Planul Iasilor din 1739

Ziarul de Iasi, 18.12.2017:
Cel mai vechi plan al „cetăţii“ Iaşului, ce datează de aproape trei secole, a fost descoperit recent în sursele ruseşti de doi cercetători de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza“. „Până acum s-a crezut că doar de pe urma ocupaţiei mai îndelungate din anii 1769-1774 s-au păstrat planuri vechi. Cercetările noastre recente infirmă această supoziţie. Cu ajutorul doctorandului Mihai Anatolii Ciobanu, foarte bun cunoscător al limbii ruse, am depistat pentru Iaşi un plan şi mai vechi, - ce devine practic cel mai vechi cunoscut în prezent -, datând din 1739, din timpul ocupaţiei feldmareşalului Burkhard Christoph von Münnich“, spune istoricul Laurenţiu Rădvan, specialist în istorie medievală şi premodernă şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Cuza“. „Anul 1711 a creat un precedent pentru Moldova: în urma trecerii lui Dimitrie Cantemir de partea ţarului Petru I, trupele ruse ajung pentru prima dată la Iaşi (...) Printre consecinţele ocupaţiilor se află şi ridicarea primelor planuri moderne ale oraşelor din principate, din motive mai ales militare“, afirmă istoricul. Pe larg despre cum era descris Iaşul anilor 1700, despre imensul lac artificial ce acoperea locuri ce azi sunt ocupate de cartiere mari, dar şi alte detalii interesante, în rândurile următoare.

Continuarea aici

Green parking

Nu am putut sa nu observ ca reteaua Kaufland s-a hotarat sa ”schimbe hainele” magazinelor sale din Iasi si s-a apucat de treaba. Adica a purces la modernizare, a schimbat standuri (nu neaparat pe gustul clientilor, nu inteleg politica acestor retele de a enerva clientii mutand standurile dintr-un loc in altul), ba chiar s-a hotarat ca si parcarile necesita o haina noua. Apreciez acest lucru, insa oare de ce nu se planteaza si cate un arbore ici sau colo? Chiar tinem neaparat sa consolidam pozitia de desert urban a acestor zone comerciale? Nimeni nu se gandeste cata caldura emana aceste spatii de sute sau chiar mii de metri patrati de asfalt? Locuri unde s-ar fi putut planta cativa arbori, pentru a inverzi putin aceste parcari, se gasesc (vezi imaginile atasate). De ce Consiliul Local nu ia o decizie prin care sa oblige supermarketurile sa planteze un copac la fiecare 5 sau 10 locuri de parcare? Nu e mare lucru, decizi prin hotarare de CL si ceri un an pentru ca cei in masura sa se conformeze!

Si cateva exemple de ”asa da”, luate de peste ocean:

Sarbatorile Iasilor

Am incheiat o noua editie a Sarbatorilor Iasilor! Una cu mai multi pelerini, care au profitat de vremea buna si de faptul ca ziua Sfintei a fost in weekend, dar si una mai putin profitabila pentru Primarie, care a preferat sa mai taie din avantul de iarmaroc al editiilor precedente si nu a mai organizat si o zona de distractie si nici nu a mai oferit mult spatiu pentru tarabe. Personal, am apreciat aceasta ultima parte, cu toate ca ar fi ideal ca veniturile locale sa creasca in urma unui astfel de eveniment, nu sa scada. Tot mai multe voci propun o regandire a acestor sarbatori. Multi localnici sunt nemultumiti de aglomeratie, de strazile blocate, in timp ce altii ar dori ca sarbatoarea sa capete o tematica mai clara si sa piarda din aspectul de balci. Cred ca orasul nu are decat de castigat de pe urma sarbatoririi Sfintei. Daca tot vrem sa dam un brand Iasilor, vrem sau nu vrem, pelerinajul il consolideaza pe linia orasului religios, alaturi de orasul universitar, cel cultural sau, mai nou, centru IT. Un brand trebuie sa aiba mai multe fatete, cu cat acestea sunt mai numeroase, cu atat orasul va fi vazut ca un centru, devenind tot mai atractiv.
Nemultumirilor locale, ale  celor ce nu vad cu ochi buni amestecul dintre partea spirituala, data de pelerinaj, si cea laica, data de concerte si artificii, eu le ofer o solutie. Data sarbatoririi laice a orasului ar trebui sa fie 6 octombrie, cand Iasii au fost atestati in mod clar oficial (6 octombrie 1408, data emiterii privilegiului catre negustorii polonezi de catre Alexandru cel Bun). La 6 octombrie am putea organiza partea festiva (cu o dimensiune atat culturala, cat si de divertisment, plus targul cu produse), in timp ce dupa aceea sa urmeze partea spirituala, cu un varf pe 14 octombrie, cand avem sarbatoarea Sfintei (strict cu dimensiune religioasa si culturala, cu organizarea unui festival european de muzica religioasa si a altor manifestari de gen). Stiu ca romanului poate i-ar place ceea ce am avut pana acum, de la biserica mers la distractie, eu as propune o inversare, care cred ca va fi benefica pentru intregul oras. Mai intai ne sarbatorim orasul, apoi il deschidem catre lume.

Alternativa splai Bahlui

Meditam de mai multa vreme la aceasta alternativa, insa un articol din Ziarul de Iasi de astazi m-a determinat sa aduc pe internet o noua propunere menita sa creeze alternative pentru traficul tot mai aglomerat din Iasi. Zona dintre strazile Melodiei, Sf. Lazar si Smardan se indeseste cu constructii pe zi ce trece, iar locuitorii deja s-au plans si se plang de blocurile ridicate la intamplare printre case si de aglomerarea continua a  acestei parti din oras. Ma gandeam la amenajarea a ceea ce e deja folosita ca alternativa de cunoscatori (taximetristi, studenti si nu numai), mai precis la largirea si indreptarea strazii Melodiei, din spatele facultatilor de pe splai Bahlui. Am spus largirea pentru ca sunt mai multe sectoare unde faptul ca inca nu sunt constructii ar permite largirea cu inca doua benzi (vezi ultimele fotografii de mai jos), respectiv indreptarea, pentru ca cei ce merg pe acolo stiu ca fac un adevarat zig-zag (cu verde mai jos) pana ajung in Tudor. De fapt e vorba de adaugirea doar a unui sector care azi este folosit drept parcare (cu rosu mai jos), nu cred ca este imposibila achizitionarea de catre Primarie si amenajarea sa. Daca se va putea largi la 4 benzi atunci strada poate avea dublu-sens, iar daca nu, se poate introduce un sens unic (spre Tudor), cu doar 3 benzi.
Daca se va aproba ridicarea acestui ansambul de blocuri propus de investitor (nu imi place cuvantul dezvoltator, sa fim seriosi unii numai dezvoltare nu fac), atunci cred ca aceasta solutie nu mai trebuie luata cu titlu de propunere, ci ca varianta obligatorie. Chiar investitorii ar trebui sa o sustina, este in interesul lor, daca doresc sa atraga clienti aici. Introducem in circuit sute de noi autovehicule, care pur si simplu nu vor avea spatiu de parcare si de circulatie. Trec peste faptul ca, personal, nu as incuraja ridicarea unor blocuri de inaltime mare in aceasta zona, una care pana relativ recent (anii 50) a fost inundabila, pe aici trecand vechiul curs al Bahluiului. Pericolul de tasare este real si nici macar in timpul regimului comunist nu s-a construit aici. A nu se intelege ca nu se poate construi, insa investitorii trebuie sa acorde atentie sporita proiectelor, nu discutam de orice tip de fundatie in acest loc. Pentru a nu sufoca zona eu unul as sustine constructii tip P+4, asta si pentru a nu "intuneca" cu totul perspectiva dinspre centru. Revenind la propunerea mea, cred ca nu vorbim de costuri foarte mari, anul viitor s-ar putea trece la treaba cu fonduri proprii ale Primariei (felul cum se munceste pe splai drept Bahlui dovedeste ca atunci cand se vrea se poate). Daca nu se va face nimic, atunci nu numai ca zona Tudor-Sf. Lazar-splai Bahlui se va sufoca cu totul, dar si strazile adiacente vor cunoaste aceeasi soarta.

Teatrul de Vara

Acum ceva vreme ma intrebam de ce nu se face nimic in privinta ruinelor curtii domnesti de langa Palat (Palas). A mai trecut un an, ruinele sunt in acelasi loc, degradandu-se incet, dar sigur. Este de neinteles de ce autoritatile neglijeaza cele mai vechi urme pastrate din istoria orasului, de o importanta istorica majora. Dar nu despre asta doresc sa scriu acum, ci despre ”ruinele” unui edificiu aflat in imediata apropiere, Teatrul de Vara. Cei de la Palas l-au ridicat cam in acelasi timp cu restul complexului, insa eu unul nu pricep -si nu cred ca sunt singurul- de ce nu este inaugurat nici pana astazi? Sunt probleme tehnice, de constructie, este vreun interes al investitorului de a-l tine blocat, am vrea sa stim si noi, vorba neacademica a romanului ”sa nu murim prosti”! Acum patru ani, pe un site se ridica aceeasi intrebare, iar raspunsul oficial a fost: ”...vă transmitem că lucrările la teatrul de  vară din ansamblul urbanistic multifuncţional Palas sunt avansate. Acesta va găzdui evenimente variate, culturale şi nu numai, dedicate comunităţii ieşene, la fel ca toate acţiunile care se desfăşoară în ansamblul Palas. Data inaugurării va fi comunicată ulterior.” Sa speram ca nu vom primi un raspuns asemanator, pentru ca nu prea mai tine cu astfel de amanari.
Privita de sus, constructia pare in buna parte gata, ar fi putut gazdui diverse manifestari, piese de teatru in aer liber, spectacole pentru copii, serbari, multe chiar in beneficiul Palas. Asteptam raspuns, dar nu unul tipic de PR, ci unul concret, cu termene precise. Poate si Primaria va fi interesata sa afle. 

Later add (5.07.2017), raspuns de la Palas:

„Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de ansamblul Palas Iaşi. Pe această cale, dorim să facem o serie de precizări referitoare la postarea din data de 3 iulie 2017, de pe blogul dumneavoastră, pe care suntem convinşi că le veţi considera utile. Teatrul de vară din ansamblul Palas Iaşi va fi funcţional de la începutul lunii august 2017. Acesta va avea o capacitate de 460 de locuri şi va găzdui piese de teatru, reprezentaţii de stand-up comedy, spectacole de tip muzical, teatru pentru copii, concerte de muzică şi multe altele. Lucrările de amenajare sunt aproape de finalizare. Până în prezent, s-a efectuat placarea cu granit a teatrului de vară, s-au finisat spaţiile tehnice, vestiarele şi toaletele, s-a realizat sistemul de iluminat ambiental, precum şi instalaţia electrică şi cea de sonorizare.”

Autogara

Nu se mai aude nimic de proiectul amenajarii unei autogari moderne in Iasi. Nu avem inca asa ceva in oras, fapt de neacceptat pentru un centru urban cu pretentii de secol 21, in schimb avem in continuare vreo 3 autogari, imprastiate prin diverse parti ale orasului. Am avut ocazia recent sa vizitez autogara vest (nu merita scris cu majuscula) din Pacurari si... nu am cuvinte! Daca nu s-ar vedea o adunatura de autobuze si microbuze nici nu ai banui ca acolo e o autogara! O improvizatie generala, niste asa-zise peroane, vreo doua gherete, mai multe banci de metal soioase, totul intr-o atmosfera prafuita, una la propriu, pentru ca spatiul autogarii nu este nici macar asfaltat! Nu pot intelege cum Primaria accepta asa ceva, de ce nu cere aplicarea unor masuri minime pentru asigurarea confortului pasagerilor. Las fotografiile sa vorbeasca!

 

Trei Fantani

Mi-am propus de mult sa ma ocup de o situatie de trafic complicata din Iasi, una care ridica de ani buni probleme intr-o zona circulata din oras: ciudata intersectie Bucium-Poitiers-Trei Fantani. Spun ciudata pentru ca este evident ca nerectificarea - in vremurile cind acest lucru era posibil - traseului acestor strazi face ca astazi sa avem o incurcata situatie. Practic nu putem vorbi aici de o intersectie clasica, in cruce, si pentru asta putem da intr-un fel vina pe autoritatile din perioada comunista, care nu si-au batut capul cu aceasta intersectie, neavind perspectiva si neprivind spre viitor. Pot exemplifica mai jos cu doua extrase din planurile mai vechi ale orasului: in primul, din 1955, se vede cum deja era configurata zona in forma pe care o cunoastem si astazi; in al doilea, din 1972, este trecut pasajul superior Bucium, dar la capatul sau dinspre sud strazile si-au pastrat traseul vechi. O solutie ar fi fost (si inca este) alinierea strazilor, tragerea B-dului Poitiers sau str. Trei Fantani, insa cladirile existente au impedicat sau impiedica acest lucru. Daca autoritatile din perioada comunista nu au facut-o, in vremuri cand nu se tinea cont de dreptul de proprietate, astazi este mult mai dificil.
S-au tot avansat solutii, majoritatea scumpe si cu termen indelungat de punere in practica. Eu voi prezenta acum varianta mai ieftina, menita sa valorifice potentialul de centura ocolitoare al str. Trei Fantani si sa elibereze in parte de trafic intersectia cu probleme.
Daca nu putem alinia strazile si nu avem bani sa ridicam pasaje noi, de ce sa nu cautam o solutie alternativa, prin care sa ”deturnam” o parte din trafic. Cei care cunosc zona stiu ca intre benzinaria OMV si reprezentanta Peugeot exista o strada - figurata si pe planul orasului de pe site-ul Primariei - fara insa a avea un nume clar. Strada duce in spate, spre o serie de hale, dar si spre o cale latarela strazii Trei Fantani. As propune folosirea acestei strazi si a caii pomenite pentru un traseu care sa preia traficul greu (sau usor) spre Tomesti. Pentru largirea sa (actualmente strada are intre 6 si 9 metri), Primaria ar putea negocia cu proprietarii cumpararea unor bucati de teren, mutarea unor garduri si desfiintarea unei hale. Cu o suma decenta se poate amenaja o strada cu o banda pe sens. Singura problema mai serioasa ar fi un stalp de inalta tensiune aflat in preajma traseului. Cum aceasta strada iese in Sos. Bucium in acelasi loc in care iese si strada Visan propun amenajarea aici a unui sens giratoriu, scuarul aflat in zona permite acest lucru.

In concluzie, pentru a fi cit mai clar, traficul ar urma sa se desfasoare astfel:
- traficul spre si dinspre Tomesti, folosind str. Trei Fantani, va fi dirijat pe aceasta noua strada, pornind de la noul giratoriu.
- vechiul traseu (str. Trei Fantani/intersectie Sos. Bucium/Poitiers) va putea fi folosit doar de cei care vor sa mearga spre B-dul Socola/centru, un semn de obligatoriu la dreapta urmind sa fie ”plantat” in acel loc. Nu se va mai permite acces (cu semn de interzicere aferent) dinspre intersectie, in care ar putea fi amenajat un alt sens giratoriu (in orice caz, intersectia ar putea fi mai usor de configurat decat in momentul de fata).
- dupa largirea intersectie si amenajarea giratiei, cei din Visan ar avea acces mai facil in Sos. Bucium.
Toate acestea presupun reabilitarea strazilor de interes, a B-delor Poitiers si Bucium, respectiv a str. Trei Fantani, altfel discutam in van. Astfel s-ar elibera intersectia Poitiers-Bucium de traficul greu spre nord si est, ce si-ar urma calea pe str. Trei Fantani, care ar prelua adecvat rolul de centura ocolitoare.
Astept opinii!

Podu Ros redivivus

La multi ani!

Am avut recent ocazia sa (re)analizez mai atent intersectia din Podu Ros. Nu (mai) sunt adeptul semaforizarii intregii intersectii, cred ca ar incurca si mai mult lucrurile, datorita faptului ca sunt multe intrari si ar fi timpi mari de asteptare (cu cozile de rigoare), situatia actuala este acceptabila, cu mici corecturi ale timpilor. Totusi, o impingere cu 20 de metri, sugerata si in alta parte, a trecerii de pietoni de pe B-dul Socola o vad necesara, la fel impingerea cu 10 metri a trecerii dinspre Tutora. De asemenea, ar fi utila largirea intrarii dinspre Sos. Nationala cu inca o banda. Linga blocul turn este un trotuar de cca. 6-7 metri, se poate reduce la 3-4 metri si s-ar crea 4 benzi, una de iesire dinspre Podu Ros si trei de intrare (doua pentru inainte si una pentru dreapta, azi aceasta din urma banda nefiind nerespectata). De altfel, o privire pe plan arată că banda nou creată de iesire se continuă firesc cu banda deja existentă în fața fostului magazin Mercur Mary. S-ar mai reduce din cozile de la orele de virf, care se intind aici pina la intersectia precedenta, cu B-dul Cantemir. In fine, cred ca nu mai este acceptabila prezenta oricarei masini parcate in aceasta intersectie, cea mai mare din Iasi. In fata sediului PNL observ ca s-a eliminat parcarea, mai ramine un pas, acela de a elimina si masinile parcate in fata magazinelor de la 1001 articole, ceea ce ar facilita virajul dreapta, spre Socola, al celor ce vin dinspre Nicolina. Incet-incet, se degajeaza intersectia pina la momentul unor investitii majore, gen subtraversari pentru splaiurile de pa Bahlui. Pina atunci... asteptam cu interes modernizarea splaiului drept, sectorul Podul de Piatra-Podu Ros, si consecintele aferente.