la Budapesta sau Paris, dar pentru noi, la Iasi, pare imposibil de facut! Ingineria ajuta in orice conditii, se poate construi, trebuie vointa, este cea mai ieftina solutie. Cea mai scumpa si cea mai potrivita aici ar fi un pasaj subteran.  

II. Autoritatile gresesc cand urmaresc sa promoveze circulatia pe splaiurile Bahluiului. Acestea vor deveni o centura interna, cand orasul are de fapt nevoie de una externa! De ce in loc sa aloce bani pentru acest ipotetic pasaj, Primaria nu ia singura taurul de coarne si nu face din fonduri proprii cei 5 km de centura usoara de la capat Dacia? Nu mai spun de cei 10 km care lipsesc intre Dumbrava si DN24 pentru centura existenta, care ar costa cca. 50 mil. euro, ca ni se pare o suma colosala! Si 2-3 km pe an daca se faceau, cu fonduri proprii, si intr-un mandat era gata! Am propus la CJ prin 2012 modernizarea DJ Letcani-Horlesti-Vanatori, mi s-a multumit pentru sugestie si atat! Intotdeauna altele au fost prioritatile, de trafic nu facem decat sa ne plangem.
Insistand pe splaiuri, vom vedea consecintele negative foarte curand:
a. in primul rand, traficul insusi va creste. Soferii vor specula orice cale facila pentru ei, astfel ca nu vom face decat sa mutam problema pe splaiuri, fapt evident deja la orele de varf.
b. Bahluiul este intr-o vale, iar conditiile geografice favorizeaza aparitia cetii in sezonul rece. Combinatia trafic-ceata va da smog, oare Iasul nu este suficient de poluat? Deja suntem sub procedura la Comisia Europeana datorita depasirilor valorilor la micro-particule (depasiri vizibile mai ales in zona Podul de Piatra-Cantemir), cum credeti ca vor arata valorile daca vom creste traficul pe splaiuri?
c. peste tot in lume, in tarile civilizate, vaile de rauri sunt scoase de sub incidenta traficului si redate pietonilor. Ce s-a ales de planurile de a atrage biciclisti pe splaiuri? Cine va mai pedala in smog?

III. Pentru Podul Ros putem cauta n solutii, putem semaforiza, putem face pasaje, nu vom rezolva mare lucru. Nu a existat viziune, personal trag semnale de alarma din 2006. Am spus atunci ca trebuie redus numarul de intrari (strazi) in intersectie, ca trebuie mutata la margine linia de tramvai de pe str. Palat (ce tocmai se reabilita), pentru a face sensuri unice pe str. Sf. Lazar si Palat, degeaba! 12 ani mai tarziu iata in ce situatie ne aflam! In acest moment singura solutie eficienta este aceea de limitare a numarului de masini iesite in trafic. Pentru aceasta sunt necesare:
1. continuarea achiziției de mijloace de transport in comun
2. delimitarea fizica a benzilor acestor mijloace pe strazile si bulevardele  unde este posibil acest lucru, interzicerea accesului autovehiculelor pe linia de tramvai si in statii
3. extinderea obligatorie a traseelor in suburbii
4. reglementarea stricta a parcarii in oras
5. interventii punctuale in locurile cu conflicte de trafic, amenajarea centurii usoare la capat Dacia, poduri noi peste Bahlui, noi sensuri giratorii
6. amenajarea adecvata de piste pentru biciclete

Punctele 1-4 nu necesita mai mult de doi ani pentru punerea in practica. Solutiile sunt cunoscute, mai greu este cu trecerea la fapte. Anii trec si nu se vede nimic palpabil, cu parere de rau o spun. Cum bine remarcau unii comentatori de la textele din ziar, se doresc pasaje futuriste, dar nu se pot muta cativa stalpi la podul Tudor Vladimirescu? Din pacate intram in an pre-electoral, nu cred ca va exista curaj pentru a se lua taurul de coarne!


Monday, May 14, 2018

O varianta de compromis


Spațiul verde dintre străzile Elena Doamna, Grigore Ghica Vodă și Anastasie Panu suscită în aceste zile o dezbatere intensă. Apreciez reacția civică în favoarea conservării destinației (folosinței) actuale a acestui spațiu, raliindu-mă de altfel personal celor care și-au pus numele pe petiția online înaintată recent. Ca un prim punct de vedere, consider că în acest loc s-ar putea amenaja un parc. Orașul nostru stă foarte prost la acest capitol, de vreme ce are doar două parcuri, Grădina Publică de la Copou și Parcul Expoziției. Regimul comunist a ignorat complet acest domeniu, lăsând câteva spații libere, azi verzi, între Ciurchi și Grădinari, și sub Șoseaua Tudor Neculai, și asta din simplul motiv că terenurile respective sunt în pantă, improprii construirii. În rest, zonele verzi de la Ciric sau Cetățuia nu pot fi considerate parcuri urbane, fiind păduri periferice plantate după primul și al doilea război mondial, în timp ce Grădina Botanică are altă destinație, suplinind e drept rolul unui parc, dar într-o zonă, cea a Copoului, care stă cel mai bine la acest capitol. Concluzia este că Iașul are puține parcuri, iar cele existente sunt distribuite inegal în teritoriu. În contextul dezvoltării și extinderii urbane și peri-urbane pe care o cunoaște Iașul în prezent, dar mai ales pe fondul problemelor grave cu poluarea, autoritățile locale ar trebui să se gândească mai serios la acest aspect, pentru care pot investi bani, de la buget sau luați sub formă de împrumut. Aceasta este prima mea opțiune, achiziționarea de către Primărie a unor spații care să fie amenajate ca viitoare parcuri în zonele deficitare la capitolul spații verzi.
Revenind la spațiul luat în discuție aici, pot înainta încă o variantă, una de compromis. Înțeleg faptul că pe acest teren sunt astăzi mai mulți proprietari, care doresc să-și valorifice investiția. Înțeleg și faptul că suntem în zona 0 a orașului, în centrul civic, într-un spațiu care – prin demolarea clădirilor anterioare de către regimul comunist – era pregătit pentru ridicarea unor imobile specifice vremii. Personal, eram conștient că va veni o vreme când se va ridica problema regimului acestui teren, datorită valorii sale imobiliare, prin urmare cred că se poate găsi o soluție. Cum deja a avansat Alexandrina Dinga, de la Asociația Civica, se poate realiza un „studiu de soluții” pentru această zonă, în care să fie implicați specialiști. Dat fiind că aici sunt mai mulți proprietari, inclusiv Primăria, cred că toate părțile implicate pot să se reunească într-o asociație de dezvoltare, fiecare urmând să dețină o cotă parte proporțională cu suprafața deținută (în total 21000 mp), cotă care s-ar reflecta în investiție și în profitul final. Jumătate din suprafața totală, un hectar, partea dispusă înspre Bulevardul Anastasie Panu, ar trebui amenajată ca spațiu verde, unul modern, apelându-se pentru aceasta la specialiști în peisagistică, care să gândească o îmbinare potrivită cu segmentul din spate, un imobil, dar unul pentru care să se facă un concurs de arhitectură. Spun asta pentru că acest imobil trebuie integrat în peisaj, dat fiind că se va afla între fostul Hotel Europa și clădirea actuală deținută de UMF (care de fapt nu avea ce căuta acolo, la fel ca Optica medicală de pe colț), dar și lângă Școala Carmen Sylva, respectiv biserica Barnovschi. Noul imobil trebuie dotat obligatoriu cu parcare subterana pe mai multe niveluri, cu intrare dinspre Grigore Ghica, o parte din locuri urmând să fie oferite pentru public. Destinația sa poate fi mixtă, comercială și rezidențială (nu neapărat de birouri, a căror dezvoltare trebuie de acum încurajată în altă parte decât centrul), iar nivelul de înălțime nu ar trebui să îl depășească pe cel al clădirilor din vecinătate.
Soluția de compromis ar fi aceea că în acest spațiu s-ar conserva cât mai mult verde posibil, s-ar oferi o variantă unitară și am permite profesioniștilor (arhitecți, urbaniști și peisagiști) să-și exprime opinia. Aceeași abordare este necesară în toate spațiile mari care sunt puse în discuție astăzi pentru proiecte imobiliare. Mă refer aici la fosta fabrică Nicolina și mai ales la Zona Industrială, unde punctele de vedere ce susțin o regândire după noi poziții de urbanism (precum Iași New District) trebuie luate în considerare. Toate acestea trebuie integrate într-un nou PUG, iar dezvoltarea haotică, pe parcele, a orașului trebuie să înceteze. Să dăm un semnal cu acest „parc”!


Monday, April 2, 2018

Parcuri

Citesc acest text si ma mira raspunsul Primariei: ”municipalitatea a respins ideea unei răscumpărări a suprafețelor de teren deținute de privați pentru menținerea parcului, așa cum propusese un cetățean la o dezbatere publică de anul trecut din Sala Mare a instituției”. Cum adica Primaria a respins ideea unei rascumparari? Avem atat de multe parcuri, incat renuntam cu nonsalanta la unul aflat in centrul orasului? Daca se va merge in aceasta directie trebuie pornita o actiune de genul ”Salvati teii”, pentru ca deja altfel nu se mai poate! Orasul este sufocat, sunt sute de mii de masini, ne ”bucuram” de noroi sau praf, in functie de anotimp, in curand vom avea o atmosfera precum in marile orase asiatice, iar primaria respinge ideea adaugarii oficiale in patrimoniul verde al orasului a acestui spatiu? Si pentru ce, pentru satisfacerea dorintelor unor speculatori imobiliari?

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-parc-din-iasi-cumparat-bucata-cu-bucata-de-un-dezvoltator-imobiliar--186439.html

Sunday, April 1, 2018

la Palat

O recenta vizita facuta cu un grup de cercetatori straini la Palat (la ultima zapada) mi-a oferit, pentru a cata oara, ocazia de a vedea in ce s-a transformat spatiul din fata cladirii simbol a Iasului. Daca spatiul verde este prezent doar cu numele, fara a-i mai da cineva vreo atentie, restul a ramas o mare parcare, pe care se pare ca o administreaza cei de la Palas (cel putin ei incaseaza banii). Ce nu am inteles nici eu si nici vizitatorii nostri din tari mai civilizate este de ce nu se poate elibera spatiul din fata statuii marelui domn Stefan cel Mare, pentru a se oferi privitorului o perspectiva potrivita, de vreme ce vorbim de o cladire atat de importanta pentru oras si istoria sa. Chiar nu se poate gasi o solutie pentru ca macar in fata monumentului ecvestru sa nu se poata parca? Este atat de greu sa instalezi niste stalpi legati cu lanturi pentru a-i impiedica pe ”doritori” sa opreasca in acel loc?

Pun atasat doua fotografii sugestive, va las pe dumneavoastra sa judecati!