Schelete

Acesti arbori mai au vreo sansa? Cum pot niste angajati de la spatii verzi sa faca asa ceva?

Noroi!

Un text care pune punctul pe i, scris de colegul Mihai Chiper:
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/o-strategie-de-scoatere-a-malului-din-iasi--86530.html

Nu se mai poate! Parcă Nilul s-a scurs pe străzi şi a lăsat mâlul pregătit pentru însămânţare. Am ajuns să vedem oameni cu cizme de cauciuc circulând nu doar la periferii, ci şi prin centrul oraşului. Doar aşa se mai pot proteja de zoaiele şi noroiul care acoperă totul în fiecare an în perioada dezgheţului. Nu poţi să te atingi de ceva pentru că totul este acoperit cu o pastă cenuşie şi alunecoasă. Jegul pulverizat acoperă maşini, clădiri, copaci, maidanezi, tot ce se poate atinge. O imagine de sat tipic, cu uliţe desfundate şi oameni mânjiţi pe haine, stropiţi şi pătaţi din tălpi până în creştet. Şi an de an situaţia parcă se înrăutăţeşte. Primăria dă periodic vina pe nişte şantiere. Iaşul este departe de a fi un şantier, nu se ridică aici New York-ul de la zero. Sunt cartiere unde ultima clădire ridicată are 25 de ani şi arată la fel de jalnic.
Există şi o parte bună a situaţiei. Anotimpul rece şi umed ţine mâlul pe pământ. Odată cu încălzirea vremii, tot acest noroi se transformă în praf şi se ridică de pe jos. De pe străzi ajunge în plămânii oamenilor şi în case. De ani buni, Iaşul este vara un oraş al prafului. Garda de Mediu arată că s-au înregistrat zile cu depăşiri de 30 de ori! a maximelor admise de suspensie a particulelor în aer. Aspectul de oraş african în sezonul cald se observă prin depunerile de praf consistente cu tentă portocalie-cenuşie. Când se schimbă timpul, furtunile de praf lovesc necruţător.  Continuarea aici

Solutii trafic

Poate citeste si la noi cineva despre aceste solutii, simple si relativ ieftine!

http://www.promotor.ro/masini-noi/dosar-analize/10-solutii-ieftine-pentru-traficul-din-bucuresti-si-marile-orase-13768235

Belvedere la Repedea

Acest text se vrea un semnal de alarma (al citilea?) cu privire la situatia de la Repedea!

In weekend-ul care tocmai s-a incheiat am mers pina la Repedea, sa vad Iasiul de sus. Orasul se vede bine si arata bine, de la distanta, mai rau arata insa chiar zona de unde se priveste. Nu stiu cui apartine terenul pe care se afla "esplanada", daca e sa ma iau dupa hartile de pe site-ul Primariei si google maps reiese ca... orasului. Din pacate, zona arata rusinos, in conditiile in care pe teren inca sunt urme ca, la un moment dat, a aratat mai bine. Inca se vede si mai e folosit drumul de acces, terminat cu o parcare. Niste stalpi fara becuri flancheaza drumul, semn ca zona a fost iluminata, tot cindva, in trecut. Azi, accesul nu e marcat prin nici un semn, drumul este ingust si stricat, parcarea este in ruina. Tot terenul este brazdat de santuri (pline cu gunoaie) si da calatorului o impresie selenara! Si este pacat, pentru ca o amenajare a zonei ar atrage iesenii si nu numai. In acest loc avem unul din cele mai bune puncte de belvedere din Iasi, care trebuie pus adecvat in valoare.

Orice eventuala amenajare trebuie sa tina cont obligatoriu de faptul ca aici se afla si rezervatia Repedea. Prezenta acesteia nu ar trebui sa reprezinte un obstacol pentru modernizarea zonei, dimpotriva. Astazi, rezervatia nu este nu marcata in nici un fel, si nici protejata! In momentul de fata, accesul oamenilor nu este impiedicat prin nimic, prezenta acestora fiind pusa in primejdie de posibilele surpari, ce pot avea loc oricind (semnele sunt vizibile, crapaturi, semne ale alunecarilor de teren, un accident poate avea loc curind). Cum nicaieri nu se vede vreun indiciu care sa arate ca acolo e o rezervatie, se petrec chiar lucruri revoltatoare. In zona prabusita a rezervatiei (si unde se poate vedea cel mai bine calcarul de Repedea) se "dadeau" cu motocicleta cativa tineri cu singe fierbinte, dornici de sporturi extreme. Cind le-am atras atentia ca e rezervatie si i-am amenintat cu politia, mi-au ris in nas, si pe buna dreptate, de vreme ce nicaieri nu scrie ca acolo e o rezervatie sau ca accesul nu ar fi permis cu motocicleta!

Ce ar trebui facut? Drumul de acces trebuie largit si modernizat, la fel parcarea. Terenul trebuie nivelat (unde este posibil), plantati arbori, instalat banci si amenajat un punct modern de belvedere (semnalat de la sosea printr-un indicator). In partea dinspre padure se pot organiza punte de picnic, cu toate cele necesare. Zona rezervatiei ar trebui ingradita, iar pentru acces/vizitare ar trebui amenajate cai speciale (sunt solutii). Toate acestea ar atrage vizitatori si ar arata ca avem la Iasi un oras modern!

Academia Mihaileana

Multi dintre iesenii mai in varsta, care isi amintesc orasul din anii 50-60, cind inca nu cunoscuse febra ampla a demolarilor comuniste, regreta una din cladirile emblematice din centrul Iasilor, Academia Mihaileana. Aflata pe partea cealalta a strazii Arcu fata de Liceul National, cladirea adapostea dupa razboi institutii de cultura, rost foarte potrivit cu inceputurile sale. Desi parea ca va scapa furiei demolarilor, la inceputul anilor 60 s-a decis darimarea ei, ulterior pe o parte a a locului sau - spre Piata Unirii - fiind ridicat cinematograful Victoria, pentru ca la vale sa apara mai tarziu un adevarat mastodont de beton, blocul Tarom. Astazi, doar o placa mai aminteste locul unde s-a aflat aceasta institutie de invatamint si cultura.
Citind comentariile de la un articol din Ziarul de Iasi ce priveste lucrarile de modernizare din centrul orasului, am remarcat textul unui iesean, care a venit cu o extraordinara propunere: demolarea cinematografului Victoria si reconstructia Academiei Mihailene! Stiu, pare o idee prea indrazneata, insa in conditiile in care cinematograful este depasit (au aparut deja alte sali moderne si adaptate cerintelor actuale) si, la rindul sau, in nevoie de reabilitare, eu unul consider propunerea realizabila. Chiar daca nu este un monument de arhitectura de tipul Palatului sau Teatrului, cladirea - refacuta dupa modelul celei vechi - ar completa mult mai armonios ansamblul format de Hotelul Traian si Liceul National. Ce credeti?

 

In sfarsit!

In sfarsit, o veste buna pentru ieseni, avem pista noua la aeroport! Oricit ar cirti unii, trebuie sa fim obiectivi si sa aplaudam aceasta realizare a Consiliului Judetean! Noul aeroport s-a nascut greu, vedem acum partea cea mai importanta, pista, aproape gata! Acum... asteptam noul terminal! Se poate!

Crucea lui Ferent, putina istorie si propunere

Citesc pe internet ca monumentul istoric cunoscut sub numele de "Crucea lui Ferent" va fi restaurat cu banii Primariei. Nu pot decit sa apreciez aceasta initiativa, mai ales ca vizeaza un monument care marcheaza un moment istoric interesant din istoria orasului, petrecut acum aproape 300 de ani (la 1717) si care l-a implicat pe domnul Moldovei, Mihai Racovita, dar si osteni moldoveni, austrieci, unguri si tatari. A fost una din putinele dati cind manastirea Cetatuia si-a meritat numele.
Intamplarea face ca lunile acestea sa ma ocup de istoria zonei in care a fost ridicata crucea, mai precis de Targusorul Nicolina, aparut o data cu iarmarocul de sub Frumoasa la 1729, din initiativa lui Grigore al II-lea Ghica. Zona de dupa Podu Ros, pe care o cercetez acum (mai multe studii vor apare curind pe acest subiect), prezinta interes si datorita faptului ca in prezent putine mai sunt reperele care sa trimita spre vremurile trecute. Aceasta parte a orasului, integrata urbei in etape, dupa Regulamentul Organic, arata cu totul altfel acum mai bine de un secol. Pe la 1800 (dar si la 1900), nici macar Podul Ros nu era pe locul pe care il gasim azi, nici Bahluiul nu avea cursul de azi, nici Nicolina, strazile urmau un traseu putin diferit, cartierele de case aratau altfel. Totul s-a schimbat dupa 1900 si mai ales sub regimul comunist. In 1906 s-a aprobat planul indreptarii cursului Bahluiului (pus in aplicare in 1909-1911), dupa 1913 s-a bagat in subteran cursul Nicolinei, ce se varsa in Bahlui linga Podu Ros, pentru ca, putin mai tarziu, in anii 60, sa se taie noul traseu al Soselei Nicolina, sa se elimine strada Iarmarocului, sa se darime biserica Sf. Nicolae din Socola etc. Martori tacuti ai acelor vremuri au ramas doar biserica Ziua Crucii, aflata acum intr-o pozitie ingrata, linga pasarela Nicolina, si... Crucea lui Ferent. Biserica Sf. Nicolae a fost refacuta dupa 1990, pe partea cealalta a bulevardului Socola. Revenind la cruce am tot citit de-a lungul timpului prin ce a trecut. Ba si-a pierdut un brat, ba un afacerist a ridicat ilegal o benzinarie, obstructionind perspectiva asupra ei, ba e inconjurata de gunoaie... Daca doreste cu adevarat sa o refaca, Primaria ar trebui sa gaseasca o cale pentru a o pune cu adevarat in valoare. Fostul Targusor Nicolina merita acest lucru, cum merita si cei care locuiesc astazi acolo. Deci, as propune:
- eliminarea benzinariei, pe cai legale (constructie ridicata fara aprobare langa un monument istoric) sau macar prin rascumparare, expropriere pentru utilitate publica.
- amenajarea in jurul crucii a unui scuar
- pentru a largi acest scuar, se poate cumpara si lotul aflat spre strada Gloriei (vezi plan atasat). Citind dosare mai vechi ale Primariei am aflat ca institutia facea pe vremuri destul de des exproprieri pentru utilitate publica. Asa s-au ridicat mai multe edificii si s-au amenajat parcuri si cred ca se pot ridica/amenaja si in viitor, acolo unde interesul public o cere.

Vedere spre Targusorul Nicolina la 1845 (J. Rey)

Monumente si traseul vechi al strazilor prin Targusorul Nicolina

Crucea lui Ferent azi

Crucea vazuta de sus

Plan spatiu posibil scuar

PUG - discutie

Citesc in presa ca s-a pus in dezbaterea publica noul Plan de Urbanism General (de fapt o actualizare), un document absolut necesar pentru o dezvoltare viitoare echilibrata a orasului nostru, care integreaza totodata documentatiile de urbanism (PUZ si PUD) din perioada 2008-2013. Am trecut prin documentele afisate pe site-ul Primariei Iasi si, in general, consider ca documentul este rezonabil din punct de vedere al principiilor exprimate si propuse. Orasul este impartit in mai multe zone, ce tin cont de aspecte edilitare, economice, de agrement etc., cu precizarea nivelurilor de inaltime, plus reguli firesti de urbanism (care nici nu ar mai trebui sa se regaseasca aici, dar cum nu stam foarte bine la acest capitol este bine ca sunt totusi prezente). De apreciat este propunerea urbanizarii zonelor Cicoarei si Viticultori, care trebuie sa devina parti integrante din oras. Celor care poate se gindesc ca asa-numita zona Dallas, de linga Bahlui, ar trebui demolata, le raspund ca printr-o evolutie asemanatoare a trecut toata zona din sesul Bahluiului acum 100 de ani. Inainte de rectificarea albiei raului (1909-1911), zona aceasta era inundabila, putinele locuinte care aparusera aici fiind adaugate la categoria maghernite. Pericolul inundatiilor a fost treptat inlaturat, zona a fost canalizata, locuintele s-au inmultit, pentru ca regimul comunist sa ridice aici cateva cartiere de locuinte. Bineinteles, modernizarea si includerea acestor zone cu adevarat in oras nu presupune insa rabat de la regulile de urbanism. Daca Iasii vor continua sa se dezvolte (si asa speram), in 20-30 de ani zonele Viticultori si Cicoarei vor fi de nerecunoscut.
Presa (aici sau aici) a speculat pe tema propunerilor mai mult sau mai putin fanteziste ce urmaresc o mai buna reglementare a traficului. Personal, consider ca o parte din aceste propuneri nici nu ar trebui sa se regaseasca in forma finala. Ma refer mai ales la zona centrala, istorica, a orasului si mai putin la cartiere.
Spre exemplu:
1. un pasaj aerian in zona Targu Cucu este exclus, din simplul motiv ca cuvintele pasarela si manastirea Golia nu au ce cauta impreuna. Prezenta unui monument istoric de anvergura Goliei face ca zona sa fie tratata special, este exclusa ridicarea unei constructii care sa afecteze vizual perspectiva asupra manastirii. Un pasaj subteran, cu cite un sens dus-intors, pe directia Sararie-Tg. Cucu, ar fi alta poveste, desi nu ar rezolva prea multe.
2. un rond ciudat apare in planuri in zona intersectiei str. Gandu cu str. Arcu. Trebuie sa recunosc ca solutia pare interesanta, insa greu de aplicat. Zona prezinta o panta accentuata, sunt cladiri cu regim de inaltime diferit care ar trebui sa fie expropriate, prezenta liniei de tramvai, faptul ca suntem la limita centrului istoric, cu cladirea Liceului Nationala in fata, in concluzie solutia aleasa este prea complicata si costisitoare pentru a fi pusa in practica.
3. exproprieri si largiri importante de strazi (ex. str. Maior Eremia Grigorescu) ar presupune si acel sens giratoriu propus pe B-dul Tudor Vladimirescu, cu legatura spre Targu Cucu. Acesta ar avea mai multe sanse de a fi pus in aplicare, numai ca si aici apare problema prezentei liniei de tramvai (traversarea Padurii-Tatarasi, pentru care nu se propune nici o solutie).
4. Nici subtraversarile B-dului Stefan cel Mare (str. Col. Langa si I.C. Bratianu), desi ca principiu ar rezolva problema trecerii pe sub pietonal a masinilor, cu greu vor putea fi puse in aplicare. Vorbim de subtraversarea nu numai a bulevardului, ci si a unor cladiri (Materna, bloc de locuinte, cladiri ale Primariei), cu costuri semnificative. In schimb, o subtraversare pietonala potrivita ar putea fi intre B-dul Stefan cel Mare si Palat (nu mai amintesc aici amenajarea spatiului din fata Palatului, absolut necesara).
Nu vad sa ”ploua” cu miliarde de euro in urmatorii ani, astfel ca mai bine renuntam la astfel de proiecte si gestionam eficient ceea ce avem. In ceea ce ma priveste, cred ca situatia actuala nu este atit de dezastruoasa pe cit lasa unii sa se inteleaga. Inchiderea B-dului Stefan cel Mare si transformarea in pietonal nu au avut efectele grave preconizate. Circul foarte mult in oras, traversez zilnic zona centrala (inclusiv pe jos) si nu pot spune ca valorile de trafic au crescut foarte mult pe strazile ce au ramas deschise. Sunt exceptii, precum orele de virf, iar aici ar putea interveni Primaria cu masuri: 1. cea mai importanta masura, un transport in comun cit mai eficient, la timp, curat, cu mijloace suficiente; 2. sincronizarea semafoarelor si a timpilor de asteptare (cum e acum, in multe locuri nu e in regula); 3. o mai buna gestionare a parcarilor existente si amenajarea a inca una sau doua, subterane sau supraterane: a. nu in parcul de la Teatru (vezi aici), ci in fata si lateral de acesta, sub spatiul de parcare deja existent; b. o parcare etajata, supraterana, poate fi amenajata in parcarea de linga cladirea UAIC din Fundatie? c. de ce nu se amenajeaza o parcare in spatele blocului BRD de pe Anastasie Panu? chiar daca terenul nu e al Primariei, se poate achizitiona in acest scop).
Concluzia este ca oamenii trebuie incurajati sa nu mai vina cu masina in zona centrala. Degeaba cream pasaje sub- sau supra-terane, s-au facut studii stiintifice, crearea de infrastructura nu face decit sa atraga si mai multe masini! Mai degraba construim inele de circulatie in afara orasului, centuri ocolitoare, departe de zonele rezidentiale, nu in interiorul acestora (cu privire la solutiile pentru cartiere voi reveni ulterior). Prin aceste solutii nu facem decit sa demonstram ca suntem cu decenii in urma la capitolul urbanism. Tendinta mondiala este de restringerea a strazilor, extindere a trotuarelor, caile de circulatie devin tot mai prietenoase cu pietonul sau biciclistul! Sa investim bani in spatiul verde, piste de biciclete, trotuare. Noul PUG este binevenit, va fi si mai potrivit daca i se vor aduce modificarile necesare.

Un proiect

In presa au aparut detalii cu privire la un proiect de amenajare a Bulevardului Stefan cel Mare. In linii mari, proiectul raspunde bine cerintelor punerii in valoare a acestui spatiu, care ar urma sa fie complet reamenajat. Autorii propun chiar idei indraznete, unele dintre ele le-am amintit si eu aici (refacerea in oglinda a cladirilor renovate de la Biserica Catolica) sau refacerea turnului cu ceas de la Trei Ierarhi (o idee si mai indrazneata). De asemenea, merita atentie modul de punere in valoare a ruinelor de la cub.

detalii aici

Scuaruri (II)

Acum putin timp faceam referire la posibilitatea amenajarii unor scuaruri in diferite locuri din oras. Un text publicat astazi in Ziarul de Iasi, reia cu argumente stiintifice acest subiect.

Situaţia arborilor stradali ieşeni a făcut obiectul a numeroase discuţii, atât directe cu dl viceprimar Mihai Chirica, principalul factor decizional al Primăriei municipiului Iaşi, cât şi prin intermediul unor posturi locale t.v. şi al presei scrise. Gafa peisagistică comisă în anii 2012-2013 prin extirparea totală a teilor de pe bulevardul Ştefan cel Mare a produs iritarea comunităţii ieşene şi organizarea unor acţiuni publice de protest, care, probabil, vor continua şi în viitor. Plantarea salcâmului japonez-pendul în locul teiului este fără discuţie un act incalificabil, nepeisagistic şi necultural. Ştefan cel Mare, votat de români ca cea mai importantă personalitate naţională, şi arbustul din Ţara soarelui-răsare, plantat mai la nord cu 12 grade latitudine, n-au absolut nimic comun.

Din păcate, situaţia nu este mai bună nici în cazul unor scuaruri ieşene (spaţii verzi cu suprafeţe sub 3 hectare), exceptând plantaţia de la Hotel “Europa”.

Scuarul de la Hotel Europa (0,21 ha) are vârsta de 15 ani şi include 101 arbori, 81 de arbuşti şi un gard viu alcătuit din 480 bucăţi de Buxus. Acest spaţiu verde are o densitate de 1 arbore/ 11.88 mp, respectiv o distanţă medie între copaci de 3,45 metri. ...

Continuarea

Dupa zapada

Va las sa ghiciti ce "surprize" au ramas pe trotuare dupa topirea zapezii! Un semn ca si aici trebuie facuta putina ordine! Cel putin in zona Pacurari/Mimoza, de unde este luata fotografia, este dezastru.

P.S. Ce se mai aude de proiectul de modernizare a esplanadei Mimoza?

Transport in comun

Astazi Ziarul de Iasi a publicat proiectul Catedrei de Autovehicule Rutiere de la Universitatea Tehnică realizat la cererea RATP şi a Primăriei privind noul plan de transport public din oraş. In primul rind, nu pot decit sa ma bucur ca Primaria apeleaza la specialisti, cum ar fi trebuit sa faca si in alte rinduri, acestia trebuie sa fie primii chemati sa isi spuna opinia. Apoi ar trebui sa vina rindul sa decida celor numiti/alesi politic in diferite functii, luind bineinteles in considerare si opinia publicului. Pornim deci in acest caz de la o premisa favorabila. Domnul profesor Radu Gaiginschi si grupa de masteranzi pe care o indruma au facut o treaba foarte buna, care trebuie apreciata. Proiectul se incadreaza in tendintele mondiale in domeniu, si, personal, recunosc ca am luat in trecut unele din propuneri in considerare. Ideea existentei unor inele de transport si a unor terminale de unde sa vina si sa plece traseele este in ton cu ceea ce intalnim in alte mari orase ale lumii. Tot personal, inclin sa cred ca, din pacate, publicul nu va primi prea bine noile propuneri. De altfel, lectura comentariilor de la articolul din ziar este elocventa si reprezinta porta-vocea temerilor publicului ca acest nou sistem nu ar functiona. Impartasesc aceste temeri din motive cunoscute: parcul auto sau de tramvaie al regiei de transport este invechit, defectiunile dau peste cap sistemul, traficul auto din oras este neorganizat si incurca circulatia mijloacelor de transport in comun (taxiuri/masini oprite neregulamentar, lipsa sau stergere marcaje pe strazi, semaforizare deficitara si lipsa unda verde, banda pentru autobuze nefunctionala etc.), fluxurile de calatori nu sunt gestionate corespunzator (simtit pe propria piele zilele acestea, cu autobuze supra-aglomerate sau... goale) si altele.
Inclin spre preluarea doar partiala a propunerilor echipei domnului Gaiginschi. Trebuie analizate atent fluxurile de calatori, ca si preferintele publicului, care cred ca prefera traseee mai lungi, din dorinta de a nu schimba mai multe mijloace de transport pentru o calatorie. De aceea, cu datele regiei pe masa, as analiza fiecare traseu si as decide in consecinta. Luind in considerare cele cunoscute personal, as merge pe urmatoarele variante (este doar o varianta de lucru):

Tramvai
Traseele 5, 6, 8 si 11 sa ramina cum sunt, restul traseelor urmind sa fie scurtate si sa aiba puncte de intoarcere pe parcursul actual:
1 Copou-Podu Ros-Baza 3
2 Gara-Podu Ros-Baza 3
3 Tg. Cucu-Tatarasi-Dancu
7 Canta-Piata Unirii-Tg. Cucu
9 (dupa refacere linie) Gara-Tg. Cucu-Podu Ros-CUG
13 Copou-Tatarasi-Baza 3

Autobuz
Traseele 28, 29, 41 sa ramina cu traseul actual (cu 41 doar pina la capat CUG)
6 Piata A.c.B-Gara-Piata Unirii/Eminescu-Copou-Breazu
19 Gara-Podu Piatra-Podu Ros-Bdul Socola-Poitiers-Bazar-Selgros
27 Tatarasi N.-Baza3-Poitiers-Selgros
30 Gara-Bdul N. Iorga-Piata Nicolina-Bdul Socola-Bucium
42 Copou-Tg. Cucu-Tudor V.-splai Balhui-rond Podu Ros (ar acoperi zonele studentesti/facultatile)
43 capat Pacurari-Tg. Cucu-Tudor V.
44 Zimbru-Recuperare-Frumoasa-Selgros
46 Tg. Cucu-Moldova Mall-Tutora-Bdul Socola-Bucium


Trasee noi:
50 Gara-Piata Eminescu-Tg. Cucu-Aeroport

51 Tg. Cucu-Pacurari 1-Moara de Vint-Canta-Carrefour Era
52 Tg. Cucu-Bucsinescu-Tudor V.-splai Bahlui-Podu Ros-CUG-Blocuri Ciurea
53 Tudor V.-Bucsinescu-Moldova Mall-Str. Palat-splai Bahlui-Gara-Moara de Vint-capat Pacurari
54 Tg. Cucu-Eternitate-Dr Savini-Doi Baieti-Flora-Bucsinescu-Tg. Cucu
Cei care cunosc istoria transportului in comun din Iasi recunosc probabil unele trasee, au mai existat in trecut.

Pe cartiere periferice am avea urmatoarea acoperire de trasee:
Moara de Vint 1 traseu autobuz
Tatarasi 3 tramvai, 2 autobuz
Metalurgie 1 tramvai, 2 autobuz
Baza 3/Bularga 5 tramvai, 1 autobuz
Bucium 2 autobuz
Poitiers 2 autobuz
CUG (in diferite puncte) 1 tramvai, 4 autobuz
Mircea c. B. 1 autobuz (plus legaturi la rond A.c.B)
Alexandru c. B. 3 tramvai, 3 autobuz
Dacia 3 tramvai, 1 autobuz
Canta 1 tramvai, 1 autobuz
Pacurari 3 autobuz (+acces facil la linia de tramvai din Canta)
Copou 3 tramvai, 3 autobuz

Am avea astfel terminale (care ar trebui si amenajate corespunzator, cu peron pentru fiecare traseu) in Tg. Cucu, Gara, Podu Ros, Tudor V. sau Alex. c. Bun, care sunt cu adevarat puncte nodale in oras. Sustin cateva trasee pentru a ramine in forma actuala luind in considerare faptul ca sunt intens folosite de catre calatori. Scurtarea altor trasee va permite de fapt traseelor care acopera zonele limitrofe sa preia din calatori si sa nu mai circule libere, precum in zilele noastre. In mod obligatoriu, trebuie introduse bilete cu valabilitate orara (in interval de o ora sa se poate circula cu mai multe mijloace). Salut masuri luate, precum bilete prin SMS sau automate de bilete. Pentru eficientizarea transportului in comun ar trebui achizitionate noi mijloace de transport, limitate posibilitatile de parcare in zona centrala (in afara parcarilor mari, cu plata), asigurarea de benzi dedicate bus pe marile bulevarde si introducerea unor ”unde verzi” reale pe aceleasi bulevarde. Daca am adauga sisteme de monitorizare GPS pe mijloacele de transport si tabele cu informatii privind orarul in statii (plus buletine cu mersul mijloacelor de transport distribuite gratuit) publicul ar prinde curaj si transportul in comun din oras ar avea viitorul asigurat.

La altii

Am sustinut in mai multe rinduri necesitatea transformarii Bulevardului Stefan cel Mare in pietonal. Mi-am exprimat insa dezamagirea fata de cum a iesit lucrarea, iar acum am ocazia sa si exemplific cu imaginea unei strazi similare, dar din Cracovia (din pacate, am doar o imagine de noapte). Se vede vreo diferenta?

Lectie de botanica

Nu sunt specialist in botanica, asa ca dau cuvintul celor care se pricep. Asa ar trebui sa faca si edilii, sa tina cont de sfatul celor cu autoritate in materie. Pentru ca altfel ajungem la starea actuala (situatie valabila pentru toata tara).

Interviu cu fostul director al Gradinii Botanice din Iasi

Mandache Leocov, "părintele" actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute

 

Citeste mai mult: adev.ro/mmgc9i

Mandache Leocov, "părintele" actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute

Citeste mai mult: adev.ro/mmgc9i

Mandache Leocov, "părintele" actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute

Citeste mai mult: adev.ro/mmgc9i

Turismul la Iasi

Liovul (Lviv azi) a fost pentru multa vreme unul din partenerii comerciali privilegiati ai Moldovei si ai Iasilor. Apoi, dupa ce a schimbat mai multe stapaniri, vechiul burg medieval a ajuns in componenta unuia din cele mai tinere state europene, Ucraina, intrind intr-un nemeritat con de umbra. Dar schimbarile din ultima vreme si mai ales deschiderea spre vest (favorizata si de apropierea de Polonia) au dat o noua sansa acestui oras. Anul trecut, Liovul (prefer sa folosesc denumirea romaneasca) a fost vizitat de 1,95 milioane de turisti, dintre care 750 de mii nu au avut nici o legatura cu fotbalul. Visez la vremea in care la Iasi vor veni la fel de multi turisti. Sigur, multi vor spune ca nu exista nici o sansa, dar... never say never! Insa, pentru asta sunt foarte multe de facut, intr-o misiune ce pare imposibila. Promit ca revin!

Strada si Piata 14 decembrie

Strada 14 decembrie 1989 din Iasi merita o discutie si o abordare aparte in cadrul proiectelor ce privesc viitorul orasului. La origine, aceasta strada a facut parte din Ulita Mare, care nu cunostea in evul mediu strapungerea directa spre actuala Piata a Unirii, realizata mai tarziu. Astazi, strada reprezinta o farima din Iasii de altadata, de la finele secolului al XIX-lea - inceputul secolului XX, pastrind destul de bine zestrea arhitecturala a acelei epoci. Acesta este si motivul pentru care edilii ar trebui sa depuna eforturi pentru a-i reda infatisarea, integrind-o planurilor de reabilitare urbana ce cuprind si strazile Cuza Voda si Lapusneanu, planuri care insa intarzie sa se materializeze. Un prim pas in aceasta directie ar fi dat de refacerea fatatelor cladirilor, intr-un proiect in care sa fie cointeresati si actualii proprietari (sau obligati, in caz ca se opun, acestia vor trebui sa inteleaga ca detinerea de proprietati in aceasta zona presupune si obligatii), proces care ar trebui sa tina in mod obligatoriu cont de felul in care arata strada acum 100 de ani. In aceeasi directie ar trebui sa mearga lucrurile si in privinta Pietei 14 decembrie. Dupa parerea mea, acest colt de oras se afla intr-o situatie unica, datorita faptului ca pastreaza destul de bine cadrul arhitectural de dinainte de razboi, cu putine implanturi moderne. La fel stau lucrurile cu piateta (acum un simplu rond) din spatele Teatrului National, strajuita de statuia lui Miron Costin. Si prima si a doua ni se infatiseaza astazi ochilor intr-un mod dezolant, ca simple parcari sau statii de taxi, situatie care nu mai trebuie tolerata.
Piata 14 decembrie (ca si zona statuii lui Miron Costin) trebuie degajate de masini si reintegrate orasului intr-un mod civilizat. In viitorul apropiat (speram), finalizarea parcarii subterane din spatele Starii Civile va oferi o solutie si pentru cei ce vin in zona si pentru clientii (masinile lor) care doresc sa innopteze la hotelurile Select si Continental. Dar piata 14 decembrie ridica inca o problema de recuperare istorica. Cei care au ocazia sa vada fotografii vechi ale acestei piete afla ca, de-a lungul timpului, aici si-au gasit locul statuile mai multor personalitati care au marcat istoria Iasilor. Pe rind, George G. Marzescu, Vasile Lupu si A.D. Xenopol au strajuit piata de la inaltime, la fel cum, din vecinatate, acelasi lucru il facea Al. I. Cuza in Piata Unirii. Cum Vasile Lupu si-a gasit un mai potrivit loc in grupul statuar al voievozilor din Piata Eminescu (si care ar putea fi pus mai bine in valoare), iar Xenopol s-a mutat la locul sau din fata Universitatii, consideram ca ridicarea, dupa copii, a unei statui pentru George G. Marzescu ar fi mai mult decit necesara. Ar fi totodata un gest de reparatie nu numai pentru acest om politic, ci si pentru Iasi, oras pe care Marzescu l-a servit ca primar intre 1914 si 1916. Chiar daca a fost pentru regimurile trecute o figura controversata (PCR a fost interzis in timpul mandatului sau de ministru al justitiei, in baza unei legi de interzicere a miscarilor si partidelor extremiste (alte detalii), iar legionarii sunt responsabili de disparitia/distrugerea statuii), Marzescu a slujit aceasta comunitate si pentru acest motiv orasul ar trebui sa il repuna la locul cuvenit. De altfel, tot ca un act de reparatie morala, scoala de pe Bulevardul Socola la ridicarea careia a contribuit ii poarta din 1994 numele. Motive in favoarea refacerii acestui monument ar mai fi, nu e cazul sa le adaug aici.
Refacerea strazii si pietei ar presupune, dupa noile tendinte in domeniu, scoaterea din peisaj sau "marginalizarea" principalului motiv de poluare din orasele europene contemporane, automobilele. Strada poate fi redusa doar la o banda (cu pastrarea actualului sens unic Stefan cel Mare-Independentei), interzisa oprirea/parcarea, trotuarele trebuie extinse, statuia urmind sa fie integrata acestui nou ansamblu prin solutii ingenioase care sunt convins ca se pot gasi. In ceea ce ma priveste, chiar botezarea pietei cu numele de Piata Marzescu ar fi potrivita, strada urmind sa pastreze actualul nume, de 14 decembrie 1989, in amintirea evenimentelor recente. In paralel, piateta care gazduieste statuia lui Miron Costin (si ea in nevoie de reamenajare) ar putea lua numele de Piata Miron Costin.

Iata si cateva fotografii de epoca ale strazii, pietei si statuii lui Marzescu, dar si ale zonei, asa cum se prezinta astazi (sursa: Iasi. Fotografii vechi, respectiv Wikimapia)

sau cum ar putea arata!

Sens giratoriu - Sf. Lazar

Directia de circulatie a luat recent decizia corecta de a introduce un indicator prin care obliga virajul la dreapta pentru cei care urca pe str. Smardan spre  Sf. Lazar. Este corecta hotarirea pentru ca vizibilitatea era redusa, traficul intens, cu potential real de accidente. Insa, solutia aleasa este incompleta si nemultumeste la fel de indreptatit pe soferii (a se citi comentariile la articolele ce privesc subiectul) care vin dinspre Tatarasi-Bucsinescu si doresc sa ajunga pe Sf. Lazar sau la Palas. Varianta intrarii pe stradutele din spatele str. Sf. Lazar este relativa, pentru ca zona este ingusta si (deja) aglomerata.
Prima solutie, cea mai simpla si la indemina, este amenajarea unui sens giratoriu la intersectia str. Sf. Lazar si Anastasie Panu. Spatiu este si se pot gasi solutii si pentru tramvaiul care circula pe acolo.
A doua solutie ar fi amenajarea unui giratoriu la intersectia str. Sf. Lazar cu Ghica Voda, cu toate ca aici spatiul este mai restrins. Eu unul as merge pe prima varianta.

Scuaruri

Desi de la distanta (din satelit), Iasii par un oras verde, realitatea este ca nu stam prea bine la capitolul spatii verzi. Autoritatile contorizeaza tot ce se poate pentru a ne apropia de raportul optim european la capitolul spatiu verde / locuitor, insa daca numaram parcurile din oras constatam ca nu stam deloc bine. Acestea sunt concentrate in Copou, unde Parcul cu acelasi nume, Parcul Expozitiei si Gradina Botanica fac ca zona sa fie cu adevarat verde. Se adauga Parcul Gulliver, zona verde din Piata Voievozilor (ce tinde sa devina si ea un parc, apreciat de localnici) sau Parcul din Gradinari, neglijat din pacate (desi potential ar fi). Intr-un text mai vechi am sustinut ideea transformarii in parcuri organizate a spatiilor verzi de pe dealul Cetatuiei sau de sub Galata, mai ales ca aceste zone tind sa fie incorporate in oras. In alta parte, am avansat ideea organizarii unui parc in jurul manastirii Frumoasa, unde astazi avem un ”frumos” maidan. Acum vin si sustin varianta amenajarii adecvate a unor spatii verzi, adevarate mini-parcuri (sau scuaruri, cum sunt denumite in limbajul de specialitate), in locuri care permit asa ceva. Lucrarile de renovare de la Sinagoga Mare din Targul Cucului imi permit sa iau in considerare acest loc pentru un astfel de parculet (foto mai jos, sursa). Cativa arbori, gard viu, alei, banci (nu si un loc de joaca, nu il consider potrivit aici), totul gindit de specialisti (o echipa de arhitecti, urbanisti) pentru a pune in valoare monumentul, iata o posibilitate de a reinverzi zona, care pina acum nu se prezenta privitorului intr-un mod prea placut.
De asemenea, ar trebui regindit modul in care este organizat spatiul verde in Piata Fundatiei-Mihai Eminescu, pentru ca tufele care sunt acum acolo nu spun nimic. Se adauga multe alte spatii asemanatoare din oras: spatiul viran de la intersectia B-dul Carol cu str. Gen. Berthelot (vis-a-vis de Academie), parculetul de langa manastirea Barboi, zona aflata mai jos de sediul SRI etc. Astept si alte sugestii.

P.S. Pentru ca vorbeam de satelit, iata cum apar vazute de sus (Google Earth) zonele cu potential verde din oras. Nu cred ca mai sunt necesare alte comentarii.

Garduri

Din ciclul ”fiecare face ce vrea”, propun un exercitiu-ghicitoare: unde credeti ca se afla acest gard? Daca inclinati sa il plasati pe vreuna din strazile laturalnice ale orasului, va asigur de pe acum ca va inselati! Prezenta sa (si felul in care arata) imi da impresia ca orasul nostru trece de la starea gri, specifica perioadei comuniste, la una (prea) multicolora, cea din urma relevata si de multitudinea de nuante de pe fatadele blocurilor noastre (vizibila si din satelit)!
Deci, astept raspuns!
Later edit: raspuns corect - gardul bisericii pe stil vechi de pe Str. Sf. Lazar!!!

Toaletari?

Am scris in mai multe rinduri despre acest subiect, las acum ”rezultatele” sa se vada”!

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/specialistii-de-rasul-curcilor-la-iasi-au-toaletat-copacii-dar-acestia-s-au-uscat-in-linie--23537.html