Să salvăm imaginea Palatului!

În aceste zile, la București, s-a discutat (în trei rânduri) în Comisia Națională de Urbanism și Zone Protejate un subiect despre care la Iași se păstrează o liniște suspectă (doar un zvon, preluat aici). Subiectul însă este de o importanță majoră pentru oraș și patrimoniul său. Este vorba de o propunere de modificare a PUZ pentru zona delimitată de străzile Anastasie Panu, Sf. Lazăr, Sf. Constantin și Palat, deci zona în care se află Palatul Culturii și complexul Palas. Pentru a fi mai precis se dorește acceptarea posibilității de a se ridica aici turnuri cu o înălțime de peste 100 de metri. Sunt în plan cel puțin două astfel de construcții. Trec peste chestiunile ce țin de supra-aglomerarea acestui spațiu, de densificarea exagerată și de implicațiile la nivel de trafic (nesoluționate) și mă refer la problema care mă doare personal cel mai mult – și ar trebui să ne doară pe toți, pentru că ne poate afecta, cel puțin pe cei care ținem la acest oraș –, protejarea patrimoniului. Orice nou turn ridicat în zona Palas va afecta grav și iremediabil vizibilitatea Palatului, privit din orice direcție, dar mai ales din direcția principală, dinspre Bulevardul Ștefan cel Mare. Mai mult, unul dintre turnuri este propus pe locul actualei benzinării Petrom. Din perspectiva centrală, dinspre Bulevard și Copou, acest bloc va „răsări” exact în spatele turnului Palatului Culturii. Așa ceva este inadmisibil și îmi pare rău că sunt investitori în acest oraș care s-au putut gândi să propună o asemenea aberație. 

Cred că investitorul, dl. Iulian Dascălu, face o confuzie și inversează ordinea importanței. Palasul joacă rolul său în dezvoltarea economică a orașului, a adus chiar un plus de imagine Iașului în ultimul deceniu, fapt pentru care suntem recunoscători celui care l-a inițiat (pentru că a avut curaj și viziune să se înhame la un asemenea proiect). Însă acesta uită că inclusiv numele proiectului său împrumută din aura și prestigiul PALATULUI, clădire emblematică a orașului nostru. Nu ne referim la Palat doar ca muzeu și monument de arhitectură, ci vorbim de PALAT ca simbol al orașului și al Moldovei. Azi privim construcția neogotică ridicată de marele arhitect I. D. Berindei, veche de 100 de ani, dar aceasta succede simbolic palatelor care au fost aici de 600 de ani, curții domnești, reședința Țării Moldovei. Nu putem masca cu blocuri turn imaginea Palatului! Am cunoștință de argumentația proiectului, menită pe alocuri să creeze confuzie, cu „turnuri” ca idee de a reconstitui incinta fortificată a vechii curți! S-a spus că blocuri turn s-au ridicat și în alte mari orașe, Londra, Manchester, Paris. Să fim serioși, acestea sunt orașe de șes, iar turnurile cu pricina nu sunt la 100 de metri în spatele unor mari monumente și nu impietează asupra perspectivei lor. Iașul este oraș pe coline, Palatul se află la marginea terasei centrale, domină împrejurimile și nu este nevoie să fie străjuit de vreun bloc turn. Nici comuniștii nu au îndrăznit să afecteze imaginea Palatului, ba chiar au deschis perspectiva asupra monumentului, de ce să facem noi acum această greșeală?

Unii vor aduce argumentul dezvoltării și vor spune că cei ca mine se opun expansiunii economice a orașului. Nici vorbă de așa ceva! Nu putem însă să construim oricum și oriunde. Dorim dezvoltare, dar făcută cu cap. În cazul de față, pentru noi clădiri de birouri, există soluții, spre exemplu spațiul din zona celuilalt mall sau, mult mai potrivit, în fosta zonă industrială. De ce nu dezvoltăm acolo orașul? Sau, dacă se doresc neapărat construcții pe Sf. Lazăr, acestea să respecte regimul de înălțime deja atins de clădirile existente, fără a lua în calcul blocul ridicat deja chiar în incinta Palas, cel care depășește cu două etaje înălțimea Palatului, situație condamnată de mulți ieșeni și vizitatori, care se întreabă când vin în Iași de ce s-a permis așa ceva! Trebuie să fie clar pentru toți investitorii că zona centrală, veche, a orașului Iași trebuie respectată, iar proiectele propuse trebuie să țină cont de istoria seculară urbei.
Palatul Culturii, un monument de importanță națională, simbol al orașului Iași, succesor al curții domnești a Țării Moldovei, trebuie protejat. Prin urmare, solicit o poziție publică în privința acestui proiect din partea persoanelor care se află acum la conducerea orașului și județului, să vedem și noi în ce măsură iubesc orașul în care trăiesc și pe care vremelnic îl conduc. Domnul primar Mihai Chirica, domnul președinte al CJ Iași, domnul Maricel Popa, alături de investitor, domnul Iulian Dascălu, să explice public ieșenilor dacă și de ce doresc (sau nu) un proiect care să paraziteze imaginea simbolului Iașului. Dacă nu îl mai susțin, solicit retragerea proiectului, personal sunt revoltat pentru faptul că s-a îndrăznit avansarea unei astfel de idei în cel mai important oraș al Moldovei.

Când s-au scos teii s-a putut face ceva. Dacă ridicăm turnuri în spatele Palatului vom regreta, cel puțin 100 de ani de acum încolo. În diferitele sale forme, Palatul are 600 de ani, mă îndoiesc că Palasul va rezista atât.

P.S.: o simulare mai ”bruta” (nu sunt specialist in foto), ca sa va dati seama despre ce este vorba

Verde

Tot ne plangem de poluare! Consiliul Local ar trebui sa dea o decizie prin care trotuarele mai largi de patru metri sa fie prevazute pe mijloc cu alveole in care sa fie plantati arbori! Pe Sf. Lazar sunt pe alocuri trotuare de 7-8 metri, este loc suficient pentru asa ceva. Nu mai spun de parcarile supermarketurilor, am sustinut in mai multe randuri ca ar trebui obligate de catre acelasi CL, daca nu de Primarie, sa planteze un arbore la fiecare cinci locuri de parcare. Nu e deloc complicat!

De ce?

Nu mai are rost sa reiau argumentele pe care le-am publicat deja cu privire la pasajul de peste Podul Ros, in lungul splaiului Bahluiului. Problema este certa: propusul pod nu va face decat sa atraga si mai mult trafic, fiind o garantie pentru viitor ca un alt blocaj este asigurat pe strazile Iasului. Nu vrem sa invatam din greseli (gen Octav Bancila, pasaj cu o singura banda pe sens) si preferam sa mergem inainte asa, fara o viziune clara. Personal, consider ca ar trebui identificate alternative pentru principalele iesiri din oras, pentru ca pe aceste sectoare se creaza marile ambuteiaje care sufoca astazi orasul. Urmeaza o serie de intrebari:
De ce nu se largeste Soseaua Nicolina, prelungirea din Valea Adanca si Horpaz? Dacă ”afacerea” este in curtea CJ, de ce nu se initiaza dialogul cu aceasta institutie pentru a rezolva o problema care afecteaza nu numai orasul, ci si judetul?
De ce nu se cauta solutii pentru intrarea de vest a orasului? Practic cei care vin din aceasta directie nu au la dispozitie decat o singura varianta majora, Soseaua Pacurari. Se adauga in plan secund strada Canta, dar aceasta se desprinde la intrarea in oras. Variantele soseaua de centura sau chiar DJ spre Horlesti sunt ocolitoare, fiind folosite de prea putini. In loc de a ingropa bani in acest pasaj inutil, de ce nu se construieste un nou pod peste Bahlui care sa prelungeasca B-dul Dacia spre Carrefour, chiar spre centura? De ce s-a preferat sa se porneasca cu podul de la Arcadia? Acesta are in mod clar o importanta secundara, cel mult va atrage pe un alt traseu oameni din Miroslava/Galata, care poate vor folosi scurtatura pentru a iesi spre Pacurari/Copou. Insa se vor bloca la pasajul Bancila! Intre capat Dacia si Carrefour sunt in linia dreapta 1,8 km, alti 1,8 km adaugandu-se de la Carrefour pana la giratoriul de la Uricani. Stim ca propusa centura usoara ar trebui sa mearga prin zona Cicoarei, insa va sfarsi in strazi inguste, cu o singura banda pe sens, care cu greu pot fi largite. O varianta de preferat ar fi conectarea centurii de Carrefour si capat Dacia. Ca un prim pas, podul peste Bahlui si cei 1,8 km Dacia-Carrefour cu siguranta s-ar incadra la nivel de costuri in suma propusa pentru pasajul de la Podul Ros. Si nici nu ar trebui cine stie ce lucrari de arta, cum presupune acest pasaj, care se va dovedi mai costisitor decat se anunta acum. Pe alte meleaguri, precum la Oradea, se anunta pasaje ambitioase, cu multe benzi, care introduc traficul in subteran si redau orasul pietonilor. Noi preferam sa ii alungam pe sub poduri, si asta chiar si in zone semi-centrale. Nu e un atac la adresa nimanui, intotdeauna m-am aratat deschis si raman adeptul dialogurilor constructive, totusi pare tot mai indepartat momentul in care cei care ne conduc vor urma un plan coerent de urbanism si vor arata o viziune pentru viitor.

P.S. ultima intrebare: De ce nu se atrag fonduri europene pentru astfel de proiecte?