Saturday, February 28, 2009

Turism sau cum ajungem la monumentele orasului

Monumentele unui oras sunt o adevarata carte de vizita a acestuia. Manastirile Cetatuia si Galata pot fi asezate in rindul celor mai importante ansambluri arhitectonice cu valoare istorica din Iasi. Ambele sunt situate pe pozitie dominanta fata de oras, pe care il vegheaza. Iar Galata este cea mai veche constructie din Iasi (pentru cei care nu stiu acest lucru), caci biserica Sf. Nicolae Domnesc, ce ar ocupa pe drept aceasta pozitie, nu se mai pastreaza in forma originala (restaurarea lui Lecmte de Nouy a distrus practic biserica lui Stefan cel Mare).
Din pacate nu este usor de ajuns la ele. Turistul care doreste sa le viziteze are o misiune dificila. Semnele care te indruma spre aceste monumente nu sunt vizibile, iar caile de acces se afla intr-o stare aproape dezastruoasa. Cu drumuri ca acestea, pline de gropi si denivelari, sa nu ne asteptam sa crestem numarul turistilor, iar de straini nici nu se pune problema. NIMENI nu va urca pe astfel de drumuri, iar daca o va face o data, a doua oara cu siguranta nu va mai indrazni. Drumul cu piatra cubica ce urca (partial) la cetatuia este ca o carie. La fel drumul spre Breazu.
Am propus ca zona verde de sub Cetatuia si Galata sa fie transformata in parcuri. Inca putin si nu vom mai avea nici un copac acolo.

Pentru starea jalnica in care se afla monumentele orasului, vezi si:

http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/turul-iasului~ni5c25






















Monday, February 23, 2009

Soseaua de centura

In articolul publicat aici se discuta pentru a nu stiu cita oara de un proiect (tot proiect!!!) pentru o sosea de centura in jurul orasului Iasi. Ati observat probabil ca am spus "in jurul", caci orice sosea de centura ocoleste un oras si nu trece prin el. Edilii si autoritatile noastre nu prea inteleg bine termenii, caci altfel nu imi pot explica cum pot accepta ideea ca aceasta sosea sa treaca "prin" oras. Nici o propunere de astfel de sosea prin Iasi nu trebuie acceptata. Nu va rezolva nimic, ba chiar va incurca si mai mult traficul. Traficul greu (si cel usor) trebuie dirijat prin exterior. B-dul Poitiers nu reprezinta o solutie acceptabila, caci este DEJA foarte aglomerat. S-a mai spus ca dealul Repedea pune probleme de constructie. S-au facut sosele prin Alpi si nu se poate face o sosea pe la Repedea?

Monday, February 9, 2009

Cum sa "inverzim" un oras

Problema spatiilor verzi este din ce in ce mai importanta pentru orasul Iasi, ca si pentru alte orase. Numarul masinilor a crescut de la an la an astfel ca trebuie gasite solutii pentru a contracara poluarea in crestere. Orasul Iasi nu are multe parcuri, cele care exista fiind concentrate in Copou. Restul orasului este vaduvit din acest punct de vedere, motiv pentru care printre proiectele viabile pentru Iasi in anii ce vin am propus amenajarea ca parcuri a dealurilor Cetatuia, Galata, cu adaugarea zonei verzi de pe versantul dealului Tatarasi, spre Gradinari. Dar nu este suficient.
Orasul are citeva cartiere gindite de catre proiectanti ca zone verzi. Aici se incadreaza zona Podu Ros (cu adiacentele Cantemir, Socola Tutora), Tatarasi, partial Alexandru cel Bun. Alei inguste cu copaci si zonele mai mult sau mai putin largi intre blocuri fac ca aceste cartiere sa beneficieze de mai multa verdeata decit CUG, Baza 3 sau Pacurari-Canta. Pentru "inverzirea" orasului cred ca trebuie luate citeva masuri, ce ar putea ridica nivelul de calitate al aerului si ar crea un mediu ambiant mai placut.
In primul rind, trebuie responsabilitati cetatenii, caci lor le revine misiunea de a face acest lucru. Degeaba Primaria amenajeaza (cit poate) spatiile verzi, daca locuitorii nu le ingrijesc. De aceea cred ca un regulament municipal al spatiilor verzi trebuie aprobat in regim de urgenta de catre Consiliul Local. Ce ar presupune acest regulament? In primul rind, cetatenii trebuie sa inteleaga ca este responsabilitatea lor sa-si faca curat in fata casei. Regimul comunist ne-a instalat in blocuri inainte de 1989, regimul post-comunist ne-a improprietarit dupa 1990, insa nu s-a decis sau inteles ceea ce esta firesc: cine se ocupa de spatiul din fata casei sau blocului? Cu totii stim ca daca privim un act de proprietate al unui apart. de bloc vom vedea ca avem drept de folosinta si pentru terenul aferent blocului asa ca este misiunea NOASTRA sa ne ocupam de acesta. Cum insa omul nostru nu face nimic fara a fi constrins aici intervine regulamentul mai sus-amintit.
Prin acest regulament, orice proprietar din oras (asociatii de proprietari, de casa, firme etc.) va avea obligatia de a-si ingriji spatiul verde aferent. In urma verificarilor corpului de control al Primariei (care, am mai spus, daca si-ar face datoria, ar aduce bani frumosi la buget), cine nu face acest lucru sa fie amendat. Mai intai se poate da un avertisment, apoi amenda de 2000 lei, iar daca tot nu se rezolva, amenda poate creste progresiv, la 3500, apoi 5000 lei. Numai prin astfel de metode oamenii vor fi "convinsi" ca spatiul verde din fata locuintei trebuie sa fie curat si ingrijit.
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Nu doresc intoarcerea la hei-rup, la munca voluntara dinainte de 89, cand locatarii trebuiau sa iasa cu grebla in fata blocului. Exista multi someri in oras. Asociatiile de proprietari, caci pe acestea le vizez in primul rind prin acest regulament, pot angaja zilieri care sa faca treburile necesare. Costurile se vor imparti intre locatari, cum e si firesc. Si nici nu ar fi costuri foarte mari. Cit poate costa sapatul de doua ori al unui teren de citiva zeci sau sute de metri patrati, curatarea unor copaci, plantarea a alti doi, trei, varuitul lor si tunderea gardului viu? Maxim 1500-2500 lei pe an, ceea ce ar face ca un proprietar dintr-un bloc cu 80 de apartament sa plateasca 20-30 lei pe an in plus la intretinere. Regulamentul trebuie sa prevada citeva criterii minime pentru ca spatiul verde sa fie considerat ingrijit: teren sapat de cel putin doua ori pe an, gard viu (tuns periodic) complet pe laturile blocului si pe aleile aferente, zona acoperita cu iarba (gazon pentru locatarii cu pretentii) sau copaci. Nu cred ca este mult.
Pentru motivare, Primaria ar putea lansa un concurs anual, ce sa prevada premii de 5000-10000 lei pentru asociatiile care au spatiul verde cel mai frumos amenajat. Iar nu este mult. De asemenea, Primaria trebuie sa preia aceasta obligatie pentru blocurile ce le are in subordine (vezi Termo-Service si zonele cu chiriasi). Aceeasi Primarie ar putea pune la dispozitia asociatiilor copaci pentru plantat sau gard viu. Ultima idee exista, insa nu prea se pune in practica (cunosc exemple personal).
Repet, nu este ceva iesit din comun. Fiind proprietari, trebuie sa intelegem ca nu avem numai drepturi, ci si obligatii. Cine nu intelege acest lucru, va cam trebui sa inceapa sa sufere si consecinte. Cu putina vointa se poate duce la indeplinire, orasul ar arata mult mai bine, iar bugetul Primariei ar mai stringe bani, de la cei ce nu doresc sa se conformeze.

Friday, January 30, 2009

Gropi de sezon si intrebari capcana

In ultima saptamina am constatat o inmultire fara precedent a gropilor de pe strazile din oras. Acolo unde acum 3 zile nu era nici o groapa, acum au aparut destul de multe (Str. Sf. Andrei, Sos. Nationala, Sararie...). Curios este faptul ca in ultimele zile nu a nins si vremea a fost destul de calda. Motivul aparitiei gropilor il stim cu totii: nisipul, aruncat cam prea din belsug pe strazi pentru a contracara efectele zapezii/poleiului. Si aici, autoritatile se zgircesc inutil. In loc sa dea cu clorura, precum in toate tarile civilizate, se da cu ieftinul nisip. Insa socoteala finala cred ca duce la cheltuieli in plus. Nisipul ramine pe strazi mult timp si erodeaza lent asfaltul, apar gropi pentru astuparea carora se cheltuie alti bani. In plus, dam cu nisip si cream mizerie. La fel si cu acel chit pentru protejarea trecerilor peste liniile de tramvai. In Alexandru acel chit si astazi rezista, dupa citiva ani. La alte treceri nu s-a mai dat si se asfalteaza anual (unde se asfalteaza, vezi trecerea peste linia de tramvai de linga podul Cantemir, uitata), caci asfaltul cedeaza si trebuie reluata treaba. Un astfel de chit ar trebui pus si pe str. Elena Doamna, sectorul dintre Europa si Tg. Cucu. Acolo trebuie decapat complet asfaltul dintre linii, refacut si pus chit. La fiecare 3 luni observ ca se plombeaza acolo. O cheltuiala facuta cu cap poate avea efecte benefice pe termen lung. In fine, problema generala a gropilor de pe strazi trebuie abordata prin renuntarea o data pt todeauna la "clasica" plombare. Plombam, dupa 6 luni plomba sare, iar plombam, apar denivelari si tot asa. Cheltuielile sunt pe masura. Trebuie facuta o decapare pe cel putin 1 mp, tasare, apoi asfaltare la nivel. Cheltuim putin mai mult, insa nu mai actionam in acel loc cel putin un an. Totul se rezuma de fapt la o cheltuire mai eficienta a banilor.

O alta chestiune tine de felul in care refac strazile diversele companii de utilitati. Inca nu am vazut o astfel de companie care sa aduca strada exact la nivelul in care se afla inainte de "interventie". Totul se face de mantuiala, in bataie de joc, fara tasare, cu material de calitate slaba, astfel incit acolo unde vedem ca se incep lucrari putem sti sigur ca nu va mai fi la fel ca inainte. Oare primaria nu poate face verificari la fata locului? Nu se pot da amenzi?

Mai jos, urmarile "campaniei" de plombari. Societatea Citadin cheltuie, exact cum avertizam mai sus, banii degeaba. Puteam face un concurs cu intrebarea: care plomba rezista mai mult? Ca bonus: 1. imagini cu "cum se asfalteaza un trotuar", fara borduri si cu asfalt de proasta calitate/rezistenta si 2. imagini dintr-un parc pentru copii si intrebarea: v-ati lasa copilul sa se joace intr-un astfel de loc? Nu va mai ofer imagini din celelalte unghere ale parcului, pentru ca veti ramine cu un gust amar (mizerie crunta, banci rupte...). Undeva mai jos scriam ca nu e nevoie sa se faca alte parcuri pentru copii, ci sa se intretina cele existente. Toate imaginile sunt din zona Cantemir - Sos. Nationala.
Concluzia finala: societatea Citadin are nevoie de putina curatenia, caci asa nu se mai poate!!!



















































































































Vezi si:
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/masini_distruse_pe_drumul_cu_gropi_din_bucium_171969.html


Tuesday, January 20, 2009

Intersectiile, indisciplina, solutii

Ieri, in Ziarul de Iasi, se punea problema, din ce in ce mai grava, a traversarii intersectiei pe rosu. Situatia se datoreaza de fapt introducerii unui timp de galben destul de generos la intersectiile semaforizate. Cind soferul stie ca are doar 30 de sec. pentru a trece (sau chiar mai putin), iar din acestea 6 sau 7 sunt pe galben, fiti siguri ca majoritatea vor forta si vor trece. Cred ca un timp de 4 - maxim 5 sec. pentru galben este suficient. Dupa ce se va lua aceasta masura, solutia calmarii soferilor indisciplinati este simpla: camerele video. Acestea ar trebui plasate cu predilectie in zona intersectiilor, cu supravegherea fluxurilor de masini. Toti cei care trec la ultima secunda sau chiar pe rosu trebuie inregistrati si amendati (ar veni bani la buget). Ca avertizare, cu 50 m inainte de intersectiile cu camere ar trebui puse semn mari care sa prezizeze: "Atentie soferi ! Intersectie monitorizata video". Cu siguranta, numarul celor care forteaza culoarea semaforului s-ar reduce simtitor.

In ceea ce-i priveste pe cei care intra in intersectie pentru a vira la stanga, insa schimbarea culorii semaforului ii face sa ramina blocati in mijloc, solutia e iar simpla si des avansata de specialisti: crearea unor benzi de pre-semnalizare stanga. In unele intersectii, aceasta banda este foarte necesara. Citeva exemple imi vin intamplator in minte: intersectiile B-dul Pacurari / Fundac Muntenime, Sos. Nicolina / Aleea Rozelor si B-dul Socola / N. Iorga. La prima (Moara 1 mai) si ultima (aproape de P-ta Nicolina), este de recomandat chiar schimbarea semaforizarii, cu introducerea unor timpi speciali pentru cei care doresc sa vireze la stanga, caci acestia sunt numerosi. Astfel de benzi mai pot fi create si in unele intersectii secundare, nesemaforizate, pentru a incurca traficul. Astfel se procedeaza in majoritatea tarilor civilizate si nu cred ca trebuie sa dau exemple.

Completare:

Din Ziarul de Iasi, aflam ca la intersectia din Piata Eminescu se va largi o banda pentru a usura accesul in intersectie. Asa cum spun si cei care posteaza comentarii, acea banda ar trebui sa fie nu numai pentru cei ce doresc sa vireze spre Rapa Galbena, ci ar putea avea verde intermitent pentru toti cei ce doresc sa mearga spre G. Muzicescu. Iesenii sunt invatati cu verde intermitent si ar acorda prioritate celor ce vin dinspre Copou, mai ales daca exista si marcajele corespunzatoare (o alta problema in intersectiile noastre). Prin urmare largirea acestei benzi trebuie insotita de acest verde intermitent pentru Rapa Galbena si G. Muzicescu.
Pietonii nu au de ce sa fie revoltati, caci acest trotuar are cel putin 4 metri, fiind loc suficient pentru restringere.

De asemenea, sustin in continuare ideea extinderii cu o banda a intrarii pe Sos. Nationala in Podu Ros (pe partea cu blocul turn si Barbarossa). Acolo s-a pus un gard de protectie a trotuarului, insa s-a lasat un spatiu liber de cca. 6 metri. Se poate restringe trotuarul la 2-2,5 m. si adauga o banda, ce ar putea fi folosita pentru masinile ce intra sau ies in/din intersectie (preferabl pentru cele ce intra, caci aici se formeaza cozi de masini). Cu putina bunvointa, se poate!

Sunday, January 11, 2009

Parcarile

Problema parcarilor este cunoscuta de toata lumea, atit de autoritati, cit, mai ales, de proprietarii de masini. Pe zi ce trece situatia se inrautateste, caci s-a ajuns ca la cca. 30.000 de locuri de parcare sa fie peste 100.000 de masini, deci pe un loc se "bat" cel putin 3 masini, in curind 4. Ce putem face? Primaria a tot avansat solutii, ce au ramas mai mult la stadiul de promisiuni. Mai nou, s-a inceput un proces de asa-zisa "licitare" a locurilor de parcare din preajma unor blocuri, acolo unde "au existat cereri". Cine nu ar vrea locul sau de parcare propriu? Nu cred insa ca aceasta masura reprezinta o solutie. In primul rind nu este una corecta. Sa zicem ca intr-un bloc locuiesc 40 de proprietari de automobile si in apropiere sunt doar 10 locuri de parcare. Cele 10 se inchiriaza potrivit actualelor (si birocraticelor) proceduri ale primariei Ce vina au ceilalti 30, ce nu vor avea unde sa-si tina masina? Ei nu vor adopta decit varianta parcarii masinii pe strada, trotuar, spatiul verde... uratind si mai mult orasul si incurcind circulatia tuturor. Si nici nu se string f. multi bani. Sa zicem ca se vor inchiria jumatate din totalul locurilor de parcare (15.000 de locuri) la 150 lei pe an. Se vor stringe 2,25 mil. lei. Asta in conditiile in care multi dintre "licitatori" nu se vor razgindi, caci unii isi cam gasesc locurile ocupate si vor renunta.
Din punct de vedere fiscal, mult mai atractiva si corecta mi se pare varianta ca TOTI proprietarii de masini din oras sa plateasca. Se poate decide in consiliul local o taxa de cca. 1 euro pe luna de autoturism, 2 euro de microbuz sau 3 euro de masina peste 3,5 t. Un proprietar de autoturism ar plati 12 euro pe an, cca. 50 lei pe an, ce s-ar putea achita o data cu impozitul la casa/masina. La cca. 100.000 masini s-ar stringe cel putin 5 mil. lei (50 miliarde lei vechi), o suma mai mare fata cit s-ar stringe prin varianta "licitatiei". In fiecare an acesti bani se pot investi in parcari etajate in cartiere. Pentru a lamuri publicul, o parcare etajata nu presupune mare lucru. Este o simpla structura, un schelet de beton, mai solida, caci trebuie sa sustina greutatea masinilor parcate. Este precum o casa "la rosu". Nu necesita finisari, doar o tencuiala sumara de efect la exterior. Stim ca la orice constructie trecerea de "la rosu" la stadiul de cladire finalizata, cu finisaje, face ca sumele cheltuite sa fie duble, prin urmare parcarile de acest fel s-ar ridica mai usor decit o cladire obisnuita. Daca sunt bani, ridicarea unui schelet de beton (parcare etajata) se poate face in 3-6 luni (vezi ritmul in care se ridica cladirile de la Palas). Chiar as invita un specialist sa faca un calcul de costuri pt. o parcare de acest fel, cu 5 niveluri, cu 60 de masini pe nivel. Daca Primaria s-ar tine de treaba, in fiecare an am avea cel putin o astfel de cladire gata (anul si cartierul). In zona centrala, locurile de parcare sa fie toate cu plata (cele de pe strada la un pret, cele din parcari etajate la un pret). In cartiere, acest serviciu sa nu se taxeze (indiferent de loc), in virtutea taxei amintite mai sus. Doar un numar de 10-25% locuri din parcarile etajate sa se dea aici cu abonament.
Va propun in continuare sa identificam locurile unde ar putea fi ridicate astfel de parcari. Cele din centru se cunosc: in spatele Primariei, in fata Policlinicii 1; as adauga una in spatele sediului Romtelecom, alta sub spatiul (parte din el) din fata Palatului Culturii. La renovarea Pietei Unirii s-a ratat sansa de a se face o parcare subterana, asa cum am intalnit sub multe din pietele centrale ale marilor orase ale lumii.
In cartiere. In zona Podu Ros, se poate ridica o parcare in spatele blocului ce are la parter birourile ING, EON sau RDS. In Tatarasi, se poate amenaja una subterana, pe 2 niveluri, sub partea dinspre str. Vasile Lupu a esplanadei Oancea. In Pacurari, pe locul actualei Piete Pacurari, ce oricum nu functioneaza. In Nicolina (dupa pasarela), pe terenul viran de linga paraul Nicolina (ce e drept nu cunosc statutul acestui teren). Astept si alte sugestii pentru cartiere.

Prin urmare, consider ca o taxa rezonabila generalizata la nivelul intregului oras va atrage fonduri pentru parcari. Primaria va avea bani si nu va mai putea invoca faptul ca "privatii" nu au dorit sa inceapa astfel de afaceri. Poate, pentru zona centrala, daca s-ar face prima astfel de parcare, s-a deschide apetitul si afaceristilor. Totul insa cu aplicarea unui regulament de parcare strict, pentru a nu ajunge in situatia din Bucuresti, unde parcarea etajata sta goala, iar trotuarele de pe strazile vecine sunt pline de masini. Situatia actuala a "licitatiilor" nici nu a adus multi bani la buget si a si creat animozitate intre locuitori.

Alte stiri:

Din Flacara Iasului aflam ca parcarea de la Victoria va fi concesionata prin licitatie publica. Motivatia acestei actiuni tine de lipsa de rentabilitate a acestei parcari, administrata pina atunci de DAPPP a Primariei. Nu stiu cit de nerentabila este aceasta parcare, ce are o situare centrala si este foarte frecventata. Mai degraba este prost administrata. In calitate de cetatean sunt dispus sa platesc taxele, insa de multe ori mi s-a intamplat sa parchez acolo si sa nu fie nimeni la intrare. Prin concesionare, Primaria se va asigura ca altii o vor administra mai bine dar si vor incasa mai multi bani (consecionarii, bineinteles). Suma modica pe care o va primi orasul nu cred ca va fi egala cu banii pe care i-ar fi putut incasa direct autoritatile daca si-ar fi facut bine treaba.

Cum parcăm

Este necesar un regulament al parcarilor la nivelul intregului oras, ce sa aiba prevederi precise. Parcarile trebuie marcate, iar cel care incalca liniile trebuie amendat in baza acestui regulament. De ce avem nevoie de asa ceva? Priviti mai jos si va veti lamuri cum se ocupa inutil spatiul in parcari, pentru ca soferii nostri din comoditate parcheaza in diagonala si ocupa cite doua locuri. Nu mai spun ca doua din masinile din imagine, cele cu zapada, sunt abandonate acolo de ani buni. Si ne mai plingem ca nu avem locuri de parcare. Cu putina "civilizare" se poate rezolva. Pentru asta insa trebuie atit reguli, cit si aplicare.

Thursday, January 8, 2009

Proiecte Iasi 2009-2014

Pentru ca proiectele Primariei sunt cam sumare, va propun sa asternem pe hartie citeva proiecte viabile, necesare si realizabile pentru orasul Iasi. Pe primele le voi pune eu (intr-o ordine aleatorie), insa sunt deschis pentru orice sugestii. Nu ma supar daca autoritatile se inspira de aici.

Proiecte deja existente, inca pe hartie:
- aeroport
- sosea de centura
- amenajare zona centrala (str. Cuza voda, Lapusneanu)
- amenajare zona Ciric

Proiecte in lucru:
- modernizare transp. in comun
- modernizare strazi

Trafic

- regindirea traficului din oras, introducerea de sensuri unice pe strazile principale, dupa cum am sugerat deja aici. Crearea de benzi de preselectie spre stinga in marile intersectii din oras. Favorizarea transportului in comun (banda speciala pe bulevardele cu 3 benzi pe sens).
- punerea in aplicare a planurilor deja existente de conectare mai eficienta a cartierelor Dacia/Alexandru (pasaj Bancila), respectiv a cartierului Tatarasi (pasaj Chirila-hotel Europa, regindit) cu orasul.

Parcari

- parcari subterane/etajate in centru si principalele cartiere ale orasului. Taxa pe parcare generalizata la nivelul intregului oras (proprietarii de masini sa plateasca o taxa, pentru detalii vezi aici). Adoptarea unui regulament de parcare strict si aplicabil.

Transport in comun

- introducerea unui bilet unic pentru toate mijloacele de transport, indiferent ca sunt ale RATC sau ale firmelor private. Gindirea unui sistem eficient de decontare a firmelor private, pentru a sustine aceasta idee.
- regindirea unor trasee si a legaturilor cu zonele suburbane (introducerea de trasee complet separate de cele din oras)
- regindirea sistemului de tarife: pentru oras un tarif, pentru suburban alt tarif
- crearea unui/unor terminal(e) central(e) (Tg. Cucu, P-ta Independentei), unde sa se reuneasca mai multe trasee

Turism

- realizarea unui proiect de adaptare a zonei centrale (Stefan cel Mare-Independentei-Targu Cucu-Palat) la cerintele unui turism modern (este de preferat ca proiectul sa fie facut de specialisti straini). Refacerea cladirilor vechi din centru, a monumentelor istorice si a caselor memoriale. Introducerea unui sistem de informare si a unor semne de identificare clare a monumentelor; harti (inclusiv in engleza). Mobilier stradal adecvat. Toalete publice moderna. Promovare a orasului in mass-media si pe web. Realizarea in acest sens a unui parteneriat cu Palatul Culturii, Universitatea Cuza si Mitropolie, embleme ale orasului, dar si cu celelalte universitati. Modernizarea zonei Copou si a accesului spre monumente ca manastirile Cetatuia, Galata sau Frumoasa (situatia actuala este de neacceptat).
- inceperea si finalizarea zonei de agrement Ciric (inclusiv Venetia si zona verde), plus zonele Breazu si Bucium (amenajare promenada la Bucium).
- amenajare rezervatie deal Repedea (fara acces picnic)

Parcuri

- amenajarea ca parcuri municipale a zonelor verzi de pe dealurile Cetatuia, Galata, precum si a zonei deal Gradinari. Dealurile Cetatuia si Galata sunt sau vor fi in curind inconjurate de constructii, devenind astfel insule in interiorul orasului; este urgenta amenajarea lor (alei, scari acces, iluminat, banci...) pentru a nu deveni gropi de gunoi (tendinta existenta deja).

Spatii verzi

- adoptarea unui regulament municipal al spatiilor verzi. Nici un copac sa nu fie taiat fara aprobare (prevedere ce exista, dar e eludata deseori), iar primaria sa incurajeze/ajute asociatiile de proprietari sa-si amenajeze spatiile verzi dintre blocuri. Verificari periodice si amenzi pentru asociatiile ce ignora aceste prevederi.

Cartiere

- amenajare alei interioare, parcari; responsabilizarea asociatiilor de proprietari

Aplicarea legii

- alaturi de Politia comunitara, crearea unui corp de control adevarat, cu inspectori care sa petreaca mai mult timp pe teren si nu in birou. Sub-directii specializate pe inspectii spatii verzi, transport in comun, parcari. In orice oras, amenzile reprezinta o sursa de venituri.

Unele pot fi aplicate chiar din 2009-2010, altele sunt de amploare. Lista poate continua...

Wednesday, January 7, 2009

Strazi reabilitate


Iata cum arata o strada cu adevarat reabilitata. Poate edilii nostri vor lua exemplu. Si este vorba de... Debrecen, nu de Viena sau Paris.

La Iasi, aflam ca reabilitarile, ce e drept mai spre periferie, arata astfel.

Wednesday, December 17, 2008

Intersectia de la Podu Ros - solutii posibile

Aceasta intersectie prezinta printre cele mai mari probleme de trafic din oras. Necesita prin urmare o atentie speciala. Vom prezenta in curind citeva posibile solutii. Ma refer la solutii de moment, caci cele de anvergura sunt costisitoare si necesita multi bani.


Problema intersectiei din Podu Ros tine de faptul ca reuneste multe strazi principale, ce la rindul lor unesc cartiere importante din oras. De fapt este vorba de doua sub-intersectii, caci intersectia mare se afla in dreapta Bahluiului, in timp ce intersectia secundara este in stinga. S-au prezentat mai multe solutii, printre care si subtraversarea zonei de catre strazile din splai, insa aceasta rezolvare necesita bani si timp. La felul in care se lucreaza la unele proiecte din oras (vezi pasaj Hala), aceasta solutie este una pe termen foarte lung.
Sunt posibile mai multe alte solutii, fiecare cu avantajul si dezavantajul sau.
Solutia A
In primul rind credem ca trebuie micsorat numarul strazilor ce aduc masini in intersectie. La momentul actual, numarul lor este de 7: Sos. Nicolina, B-dul Socola, B-dul Tutora, Splai Bahlui stang, Str. Sf. Lazar, Str. Palat, Sos. Nationala (ce inlocuieste momentan Splai Bahlui drept, functional doar pentru tramvai). Intr-o prima faza ne gindisem ca pot fi scoase doua strazi din aceasta categorie:
1. B-dul Socola, ce ar fi putut avea sens unic spre iesire pina la intersectia de la Cotnari (iar B-dul Tutora ar fi avut sens unic spre oras);
2. Str. Sf. Lazar, cu sens unic spre centru.
Cum B-dul Socola a fost recent largit, iese momentan din discutie. In schimb, Str. Sf. Lazar poate fi sens unic spre centru. De cind se lucreaza la pasajul de la Hala traficul pe aceasta strada a fost mai ales catre oras, prin urmare credem ca se poate aplica fara mari probleme. S-ar opri astfel accesul masinilor dinspre aceasta strada spre Podu Ros. Legatura cu zona Podu Ros ar ramine sa se faca prin str. Sf. Constantin, ce si-ar pastra sensul dublu.
Solutia B
Mai ambitioasa, dar deloc imposibila. Raminem la varianta Str. Sf. Lazar sens unic spre centru, cu completare Str. Palat avind sens unic dinspre centru. Aceasta solutie poate intra in vigoare imediat ce se termina pasajul de la Hala si se semaforizeaza adecvat intersectia de acolo.
Masinile pot fi directionate spre centru pe str. Sf. Lazar, sens unic, ce in zona din fata Halei prezinta posibilitatea crearii a cel putin 4 benzi. Existau 2 benzi pe sens, plus un scuar in mijloc, ce poate fi desfiintat. Ar exista deci 5 benzi, dintre care una singura poate fi pastrata pentru acces Hala – str. Gr. Ureche (limitat doar la acest acces), celelalte 4 benzi urmand sa fie impartite in mod egal, 2 si 2, pentru acces dreapta, spre Palat – Bdul Stefan c. Mare sau Hotel Europa – str. Elena Doamna. Strada Grigore Ghica Voda ar urma sa primeasca sens unic dinspre Elena Doamna spre Sf. Lazar, in timp ce str. Smardan ar ramine cu dublu sens.
Str. Palat ar ramine sens unic dinspre Palat – Bdul Stefan c. Mare spre Podu Ros. Carcotasii ar spune imediat ca trebuie scos tramvaiul. Solutia mea implica pastrarea tramvaiului pe aceasta strada. Pentru ca destul de curind va fi finalizat complexul Palas, consideram ca linia de tramvai va prezenta oportunitatea dirijarii traficului dinspre centru spre acest complex inca din intersectia de la Palat. Astfel banda de pe dreapta liniei, cum mergi spre vale, inclusiv linia de tramvai, va prelua masinile ce doresc sa ajunga spre Podu Ros – iesire din oras (ar fi 2 benzi). In schimb, banda de pe stinga liniei va prelua masinile ce merg spre Palas sau vor sa intre in Sf. Lazar. Separarea intre cele doua va fi facuta de linia de tramvai ce urca spre oras. Daca linia ce coboara va fi deschisa accesului masinilor, cea care urca nu permite acest lucru. Tramvaiul urca spre oras, in timp ce sensul unic general al strazii este de coborare. In acest caz sugeram solutia separarii numai a acestei linii prin elemente de ciment, precum cele folosite cu succes pentru tramvaiul din Budapesta [vezi foto, mai jos].
Pentru accesul masinilor dinspre Palas – str. Sf. Constantin spre Podu Ros este necesara introducerea unui semafor la intersectia de la Sala Sporturilor. Str. Sf. Constantin ar ramine cu sens dublu.
Credem ca acest circuit, Sf. Lazar – sens unic spre centru si Str. Palat – sens unic dinspre centru, cu legatura prin Bdul Anastasie Panu, rezolva partial problema traficului din aceasta zona. Recent, am vizitat din nou orasul Brasov si am observat ce bine functioneaza acolo citeva sensuri unice. Este vorba de sensuri unice pe bulevarde principale, cum propunem si noi aici, si nu de strazi secundare.
In completare vin alte masuri: interzicerea parcarii in spic pe Bdul A. Panu, masura ce trebuie aplicata si in alte zone (Str. Vasile Lupu, B-dul Pacurari etc.), caci indisciplina soferilor face ca masinile sa fie parcate gresit si sa incurce complet o banda de circulatie. De altfel, pe Anastasie Panu, pe sensul Hala – Palat, ar trebui interzisa parcarea/oprirea, daca masura de mai sus ar fi aplicata.
Rondul de la Podu Ros ar putea fi ingustat pentru a se crea o banda.
Solutia C
Am propus mai demult domnului primar o varianta de semaforizare a intersectiei din Podu Ros. Desi ideea a fost popularizata, inclusiv in presa, nu s-a luat nici o masura, exceptind introducerea semafoarelor pe Sos. Nicolina. Solutia C vizeaza posibila semaforizare.
Semaforizarea acestei mari intersectii nu este imposibila, insa numarul mare de strazi ce intra in intersectie ar face ca timpii de asteptare la semafor sa fie de cel putin 60 secunde. Riscul este ca, la valorile de trafic din zona, acesti timpi sa duca la aglomerarea excesiva a strazilor. Daca solutia B ar fi aplicata, ramin ca strazi „de aprovizionare” urmatoarele: Palat, Nationala, Nicolina, Socola, Tutora, Splai Bahlui sting. Pentru a mai scoate o strada din aceasta lista, masinile ce vin dinspre Tutora ar trebui sa fie obligate sa faca TOATE spre dreapta. In solutia B ele ar merge pe Sf. Lazar, cei ce doresc sa revina in Podu Ros urmind sa foloseasca str. Sf. Constantin si Palat. Pare un ocol, insa soferii din oras si nu numai, in momentul in care vor invata sensurile, vor sti ce strada sa foloseasca pentru a intra in intersectie. Panouri adecvate vor dirija circulatia.
In final, ramin strazile: Palat, Nationala, Nicolina, Socola si Splai Bahlui sting. O data introdusa semaforizarea fluxurile principale ar fi urmatoarele, cu respectarea ordinii urmatoare:
1. Masinile venind dinspre Nicolina si cele dinspre Palat vor avea verde concomitent; timp: 40 sec.
2. Masinile venind dinspre Socola vor avea verde cu timp: 30 sec. (cele dinspre Palat pastreaza verde).
3. Masinile venind dinspre Nationala si Splai Bahlui vor avea verde concomitent; timp: 30 sec. (cele dinspre Palat vor avea rosu).
Bineinteles, timpii vor fi reglati si in functie de rezultalele unor studii de valori de trafic. Timpii pentru treceri pietoni vor fi in functie de modul in care vor fi gindite fluxurile de trecere. Spre ex. cind e verde masini pt. Sos. Nationala va fi verde pietoni la Sos. Nicolina si tot asa.
Fara aplicarea solutiei A sau, preferabil, B, varianta semaforizarea nu sta in picioare.
Pentru detalii legate de semaforizare, a se verifica pe web site-ul unui specialist. De asemenea, trebuie implicati in mod obligatoriu si specialistii din Iasi (prof. univ. dr. Radu Gaiginschi).
Solutia D
In ce ne priveste, am prefera aplicarea variantei B, cu pastrarea sensului giratoriu (marit cu o banda, dupa cum am sugerat aici), dar si cu obligarea soferilor ce vin pe Tutora de a face dreapta.
Tramvai
In varianta B, pastrarea tramvaiului - necesara pentru un transport in comun adecvat in zona - impune o solutie linga Palatul Culturii, unde linia intra/iese din str. Palat. Accesul tramvaiului este prioritar astfel ca se poate reglementa printr-un semafor cu functionare temporara. Un semafor asemanator a functionat multa vreme in Braila. In momentul in care tramvaiul se apropie de zona in care urmeaza sa intersecteze strada se actiona un mecanism asemanator celui pentru bariere la calea ferata. Deosebirea ar fi ca in acest caz mecanismul ar actiona un semafor, ce ar afisa culoarea rosie pentru masini. Dupa trecerea tramvaiului, culoarea ar reveni la verde. Situatia s-ar repeta la urmatorul tramvai etc. Durata culorii rosii ar fi de cca. 10-15 sec., pina ce tramvaiul trece. Timpul este suficient de scurt pentru a nu crea ambuteiaje.
Ceva asemanator se poate introduce pentru tramvaiele ce tranziteaza intersectia din Podu Ros, in acest caz semaforul respectiv urmind sa fie integrat in sistemul mare de semafoare al intersectiei.
Solutii exista, tehnologie la fel, mai trebuie... vointa la nivelul administratiei locale. Nu credem ca cele propuse de noi (in special varianta B) presupun cheltuieli mari. Din contra.
Vom reveni cu completari.
Conf. dr. L. Radvan




Monday, December 15, 2008

Cu sau fara tramvaie?

La putin timp dupa postarea mea ce continea argumente impotriva largirii str. Palat, au aparut mai multe texte-protest la adresa intentiilor unor sefi din Primarie de a scoate linia de tramvai de pe aceeasi strada. Ramin la parerea ca tramvaiele sunt necesare pentru oras, caci acesta are nevoie de un transport in comun sigur, eficient si nepoluant. Cu o reabilitare adecvata (a se vedea orasele din vest, vom reveni), tramvaiele isi vor recapata stralucirea de odinioara. Redau textele din Ziarul de Iasi mai jos si subscriu la opiniile autorilor. LR

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/nu_distrugeti_tramvaiul_din_iasi_168899.html

Nu distrugeti tramvaiul din Iasi!

Domnule primar,

In articole din presa locala din data de 10 decembrie 2008 se exprima dorinta Primariei de a scoate liniile de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat, precum si de pe portiunea dintre Tesatura - Podu Ros - Podu de Piatra.Nu sint un expert in transport in comun, ci doar un simplu cetatean, insa consider aceasta decizie una pripita si nebazata pe fapte reale, ba chiar avind niste explicatii puerile.

Daca ne vom uita putin la vecinii nostri din Uniunea Europeana situati mai in vest, vom observa ca in orasele de acolo nu se scot linii de tramvai, ci, din contra, se modernizeaza si chiar se construiesc linii noi. Si aceasta pentru ca si-au invatat lectia. Si ei au ajuns la concluzii similare acum citeva zeci de ani, anume ca tramvaiul "ar incurca traficul". Insa experienta practica a dovedit ca scoaterea tramvaiului a fost o mare greseala!

Pina la urma, este si firesc, daca stam sa ne gindim putin. Caci scoaterea unui mijloc de transport de mare capacitate (cum este tramvaiul) va indemna calatorii sa aleaga un alt mijloc de deplasare. Care mijloc de deplasare va fi (in cazul Iasului, spre exemplu) ori un autobuz, ori un troleibuz (varianta care pica, pentru ca troleibuze nu mai avem), ori masina personala. Oricare varianta ar fi aleasa, va duce la o aglomerare si mai mare a strazilor, pentru ca nu poti transporta calatorii dintr-un numar de tramvaie cu acelasi numar de autobuze, ci, din contra, va fi nevoie de si mai multe autobuze, care autobuze - sa nu uitam - polueaza.

De asemenea, din cauza aglomeratiei din autobuze, o parte dintre calatori vor alege sa calatoreasca cu masina personala, optiune care este si mai daunatoare, pentru ca va duce la cresterea uriasa a numarului de vehicule aflate in trafic, rezultind blocaje din ce in ce mai dese, pina vom ajunge sa avem parti din oras complet paralizate in unele momente ale zilei.Inteleg ca problema traficului din oras este una spinoasa pentru Primaria Iasi, insa adoptarea unor solutii in care se scot linii de tramvai nu va duce nicicum la rezultatul scontat, ba, dimpotriva, o va complica si mai mult.Solutia pentru rezolvarea problemelor grave din trafic este un transport in comun eficient.

Pentru un oras de marimea municipiului Iasi este imperios necesar sa avem o retea de tramvai bine dezvoltata si intretinuta, iar pentru aceasta e nevoie sa renuntam din start la ideea de a desfiinta tronsoane de linie de tramvai. Mai mult, ar trebui sa se ia in considerare despartirea tramvaiului de restul traficului pentru a mari viteza de circulatie si, implicit, eficienta acestuia. Pentru ca atunci cind calatorii vor vedea ca pot ajunge mult mai repede la destinatie luind tramvaiul, incetul cu incetul, vor renunta sa mai foloseasca masina personala pentru deplasarea in oras, ceea ce va duce la o scadere considerabila a numarului de vehicule aflate in trafic.

Dorim ca municipiul Iasi sa fie o capitala culturala. Insa nu stiu cum putem fi o capitala a culturii daca ne debarasam de propria istorie. Tramvaiul din Iasi are o venerabila virsta de 110 ani. Linia de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat este printre primele construite in Iasi. De ce sa renuntam la ea? Cu ce mai raminem daca ne distrugem o parte din istoria Iasului? Mai putem avea pretentii la capitala culturala?Dorim ca municipiul Iasi sa fie un important oras al Uniunii Europene, insa cu actualele idei de transport in comun sigur nu o sa facem Iasul un oras european, ci mai degraba un oras sufocat, poluat, paralizat, fara perspective de dezvoltare, mai scurt spus: un oras din Lumea a Treia...

Tramvaiul nu incurca traficul! Chiar daca sint multi soferi indisciplinati care sustin contrariul, nu este asa. Chiar de s-ar scoate tramvaiul din intersectia Podu Ros, nu se va scapa de probleme, ci vor fi chiar mai multe, odata cu cresterea numarului de vehicule din trafic. Problema s-ar rezolva prin adoptarea unei semaforizari bine gindite si, ma repet, prin eficientizarea transportului in comun, asta insemnind reabilitarea intregii retele de cale de rulare tramvai, precum si reabilitarea liniei Podu Ros - CUG II. Daca cetatenii vor vedea ca transportul in comun este o alternativa viabila, vor renunta sa se deplaseze cu masina personala, ceea ce va implica o usurare a traficului in acea zona. Pe deasupra, se va reduce puternic si poluare in acea zona.

De asemenea, tramvaiul ar putea fi si un mijloc facil de deplasare pentru viitori locuitori din complexul Palas. Nu vad cu ce i-ar incurca tramvaiul.Va rog sa incetati cu scoaterea liniilor de tramvai! Aceasta nu este o solutie! Solutia e sa investiti in tramvai, sa investiti intr-un transport in comun eficient, nepoluant, de mare capacitate, rapid. Invatati lectia de la colegii dumneavoastra din orasele din Vest si nu repetati greseala lor! Tineti cont de faptul ca noi nu avem resursele pe care le au ei. Trebuie sa folosim cu chibzuinta ceea ce avem! Nu distrugeti tramvaiul din Iasi! Stefan MINZAT

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/soarta_liniei_de_tramvai_de_pe_bulevardul_anastasie_panu_incerta_168798.html

Soarta liniei de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu incerta
* scrisoare deschisa adresata primarului municipiului Iasi si directorului tehnic al Primariei

Domnule Primar,
Domnule Director tehnic,
Am citit cu ingrijorare articolele aparute in citeva publicatii locale in data de 10 decembrie 2008, cu referire la soarta liniei de tramvai de pe bulevardul Anastasie Panu si strada Palat. Dupa o lunga perioada de incertitudine, in care au mai fost facute referiri, in diverse articole de ziar, la utilitatea acestei linii, precizarile aduse joi nu pot decit sa nemultumeasca cetateanul de rind, utilizator permanent al sistemului de transport public din municipiul Iasi.
In articolul „Primaria scoate definitiv tramvaiele de pe b-dul A. Panu", aparut in cotidianul „Iasi Plus", domnul director tehnic Mihai Chirica afirma: „Suspendarea traseelor din aceasta zona nu a adus reclamatii din partea iesenilor". Daca astfel stau lucrurile, motivul ar putea fi cautat in resemnarea cetatenilor la gindul ca lucrarea de pe bd. A. Panu nu va fi terminata prea curind. Sintem, insa, convinsi de faptul ca sondarea cetatenilor din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari, adresindu-li-se direct intrebarea daca ar dori revenirea traseelor 1 si 13 la parcursul lor normal, prin Podu Ros, ar arata clar nemultumirea fata de situatia actuala. De altfel, articole anterioare ce tratau subiectul, publicate in editiile on-line ale ziarelor, au beneficiat si de comentarii ale cititorilor care isi exprimau dorinta revenirii traseelor 1 si 13 la parcursurile lor de baza.
Considerind, de exemplu, situatia unui locuitor al zonei Podu Ros, salariat in Copou, care trebuie sa ajunga la serviciu in intervalul 7.00-8.00 si care nu detine un autoturism (fie si permitindu-si unul, dar alegind varianta utilizarii transportului public), prin devierea traseului 13, pe care pina in aprilie 2006 il considera drept solutia cea mai buna pentru a ajunge la locul de munca, respectivul cetatean a fost fortat sa gaseasca alte modalitati, toate incomparabil mai incomode, de a se deplasa intre cele doua zone. Variantele pe care le are la dispozitie in prezent sint: autobuzele 28 si 41 (accesul in acestea este, insa, dificil spre imposibil in zona Podu Ros catre Copou in intervalul orar mentionat, din cauza aglomeratiei), autobuzul 43 barat (pentru care, insa, trebuie sa se deplaseze pina la Tesatura si care, oricum, vine aglomerat dinspre Poitiers-Bularga), tramvaiul 13 deviat prin T. Vladimirescu (deja aberant) sau taxiul. Nu-si doreste, oare, cetateanul nostru revenirea tramvaielor 1/13 prin Podu Ros? Chiar daca si acestea erau aglomerate, pentru locuitorii din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari reprezentau solutia rezonabila pentru deplasarea catre zona centrala si Copou.
Pentru zona Podu Ros tramvaiele 1 si 13 reprezentau si unica legatura directa cu zona Tatarasi, cu asigurarea facilitatilor oferite de catre RATP in privinta legitimatiilor de calatorie (din acest punct de vedere, intre varianta autobuzului 121 si cea a tramvaielor 1/13, alegerea putind fi usor de intuit).
Linia de tramvai de pe bd. A. Panu-str. Palat asigura nu doar circulatia tramvaielor 1 si 13, ci si un extraordinar suport pentru implementarea transportului de mare capacitate intre CUG si Copou, traseu pe care in prezent sint probleme foarte mari din cauza aglomeratiei. Reabilitarea infrastructurii de tramvai intre Podu Ros si CUG ar da posibilitatea revenirii tramvaielor (vagoane de capacitate foarte mare) si rezolvarii tuturor problemelor generate de incapacitatea autobuzelor de a prelua fluxul ridicat de calatori dintre CUG si Podu Ros.
Nu trebuie uitate nici aspectele ce tin de istoria indelungata a acestei linii de tramvai, de eforturile facute de inimosii salariati ai Uzinei de Tramvaie pentru restabilirea legaturii zonelor Nicolina si Socola cu centrul orasului, prin reconstructia podului si liniilor de tramvai afectate de bombardamentele din Al Doilea Razboi Mondial.
Tronsonul pentru care se ia in considerare dezafectarea infrastructurii de tramvai ar putea fi utilizat si in scop turistic, cu ajutorul tramvaiului de epoca al RATP.
In acelasi articol din ziarul „Iasi Plus" se spune ca traficul pe bd. A. Panu s-a desfasurat mai bine dupa intreruperea circulatiei tramvaielor. Argumentul nu sta in picioare din doua motive:
- circulatia auto se desfasoara in prezent doar pe directia Hotel Europa-Palatul Culturii si invers, accesul spre si dinspre str. Sf. Lazar fiind blocat (inainte masinile care asteptau intrarea pe str. Sf. Lazar dinspre bd. A. Panu blocau pe mai multe rinduri circulatia tramvaielor si a celorlaltor masini; acelasi lucru se intimpla si cu masinile care ieseau de pe str. Sf. Lazar virind la stinga peste liniile de tramvai si asteptind sa se incadreze pe bd. A. Panu);
- pe bulevard au fost realizate lucrari de asfaltare ce au permis fluidizarea traficului auto (acelasi lucru s-ar intimpla cu sau fara linia de tramvai).
Semaforizarea corespunzatoare a intersectiei la reluarea circulatiei spre/dinspre str. Sf. Lazar si redarea catre trafic a tuturor benzilor inainte de semafoare pot crea premisele desfasurarii normale a circulatiei in zona respectiva.
In articolul „Un bulevard fara tramvaie", publicat in cotidianul „Evenimentul", se spune: „In plus, considera directorul tehnic, strada Palat este destul de ingusta, iar masinile circula foarte greu mai ales din cauza tramvaielor". Strada Palat a fost asfaltata si in perimetrul liniilor de tramvai, deci autovehiculele si tramvaiele vor fi participanti la trafic in mod egal. Nu vedem cum poate un tramvai, care circula alaturi de toti ceilalti participanti la trafic, sa-i incurce pe automobilisti. Dimpotriva, consideram ca acestia pot genera conflicte in trafic atunci cind executa manevre menite a le facilita inaintarea, in dispret fata ceilalti conducatori auto. Acelasi lucru e valabil, de altfel, si pe bd. A. Panu.
In toate materialele la care facem referire, dar mai cu seama in articolul din cotidianul „Evenimentul" este preluata o declaratie a domnului director tehnic care nu poate decit sa ne socheze: „In perspectiva, ele vor deranja si ansamblul Palas, asa ca ar fi mai bine fara tramvaie." Nu intelegem de ce ar trebui ca mii de oameni sa aiba de suferit pentru ca viitorii locatari ai Palas nu vor suporta vecinatatea tramvaielor! Ar fi ca si cum noul venit intr-un bloc ar avea pretentia ca vecinii sa plece, pentru ca nu-i suporta. E cit se poate de jignitor pentru cetatenii acestui oras! si noi, restul locuitorilor orasului (care sintem, de fapt, majoritatea) suportam traficul zilnic de pe strazile pe care locuim, cu sau fara tramvaie, pentru ca traim intr-o comunitate. In plus, trebuie promovat transportul public electric, ecologic, care a existat in acea zona si care trebuie sa revina, nu sa fie aruncat sub pres pentru a promova transportul cu masina personala. Din aceasta perspectiva nu putem fi de acord nici cu afirmatia „Mai mult, si in intersectia din Podu Ros este foarte greu de circulat", din care rezulta ca dezastrul din Podu Ros este generat de prezenta tramvaielor. Total fals! Oricine poate observa ca indiferent daca prin intersectie trece sau nu un tramvai, situatia este absolut aceeasi. Nu tramvaiele incurca circulatia in acea intersectie, ci chiar masinile se incurca unele pe altele, iar disparitia tramvaiului din Podu Ros nu va rezolva nimic. Dimpotriva, va fi nevoie de mai multe autobuze sau vor aparea alte si alte masini care vor amplifica dezastrul. Solutiile pentru zona Podu Ros trebuie gasite in alt mod (de exemplu, sensul unic pe sos. Nationala, alaturi de finalizarea prelungirii bd. D. Cantemir pina la str. Palat ar putea fi un bun inceput). Sa nu uitam un alt aspect, extrem de important: zona Podu Ros este una dintre cele mai poluate ale orasului. Cu siguranta, eliminarea tramvaiului din Podu Ros nu va imbunatati situatia nici din acest punct de vedere. Indiferent de normele respectate de autovehicule (inclusiv autobuze), gazele rezultate din ardere sint la fel de nocive.
Va rugam sa reanalizati situatia liniei de tramvai de pe bd. A. Panu si str. Palat si sa redati locuitorilor din Podu Ros-bulevardul Tutora-Tesatura-Cotnari cele doua trasee de tramvai de care au mare nevoie: 1 si 13! De asemenea, va rugam sa aveti in vedere reincluderea tronsonului Elena Doamna-Palat in urmatoarea etapa de reabilitare a caii de rulare a tramvaielor, dat fiind ca acest tronson a facut parte initial din contractul cu BERD. Radu Czech, Cristina Albu

Proiecte Primarie 2009

Citam din newsiasi propunerile de proiecte ale Primariei pentru anul 2009:

"Reprezentantii Primariei au anuntat joi care sint proiectele stabilite pentru a fi realizate in anul 2009:

* continuarea modernizarii pasajului Alexandru cel Bun
* modernizarea a 40 de locuri de joaca
* continuarea pavelarii trotuarelor
* proiectarea a aproximativ 400 de locuinte pentru tineri prin programul municipal
* modernizarea pietei Alexandru cel Bun
* realizarea unui studiu privind amplasarea si mutarea bazarului
* amenajarea a 2 parcari subterane in zona Tabacului si in Alexandru cel Bun

"Valoarea acestor proiecte depaseste 170 de milioane de lei, asa ca vor trebuie reanalizate si prioritizate. Fondurile pentru realizarea acestor proiecte vor fi folosite din imprumutul Dexia si de la bugetul local", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei Iasi."

Ca un prim comentariu: este cam putin. Se spune mai sus "proiectele stabilite pentru a fi realizate in anul 2009". Pai in 2009 vom face proiecte sau vom face lucruri concrete? Din ce citesc se pare ca jumatate din obiective reprezinta doar proiectare.
Locuintele pentru tineri sunt absolut necesare, insa si acestea vor fi doar la nivel de punere pe hartie. Pasajul Alexandru necesita continuarea modernizarii, insa ce ne facem cu al doilea pasaj care trebuie sa lege aceasta zona a orasului de centru/Pacurari? Nu apare deloc aici. Treneaza? Locurile de joaca sunt, de asemenea, necesare, insa ce ne facem cu cele deja existente. Au fost inaugurate si au ajuns zone de adunare a elementelor dubioase de prin cartiere, care lasa in urma o mizerie de nedescris. Nu exista regulamente, paza nu este asigurata, in curind va fi nevoie sa intre in reparatii. Modernizarea pietei Alexandru sau mutarea bazarului (inca la nivel de studiu?) sunt tot la capitolul proiecte, stare in care figureaza de citiva ani buni. Nu vad insa unde sunt celelalte cartiere ale orasului? Se doreste realizarea unor parcari subterane doar in Alexandru? Unde sunt Tatarasii, Cantemirul, Podu Ros, Nicolina, CUG??? Nu exista!
Orasului Iasi ii lipsesc proiectele de anvergura. Nu avem aeroport, centura, parcuri noi, parcari, trafic eficient. Viziunea autoritatilor este in continuare simplista si pe termen scurt. Vom oferi curind un plan de proiecte de care Primaria ar trebui sa se apuce cit de curind.


In completare, pe 14 ian. aflam, tot prin intermediul newsiasi:

"Potrivit Hotarii de Guvern nr. 998/2007, municipiul Iasi este declarat Pol de Crestere. In aceasta calitate, municipalitatea poate accesa fonduri nerambursabile, dar numai dupa elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Crestere (PIDPC). La sfirsitul saptaminii trecute, reprezentantii Primariei au facut o lista cu 73 de proiecte pentru care ar dori atragerea acestor fonduri.

Proiectele au fost analizate si ierarhizate de reprezentati ai Directiilor din cadrul Primariei Municipiului Iasi (Directia de Dezvoltare Urbana, Directia Programe si Servicii pentru Comunitate, Directia de Investitii, Directia Economica si de Finante Publice Locale, Directia de Investitii, Serviciul informatic GIS) si reprezentanti ai Asociatiei Zona Metropolitana Iasi.

Autogara si pasarela Octav Bancila, cu fonduri nerambursabile

Au fost propuse 272 de proiecte, din care au fost alese 73. Printre acestea se numara:

  • Regenerare urbana zona Cuza Voda

  • Restaurarea pivnitelor casei cronicarului Gr. Ureche si a ansamblului de la Cub

  • Realizarea unei autogari moderne

  • Muzeul Municipal

  • Dezvoltare axa de transport Nord - Sud in Municipiul Iasi (include realizare Pasajul "Octav Bancila")

  • Infiintare Gradina Zoologica.

"In acest moment, echipa P.I.D.P.C a finalizat prima parte din proiect (auditul P.I.D.P.C), lucreaza la partile a II –a (Viziune obiective si politici) si a III –a (Planificarea spatiala), la partea a IV (Planul de actiune) se pun la punct ultimele detalii, iar partea a V-a (Managementul P.I.D.P.C.) este finalizata in proportie de 50%. Procesul de elaborare a Planului Integrat de Dezvoltare a inceput la sfarsitul lunii iulie 2008, sub indrumarea expertilor de la firma internationala de consultanta WYG International Ltd si s-a finalizat intr-o prima faza, prin transmiterea la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in data de 28 noiembrie 2008, a unei schite de proiect", ne-a informat Cristi Sadagurschi, inspector de specialitate la Primaria Iasi."

De am vedea si aplicate aceste proiecte, si nu in lentul ritm romanesc. Dintre cele insirate, primele trei si pasajul Bancila mi se par cele mai importante. Ar urma, mai la urma, Gradina Zoo si acel muzeu. Muzee are Iasiul si macar cele existente sa fie modernizate. Un muzeu al orasului se poate face la Muzeul Unirii, caci si asa e cam gol. Nu trebuie aruncati bani aiurea pentru unul nou. In schimb, de o noua Autogara chiar e nevoie.

Incompetenta?

Preiau din Ziarul de Iasi o plangere a unui iesean, exasperat, la fel ca noi toti, de incompetenta unora. Plangerea este una foarte intemeiata, situatii asemanatoare fiind prezente in multe alte cartiere:

Abateri de la reglementarile rutiere in cartierele Dacia, Alexandru cel Bun si Mircea cel Batrin

Ma numesc Radu Mihai Cristian si locuiesc in cartierul Dacia. Doresc, pe aceasta cale, sa-mi exprim nemultumirea fata de modul cum Politia Rutiera si celelalte institutii vegheaza la aplicarea legii. Mai precis, pe bulevardul Dacia, din directia de mers Dacia spre cartierul Alexandru cel Bun, sint executate de catre Primarie alveole pentru statiile de autobuz (Bicaz, Zimbru), dar ele sint ocupate in permanenta de masini parcate si nimeni, repet, nimeni nu ia atitudine. Din aceasta cauza, mijloacele de transport in comun sint nevoite sa opreasca pe banda de mers, blocind traficul. Acelasi lucru se intimpla si in cartierul Mircea cel Batrin. Si toate astea doar pentru ca Politia prefera sa stea cu aparatul radar pe bulevardul respectiv, fara sa bage de seama incalcari flagrante ale legii. Nu are rost sa mai spun despre cum arata intersectia de la Zimbru, care este o rusine si o pata pe obrazul Politiei Rutiere si al Primariei (masini parcate pe banda din mijlocul imtersectiei, taxiuri oprite pe trecerea de pietoni si multe alte). Sper ca, dupa acest apel, institutiile abilitate sa se sesizeze si sa aplice legea.


Adaug aici alte texte ce trimit la buna organizare a traficului in oras:

Problema semafoarelor

Sunday, December 14, 2008

Primaria si solutiile 1

Largiri de strazi - solutie?

Recent, in acest articol, domnul Mihai Chirica de la Primarie, era citat cu urmatoarele propuneri:
"Mihai Chirica are in plan si mai multe proiecte pentru fluidizarea traficului rutier din zona centrala a orasului. Acesta se gindeste la posibilitatea largirii strazii Palat, prin ingustarea trotuarelor si prin eliminarea liniilor de tramvai, inclusiv de pe bulevardul Anastasie Panu. Chirica ar vrea ca tramvaiele 5 sa nu mai treaca prin Podu Ros, iar intre podul Cantemir si strada Palat sa existe o legatura mai directa decit in prezent."
Trecem peste greselile ziaristului de exprimare de genul "legatura mai directa" (de parca poate exista ceva mai direct decit direct), ne punem intrebarea daca aceste propuneri reprezinta si solutii. Suntem de acord ca in unele zone din oras este nevoie sa largim strazile. Problema este ca nu acolo unde propune domnul Chirica. Ce rezolvam daca largim strada Palat? Mai adaugam o banda care nu va putea intra in marea si complicata intersectie de la Podu Ros. Degeaba vin masinile pe 2 sau 3 benzi in intersectie, caci acolo nu va fi spatiu pentru toate aceste benzi. Inainte de intersectie se va crea un blocaj pentru ca masinile sa "revina in formatie". Problema cea mare credem ca este in si inainte de intersectii. La Podu Ros daca se doreste o largire sa se faca pe caile de acces INAINTE si IN intersectie. Trei exemple:
1. Soseaua Nationala (pina se face accesul pe unde trece acum tram 5, caci va mai dura in actualul ritm de lucru): chiar la intrarea in P. Ros pe partea cu blocul turn s-a tras recent un gard ce nu mai permite parcarea pe trotuar si lasa pietonilor un spatiu de vreo 6 metri latime. Acest spatiu poate fi redus la 2 metri si creata o noua banda de acces.
2. Strada Palat: doar vis-a-vis de BCR se poate crea o banda pentru cei care doresc sa faca dreapta spre Splai.
3. Rondul din mijloc este prea mare. El poate fi miscorat in asa fel incat sa se mai creeze o banda. Sigur, asta ar implica mutarea stilpilor de iluminat, insa acest lucru nu este imposibil. Se poate muta in mijloc si mult-discutatul monument al lui Mihai Viteazul, idee pe care o sustin, caci ar pune in valoare monumentul si ar da culoare intersectiei, ce si-ar putea lua numele de Piata Podu Ros (acesta este numele corect si nu altul, caci e nume cu vechime de peste 200 de ani si nu trebuie schimbat). Stalpii din mijloc pot fi eliminati cu totul (poate lasat unul singur, pt. sustinerea retelei electrice a tramvaiului), statuia urmand sa fie iluminata noaptea si asigurind astfel si lumina pentru zona de mijloc.
Prin largirea Str. Palat s-ar masacra toti teii care au crescut cu greu acolo. Taierea copacilor trebuie f. atent analizata in orice situatie. Avem nevoie de acesti copaci, caci ei sunt plaminul orasului. Putem pati ca in Podu Ros, pe Sos. Nicolina, unde intai s-au cosmetizat copacii vechi, apoi s-au taiat cu totul, s-au pus altii, care... s-au cam uscat. Str. Palat a fost gindita ca o artera de promenada pt. cei care merg sau vin din centru. Nu trebuie masacrata de dragul crearii unei benzi ce se va dovedi inutila. Daca si aceasta banda se va aglomera, ce facem? Mai facem una? Nu putem merge asa la nesfarsit. In vest, exceptind America, orasele nu au de obicei strazi cu mai mult de 2 sau 3 benzi pe sens. Multe din orasele vechi au centre istorice cu strazi inguste, unde largirea este practic imposibila.
Solutiile pentru descongestionarea traficului exista si ele tin de reglementarea stricta a parcarilor si de eficientizarea transportului in comun, la care ne vom referi ulterior pe acest site.
Cit priveste scoaterea tramvaielor si aici se poate discuta. Reprezinta aceasta o solutie? Ca sofer, primul gind ar fi sa spun ca da. Tot ca sofer insa as spune ca, in loc sa stau zeci de minute blocat in trafic, as prefera un transport in comun rapid, curat si civilizat. Toate marile orase europene au tramvaie. Este un mijloc de calatorie ieftin si nepoluant. Cred ca nu trebuie sa ne pripim cu scoaterea liniilor.

Iasi - orasul magnoliilor?

In ultima vreme, aflam ca sefa DSPM, Luminita Salceanu, afirma tot felul de lucruri traznite. Se pare ca ne pregateste o surpriza: orasul Iasi va deveni din cunoscutul in toata tara si nu numai "oras al teilor", un ciudat "oras al magnoliilor". Deja in Copou, pe marginea bulevardului, pe motiv ca teii sunt vechi, s-a inceput taierea. Ca de obicei la noi traditia nu conteaza si se trece peste faptul ca magnolia nu e un arbore specific zonei noastre. Sa ne asteptam si noi in curind la palmieri? Oare doamna Salceanu si primaria au intrebat locuitorii orasului daca sunt de acord cu aceasta decizie? Eu nu a gasit pe NIMENI care sa aprobe aceasta hotarire. Magnolia e frumoasa 2 saptamini din an si atit!! Se pare ca deciziile DSPM sunt ciudate in ultima vreme. In Podu Ros au plantat mesteceni (detalii aici)??? Deja acestia dau semne ca s-au uscat. Care sunt ratiunile acestor decizii? De ce nu sunt consultati specialistii in horticultura? Locuitorii trebuie sa ia atitudine si sa protejeze actualele spatii verzi si sa ceara pe toate caile extinderea lor.


A se citi si reactia urmatoare, foarte intemeiata:
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/iasul_trebuie_sa_ramina_un_oras_al_teilor_170599.html
sau
http://www.ziaruldeiasi.ro/pulsul-orasului/chiar-trebuie-ciuntiti-copacii-iasului~ni5e5a

Video Iasi

Utilizatorul cccorneliu56 de pe youtube a realizat o serie de filme ce ridica numeroase probleme reale existente in oras. Ii multumim pentru efort. Sa le vedem:

http://www.youtube.com/watch?v=si4PKT9uN5w

http://www.youtube.com/watch?v=Q4kvdUETnuI

http://www.youtube.com/watch?v=KD-TaHLNVi0

http://www.youtube.com/watch?v=pfKmpt1kpX0

si multe altele. Scrieti daca aveti astfel de linkuri.

Alte imagini din Iasi:

http://www.youtube.com/watch?v=ckh--2L2UR0

http://www.youtube.com/watch?v=oJWWlPMVnB4