Lectie de botanica

Nu sunt specialist in botanica, asa ca dau cuvintul celor care se pricep. Asa ar trebui sa faca si edilii, sa tina cont de sfatul celor cu autoritate in materie. Pentru ca altfel ajungem la starea actuala (situatie valabila pentru toata tara).

Interviu cu fostul director al Gradinii Botanice din Iasi

Mandache Leocov, "părintele" actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute

 

Citeste mai mult: adev.ro/mmgc9i

Mandache Leocov, "părintele" actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute

Citeste mai mult: adev.ro/mmgc9i

Mandache Leocov, "părintele" actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute

Citeste mai mult: adev.ro/mmgc9i

Turismul la Iasi

Liovul (Lviv azi) a fost pentru multa vreme unul din partenerii comerciali privilegiati ai Moldovei si ai Iasilor. Apoi, dupa ce a schimbat mai multe stapaniri, vechiul burg medieval a ajuns in componenta unuia din cele mai tinere state europene, Ucraina, intrind intr-un nemeritat con de umbra. Dar schimbarile din ultima vreme si mai ales deschiderea spre vest (favorizata si de apropierea de Polonia) au dat o noua sansa acestui oras. Anul trecut, Liovul (prefer sa folosesc denumirea romaneasca) a fost vizitat de 1,95 milioane de turisti, dintre care 750 de mii nu au avut nici o legatura cu fotbalul. Visez la vremea in care la Iasi vor veni la fel de multi turisti. Sigur, multi vor spune ca nu exista nici o sansa, dar... never say never! Insa, pentru asta sunt foarte multe de facut, intr-o misiune ce pare imposibila. Promit ca revin!

Strada si Piata 14 decembrie

Strada 14 decembrie 1989 din Iasi merita o discutie si o abordare aparte in cadrul proiectelor ce privesc viitorul orasului. La origine, aceasta strada a facut parte din Ulita Mare, care nu cunostea in evul mediu strapungerea directa spre actuala Piata a Unirii, realizata mai tarziu. Astazi, strada reprezinta o farima din Iasii de altadata, de la finele secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX, pastrind destul de bine zestrea arhitecturala a acelei epoci. Acesta este si motivul pentru care edilii ar trebui sa depuna eforturi pentru a-i reda infatisarea, integrind-o planurilor de reabilitare urbana ce cuprind si strazile Cuza Voda si Lapusneanu, planuri care insa intarzie sa se materializeze. Un prim pas in aceasta directie ar fi dat de refacerea fatatelor cladirilor, intr-un proiect in care sa fie cointeresati si actualii proprietari (sau obligati, in caz ca se opun, acestia vor trebui sa inteleaga ca detinerea de proprietati in aceasta zona presupune si obligatii), proces care ar trebui sa tina in mod obligatoriu cont de felul in care arata strada acum 100 de ani. In aceeasi directie ar trebui sa mearga lucrurile si in privinta Pietei 14 decembrie. Dupa parerea mea, acest colt de oras se afla intr-o situatie unica, datorita faptului ca pastreaza destul de bine cadrul arhitectural de dinainte de razboi, cu putine implanturi moderne. La fel stau lucrurile cu piateta (acum un simplu rond) din spatele Teatrului National, strajuita de statuia lui Miron Costin. Si prima si a doua ni se infatiseaza astazi ochilor intr-un mod dezolant, ca simple parcari sau statii de taxi, situatie care nu mai trebuie tolerata.
Piata 14 decembrie (ca si zona statuii lui Miron Costin) trebuie degajate de masini si reintegrate orasului intr-un mod civilizat. In viitorul apropiat (speram), finalizarea parcarii subterane din spatele Starii Civile va oferi o solutie si pentru cei ce vin in zona si pentru clientii (masinile lor) care doresc sa innopteze la hotelurile Select si Continental. Dar piata 14 decembrie ridica inca o problema de recuperare istorica. Cei care au ocazia sa vada fotografii vechi ale acestei piete afla ca, de-a lungul timpului, aici si-au gasit locul statuile mai multor personalitati care au marcat istoria Iasilor. Pe rind, George G. Marzescu, Vasile Lupu si A.D. Xenopol au strajuit piata de la inaltime, la fel cum, din vecinatate, acelasi lucru il facea Al. I. Cuza in Piata Unirii. Cum Vasile Lupu si-a gasit un mai potrivit loc in grupul statuar al voievozilor din Piata Eminescu (si care ar putea fi pus mai bine in valoare), iar Xenopol s-a mutat la locul sau din fata Universitatii, consideram ca ridicarea, dupa copii, a unei statui pentru George G. Marzescu ar fi mai mult decit necesara. Ar fi totodata un gest de reparatie nu numai pentru acest om politic, ci si pentru Iasi, oras pe care Marzescu l-a servit ca primar intre 1914 si 1916. Chiar daca a fost pentru regimurile trecute o figura controversata (PCR a fost interzis in timpul mandatului sau de ministru al justitiei, in baza unei legi de interzicere a miscarilor si partidelor extremiste (alte detalii), iar legionarii sunt responsabili de disparitia/distrugerea statuii), Marzescu a slujit aceasta comunitate si pentru acest motiv orasul ar trebui sa il repuna la locul cuvenit. De altfel, tot ca un act de reparatie morala, scoala de pe Bulevardul Socola la ridicarea careia a contribuit ii poarta din 1994 numele. Motive in favoarea refacerii acestui monument ar mai fi, nu e cazul sa le adaug aici.
Refacerea strazii si pietei ar presupune, dupa noile tendinte in domeniu, scoaterea din peisaj sau "marginalizarea" principalului motiv de poluare din orasele europene contemporane, automobilele. Strada poate fi redusa doar la o banda (cu pastrarea actualului sens unic Stefan cel Mare-Independentei), interzisa oprirea/parcarea, trotuarele trebuie extinse, statuia urmind sa fie integrata acestui nou ansamblu prin solutii ingenioase care sunt convins ca se pot gasi. In ceea ce ma priveste, chiar botezarea pietei cu numele de Piata Marzescu ar fi potrivita, strada urmind sa pastreze actualul nume, de 14 decembrie 1989, in amintirea evenimentelor recente. In paralel, piateta care gazduieste statuia lui Miron Costin (si ea in nevoie de reamenajare) ar putea lua numele de Piata Miron Costin.

Iata si cateva fotografii de epoca ale strazii, pietei si statuii lui Marzescu, dar si ale zonei, asa cum se prezinta astazi (sursa: Iasi. Fotografii vechi, respectiv Wikimapia)

sau cum ar putea arata!

Sens giratoriu - Sf. Lazar

Directia de circulatie a luat recent decizia corecta de a introduce un indicator prin care obliga virajul la dreapta pentru cei care urca pe str. Smardan spre  Sf. Lazar. Este corecta hotarirea pentru ca vizibilitatea era redusa, traficul intens, cu potential real de accidente. Insa, solutia aleasa este incompleta si nemultumeste la fel de indreptatit pe soferii (a se citi comentariile la articolele ce privesc subiectul) care vin dinspre Tatarasi-Bucsinescu si doresc sa ajunga pe Sf. Lazar sau la Palas. Varianta intrarii pe stradutele din spatele str. Sf. Lazar este relativa, pentru ca zona este ingusta si (deja) aglomerata.
Prima solutie, cea mai simpla si la indemina, este amenajarea unui sens giratoriu la intersectia str. Sf. Lazar si Anastasie Panu. Spatiu este si se pot gasi solutii si pentru tramvaiul care circula pe acolo.
A doua solutie ar fi amenajarea unui giratoriu la intersectia str. Sf. Lazar cu Ghica Voda, cu toate ca aici spatiul este mai restrins. Eu unul as merge pe prima varianta.

Scuaruri

Desi de la distanta (din satelit), Iasii par un oras verde, realitatea este ca nu stam prea bine la capitolul spatii verzi. Autoritatile contorizeaza tot ce se poate pentru a ne apropia de raportul optim european la capitolul spatiu verde / locuitor, insa daca numaram parcurile din oras constatam ca nu stam deloc bine. Acestea sunt concentrate in Copou, unde Parcul cu acelasi nume, Parcul Expozitiei si Gradina Botanica fac ca zona sa fie cu adevarat verde. Se adauga Parcul Gulliver, zona verde din Piata Voievozilor (ce tinde sa devina si ea un parc, apreciat de localnici) sau Parcul din Gradinari, neglijat din pacate (desi potential ar fi). Intr-un text mai vechi am sustinut ideea transformarii in parcuri organizate a spatiilor verzi de pe dealul Cetatuiei sau de sub Galata, mai ales ca aceste zone tind sa fie incorporate in oras. In alta parte, am avansat ideea organizarii unui parc in jurul manastirii Frumoasa, unde astazi avem un ”frumos” maidan. Acum vin si sustin varianta amenajarii adecvate a unor spatii verzi, adevarate mini-parcuri (sau scuaruri, cum sunt denumite in limbajul de specialitate), in locuri care permit asa ceva. Lucrarile de renovare de la Sinagoga Mare din Targul Cucului imi permit sa iau in considerare acest loc pentru un astfel de parculet (foto mai jos, sursa). Cativa arbori, gard viu, alei, banci (nu si un loc de joaca, nu il consider potrivit aici), totul gindit de specialisti (o echipa de arhitecti, urbanisti) pentru a pune in valoare monumentul, iata o posibilitate de a reinverzi zona, care pina acum nu se prezenta privitorului intr-un mod prea placut.
De asemenea, ar trebui regindit modul in care este organizat spatiul verde in Piata Fundatiei-Mihai Eminescu, pentru ca tufele care sunt acum acolo nu spun nimic. Se adauga multe alte spatii asemanatoare din oras: spatiul viran de la intersectia B-dul Carol cu str. Gen. Berthelot (vis-a-vis de Academie), parculetul de langa manastirea Barboi, zona aflata mai jos de sediul SRI etc. Astept si alte sugestii.

P.S. Pentru ca vorbeam de satelit, iata cum apar vazute de sus (Google Earth) zonele cu potential verde din oras. Nu cred ca mai sunt necesare alte comentarii.

Garduri

Din ciclul ”fiecare face ce vrea”, propun un exercitiu-ghicitoare: unde credeti ca se afla acest gard? Daca inclinati sa il plasati pe vreuna din strazile laturalnice ale orasului, va asigur de pe acum ca va inselati! Prezenta sa (si felul in care arata) imi da impresia ca orasul nostru trece de la starea gri, specifica perioadei comuniste, la una (prea) multicolora, cea din urma relevata si de multitudinea de nuante de pe fatadele blocurilor noastre (vizibila si din satelit)!
Deci, astept raspuns!
Later edit: raspuns corect - gardul bisericii pe stil vechi de pe Str. Sf. Lazar!!!

Toaletari?

Am scris in mai multe rinduri despre acest subiect, las acum ”rezultatele” sa se vada”!

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/specialistii-de-rasul-curcilor-la-iasi-au-toaletat-copacii-dar-acestia-s-au-uscat-in-linie--23537.html

De pe strazi

Intotdeauna m-am "minunat" cit de bine sunt "coordonate" lucrurile in ograda autoritatilor locale. Probabil, acestea nu vor sa se dezminta si sunt foarte atasate de legenda mesterului Manole! Altfel nu pot pricepe de ce ceea ce fac unii azi vin altii maine si strica! Inteleg ca sunt lucrari la infrastructura, ca e nevoie de investitii, de modernizare, dar nu inteleg de ce nu exista un program, o ordine, un plan de lucru. In fine, sa lasam imaginile de pe Sos. Nationala sa vorbeasca:

1. azi peticim/maine stricam (exact asa a fost, ca timp)!

2. s-o fi terminat bitumul chiar aici?

Republica

O idee excelenta privind renovarea (si regindirea) cinematografului Republica, care acum se ruineaza pe zi ce trece si a devenit o adevarata "carie" pentru centrul orasului. Idei exista, cine le pune in aplicare?

Detalii: Facebook si Ziarul de Iasi

Parcul Expozitiei reloaded

Cu putin mai mult de un an in urma, in aprilie 2012, prezentam un foto tur al Parcului Expozitiei. Intre timp, anul a trecut, la fel si alegerile! Cu toate acestea, remarc pozitiv imbunatatirea aspectului parcului pentru copii, care a primit dotari noi, leagane, topogane, plus necesarele reparatii pentru dotarile mai vechi. Scoaterea tabelei indicatoare de la intrare, care sublinia ca parcul a fost ridicat de initiatorul complexului Palas, ma face sa cred ca de data  aceasta cea care a facut reparatiile/dotarile a fost primaria. Ideal ar fi fost sa fie eliminati si stalpii care sustineau tabela mai veche, care au ramas "nedefiniti" la intrare.
O observatie se impune. Printre dotarile noi se remarca si cateva aparate de gimnastica in aer liber. Ele sunt binevenite, insa poate... nu aici. In primul rind, nu sunt potrivite pentru varsta celor care sunt admisi in parc, mai precis cei mici, care cauta sa le foloseasca, desi este peste puterile lor (foto 3). De altfel, se observa si o contradictie: anuntul de la intrare ne spune ca doar cei pina in 14 ani au acces la dotarile din parc (foto 1), in timp ce anuntul de la noile aparate precizeaza ca acestea pot fi folosite doar de cei care au peste 13 ani (foto 2)! Sa inteleg ca edilii s-au gindit si la insotitorii copiilor (dar si la adolescentii care au intre 13 si 14 ani), sa le ofere si lor ceva, cit timp asteapta ca micutii sa se dea in leagan?

P.S. Citesc ca se doreste ca si in Parcul Copou sa se amenajeze o pista de role si un orasel al copiilor. Ma intreb unde se vor face toate acestea, in conditiile in care parcul nu are o suprafata prea mare? Eu propun ca Parcul Copou sa fie lasat asa cum este, doar imbunatatita infrastructura de baza (in sensul reasfaltarii aleilor, nu punerii de dale, respectiv amenajarii peisagistice), pentru ca acest parc trebuie sa isi pastreze functia de parc cultural! Sa lasam parcul cum l-au facut inaintasii nostri, copiii se pot da cu rolele in Parcul Expozitiei, la fel cum se poate amenaja ceva pentru biciclete in zona Breazu.

Boala nationala

Update: aici aveti opinia unor specialisti in domeniu care sustin rolul teiului atit in protejarea de razele soarelui, cit si in combaterea poluarii stradale.

Mai multe cazuri recente mi-au "dezvaluit" faptul ca problema arborilor, a spatiilor verzi in general, reprezinta de fapt o "boala nationala". Ceea ce s-a intamplat la Iasi se repeta la nesfarsit nu numai in aproape toate orasele tarii, ci chiar si la sate, unde ne-am astepta ca oamenii sa fie mai apropiati de natura. De unde! Vorba "codrul e frate cu romanul" tine de alte timpuri, nu de cele recente, cind romanului ii place umbra doar daca merge la "iarba verde", pentru a face mititei! Am un exemplu relevant, de acum cateva zile, cind am vizitat la tara, intr-un sat oarecare din dealurile Moldovei, cimitirul, unde sunt inmormantate cateva din rudele mele. Acest cimitir mi s-a parut intotdeauna de o frumusete aparte, data nu numai de sirul de frumoase cavouri (multe interbelice) ce strajuiau aleea centrala, ci si de rindurile de copaci vechi aliniati de o parte si de alta a amintitei alei. Copacii au rezistat perioadei comuniste si primelor doua decenii post-comuniste, pina in primavara acestui an cind, prinsi de boala de care vorbeam mai sus, edilii comunei, in frunte, bineinteles, cu preotii satului, au decis ca arborii respectivi fac prea multa umbra cimitirului. Incurajati probabil de enoriasii dornici de soare (hotariti totodata sa elimine o data pentru totdeauna crengile de pe mormintele familiei), edilii au purces la o "necesara" igienizare. Igienizare in stil romanesc, adica din acesti copaci au ramas doar niste cioturi ridicole, de cca. 3 metri inaltime, din care nu mai ies nici un fel de crengi. Este de inteles acum ca imaginea cimitirului este cu totul alta, ba chiar cioturile cu pricina dau o impresie cu totul lugubra peisajului. Si asta cu acordul majoritatii comunitatii, ba chiar unii erau incantati de curajoasa actiune a primarului. Si ne mai intrebam de ce reactiile oamenilor la taierile arborilor de peste tot sunt atit de firave!

Alte exemple recente:
1. Suceava: taieri semnificative de copaci intr-o zona verde dintre blocuri, chipurile pentru a degaja proaspata proprietate a unui smecher local.

2. Bistrita: castanii de prin oras au cazut victima dorintei de igienizare a edililor locali.

3. Bucuresti: o treime din arborii de pe B-dul Magheru au disparut, locul lor fiind luat de... reclame sau jardiniere (cunoastem!).

Toate acestea arata ca avem de-a face cu o problema generala de mentalitate (plus o lipsa a spiritului civic), si nu numai cu o atitudine a autoritatilor. Lucrurile se pot schimba, dar necesita timp.

P.S. Si pentru ca tocmai am fost in SUA la o conferinta, ocazie cu care am vizitat si un oras-suburbie, va ofer linkul catre site-ul primariei locale, rubrica "intrebari spatii verzi" (pe site in dreapta, lateral, sunt alte rubrici de interes). Asta ca sa va faceti o parere privitoare la distanta care ne separa!

Viitorul turistic al orasului

Un text interesant, ce subliniaza dimensiunea mai degraba regionala a turismului orasului:

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/are-rost-sa-mizam-pe-viitorul-turistic-al-iasului-argumente-pro-si-contra--6302.html

Teii

Nu pot fi decit de acord cu cele spuse in raportul de mai jos. Nu am vazut nici o justificare, nu s-a dat numele nici unui specialist/peisagist/urbanist, care sa fi girat modul in care se "renoveaza" centrul (actiune care este prea importata pentru a fi facuta dupa ureche), totul da impresia de improvizatie, incropeala si amatorism. Am vorbit cu multi ieseni in ultima vreme si 90% sunt de aceeasi parere. Ne place, nu ne place, asta este realitatea:

http://impotriva.blogspot.co.uk/2013/03/incompetenta-confuzie-si-dezinformare.html

Strada verde

Am vazut recent aceasta fotografie si nu ma pot abtine sa nu o pun si aici. Asa mi-ar place sa arate Copoul (si nu numai)!!!

Dar daca tot m-am pornit, sa vedem cum arata strazile (din cartiere!) prin alte parti. O minunatie!

Teii, salcamii si comunicarea

Nu am intervenit in legatura cu dezbaterea privind teii de pe Stefan cel Mare din mai multe motive. In primul rind, am preferat sa stau putin deoparte si sa reflectez. In alte dati (vezi copacii de pe Socola, care nici azi nu si-au revenit), am reactionat mai devreme, insa acum, ascultind si opinia municipalitatii inclin sa ma situez undeva la mijloc. Argumentul adus de edili nu este chiar de aruncat: copacii se dezvoltasera inegal, aveau coroane de proportii diferite, alternau disproportionat pe bulevard etc. Insa la aceasta situatie se ajunsese tocmai pentru ca cei ce se ocupa de spatiile verzi adusesera copacii in aceasta stare. Faptul ca s-a permis inmultirea cablurilor de pe stalpi a facut ca cei care au fost in prima faza sacrificati sa fie tocmai arborii. Ba au fost taiati, ba ciuntiti (acesta e cuvintul potrivit, mereu am fost revoltat de felul cum se tund coroanele in Iasi), ba inlocuiti, astfel ca nu aveau cum sa se dezvolte uniform. Pina la acest punct, autoritatile au dreptate, starea de lucruri existenta nu se potrivea cu intentiile de transformare a bulevardului intr-o frumoasa artera pietonala. Ni s-a spus ca au fost consultati specialisti peisagisti si ca acestia au propus inlocuirea cu salcam japonez. Mie unul mi s-a parut ca deja s-au plantat niste arbori si ca aceia erau... platani (vezi si aici). In fine, s-a explicat de ce s-a ales acest arbore, insa explicatiile, dupa parerea mea, au venit prea tarziu. Principala problema aici a fost de... comunicare. Cei insarcinati au comunicat greu si tardiv. Dupa ce ai inceput sa tai arborii, degeaba transmiti opiniei publice ceea ce doresti sa faci. In plus, s-au subestimat mai multe lucruri. In primul rind, dragostea iesenilor pentru tei. S-a pornit simbolic de la Teiul lui Eminescu, pentru ca acum orasul sa fie cunoscut ca „oras al teilor”. Iar taierea teilor doare. In al doilea rind, autoritatile uita ca traim in epoca informatiei. Informatia circula acum mult mai repede decit acum 20 de ani, astazi avem internet, forumuri, bloguri, Facebook sau Twitter. Am cautat pe Facebook si nu am gasit o pagina oficiala a Primariei! Vrei sa comunici ceva, incepi tocmai cu Facebook, informatia ajunge instantaneu la public, mai repede decit in ziare sau tv. Apoi, au aparut in mod firesc cateva intrebari: De ce nu se pun tot tei? S-a spus ca se doreste aerisirea zonei, insa nimeni nu refuza vara umbra unor copaci. De ce se taie si castanii? Or fi ei vechi, insa nu aceasta ar fi o problema. Prin alte parti, se modifica traseul unei strazi (cunosc cazuri din US), decit sa se taie un copac batran! Si tot asa... Autoritatile nu au comunicat cum trebuie intr-o chestiune pe care au considerat-o mai puțin importantă si iată că efectele se simt, la nivel de popularitate. De la niste simpli tei!

Dar lipsa de comunicare am constatat inca de la demararea proiectului de transformare a bulevardului Stefan cel Mare in pietonal. Personal am sustinut si sustin proiectul. Aceasta e tendinta mondiala, se face loc pietonilor si biciclistilor, nu masinilor, se largesc trotuare si se adauga piste, nu strazi (cu toate ca noi suntem inca pe dos, vezi exemplul Bucurestilor, unde inca se „taie” noi bulevarde si se propun autostrazi „suspendate”). Deci pietonalul e binevenit. Numai ca s-a facut in pripa. Intrebati soferii ce parere au si nu cred ca vreti sa auziti ce este la gura lor. Inchizi un bulevard important din oras, dar inainte de asta te asiguri ca strazile ce vor prelua traficul sunt in cea mai buna stare. Cind colo noi avem un Bulevard al Independentei in santier si o Strada Sf. Andrei plina de gropi si gituita de masini oprite pe doua din cele trei sensuri de circulatie! Apoi, avem... piatra cubica. Personal nu agreez solutia aleasa. De ce acest tip de piatra si nu cel clasic (intalnit inca in zona Teatrului), care are un aspect mai ingrijit? Ceea ce vedem acum da impresia de saracacios, in nici un caz nu denota eleganta si stil. Nu stiu ce firma s-a ocupat, insa trebuiau adusi mesteri priceputi (eu ii aduceam chiar din Germania) sa bata piatra, nu niste necalificati (caci asa imi pareau), care au pus pietrele dupa un sistem numai de ei stiut (deja se vede ca se lasa in unele locuri). Macar daca se prefera modelul de la Palas, unde am vazut o piatra cubica bine aleasa si asezata. Nu e totul pierdut. Cu noii copaci, cu cladiri renovate, stalpi adecvati de iluminat si mobilier stradal bine ales si corect amplasat avem sansa unui pietonal central onorabil. Mai multe invataminte ar trebui trase din acest scandal: 1. mai multa atentie fata de spatiile verzi si mai multi tei/castani pe strazi/parcuri/printre blocuri (parerea mea este ca aceia care se ocupa acum de aceasta chestiune ar trebui sa lase locul altora, cred ca se gasesc oameni priceputi intr-un oras cu universitate de agronomie si horticultura); 2. o mai buna comunicare a edililor cu opinia publica.

  

De Ziua Unirii

Cred ca nu descrierea manifestarilor prilejuite in oras de Ziua Unirii merita amintite aici, acum. In schimb, fac trimitere spre acest text (si spre potrivitul comentariu al unui cititor, Marius):

Ziarul de Iasi, Castanul Unirii
text trimis de Mihai Caba

”Se implinesc, iata, anul acesta, 154 de ani de la acest deosebit eveniment istoric, care a schimbat harta administrativa, de atunci, a Europei. Manifestarile inchinate anual acestei scumpe sarbatori isi propun, de fiecare data, sa cinsteasca, la dimensiunea prezentului, pe inaintasii unionisti, care si-au inchinat, neobositi, truda lor de cuget, fapta si simtire romaneasca in slujba infaptuirii visului si dorintei de unire a conationalilor lor din cele doua principate romane, aducandu-le, astfel, prinosul binemeritat de vie recunostinta. La fiecare noua sarbatoare a Unirii Principatelor se aduc, urmare a unor cercetari minutioase, noi si noi marturii, probate prin documente si manuscrise autentice, care ne dezvaluie, fara tagada, file de istorie glorioasa si neperitoare ale celor ce au facut din Unire un tel. In randul acestora au excelat unionistii ieseni, care, infruntand cu curaj prigoana si persecutiile domniilor fanariote, au reusit sa-si impuna, atat pe plan intern, cat si pe plan extern, in cancelariile marilor puteri ale timpului, principiile de baza, pe care le-au fundamentat si statuat pentru infaptuirea Unirii.

Dar, despre toate acestea, asa cum ele s-au intamplat, aievea si atunci, ne poate povesti singurul martor, aflat inca in viata, participant activ la aceste momente cruciale din istoria romanilor: Castanul Unirii din Visan!” Continuarea

1900... iarna

Citesc in presa, ma uit pe strada si... ma crucesc (lamuriri aici). Ninge afara, pe strazi vedem tractoare cu remorca din care angajatii Salubris arunca nisip cu lopata! Pe bulevarde trec masini cu lama de pe vremea lui tataia! A trecut ninsoarea, au aparut  gropile. Nimic nou, se intampla in fiecare an. Tot in fiecare an isi fac aparitia pe aceleasi strazi, de data asta bombardate, echipele "cu plombele", cu asfaltarea cu maturoiul si incalzire cu butelia! Plombe care costa si care rezista cateva zile! Chiar nu realizam cit de penibila e situatia? Suntem totusi in anul de gratie 2013, nu in 1900! Intr-o tara membra UE! Fac un apel la autoritatile locale sa prinda in bugetul pe acest an, care inca nu a fost aprobat, sume pentru investitii in mijloace moderne de deszapezire! Cumparati anul acesta doua-trei utilaje mari (pentru strazi), doua-trei mici (pentru trotuare), altele anul viitor, tot asa, pina veti avea la dispozitie o tehnica moderna si eficienta pentru a actiona iarna. Alocati sume pentru aplicarea de solutii moderne de asfaltare, care sa asigure o "durata mai lunga de trai" strazilor (se stiu, se cunosc)! Amendati drastic pe cei care se ocupa de utilitati si nu refac strazile dupa diferitele interventii pe care le au! Verificati la singe firmele care castiga contracte pentru modernizarea infrastructurii si fac treaba de mintuiala!
Este obligatorie o schimbare de strategie, nu mai merge asa. Ani la rind asistam la aceeasi tragi-comedie, rid si curcile de noi cind vad ce e pe strazi dupa o ninsoare mai serioasa si cum se face treaba. Este o mizerie de nedescris, nu asa arata orasele normale iarna (am fost in Brasov de sarbatori, nu arata asa; deci se poate). Pur si simplu, exprim aici nu atit opinia mea, cit a majoritatii locuitorilor acestui oras, si spun asta dupa ce am discutat cu mai multi oameni (de la pensionari la taximetristi, si nu numai). Nu e atit un repros, cit o necesitate, nu putem merge inainte asa. Vrem capitala culturala europeana in 2020?

Nici nu stiu daca sa rid sau sa pling cind ma uit la imaginile de mai jos:

Transport in comun

Mai intai... La multi ani tuturor!
In al doilea rind, voi exprima o idee ce ar putea parea socanta (pentru unii): tare as vrea sa ii plagiem pe altii in materie de... transport in comun:

Transport gratuit la Tallinn
Studiu de caz Viena