Un cartier. Unul cu un nume mai ciudat, dar totusi un cartier al orasului Iasi. Probabil cei mai multi dintre noi doar traverseaza acest cartier in drum spre supermarket-uri. Si totusi sunt oameni care locuiesc in Bularga. Unii chiar isi anunta disperarea cu privire la felul in care arata cartierul in care locuiesc.
Mi-am permis sa preiau informatiile oferite de un blog al unui iesean, unul tinar, pentru a va arata cum se prezinta acest cartier. Si nu se prezinta prea bine.
http://sorinafloarei.blogspot.com/2010/05/cartierul-meu-bularga.html
Ma intreb de ce modernizarea ajunge atit de greu in Bularga? De ce trotuarele arata atit de urat? De ce sunt atit de multi caini pe strazi? De ce nu sunt locuri de parcare amenajate? De ce nu sunt spatii verzi? Daca mai pun multe intrebari uit ca vorbesc de Bularga!!!
Sunday, May 23, 2010
Monday, May 17, 2010
Garaje si parcari
Citim in presa locala ca Primaria a reusit demolarea a peste 1200 de garaje ridicate de diversi locuitori prin diverse locuri ale orasului. Este o treaba foarte buna, pentru care merita felicitari! Demolarea garajelor face loc pentru parcarea unui numar mai mare de masini. Insa este o treaba dusa doar pe jumatate pina la capat. Printre rinduri (a se citi pe forumul din partea de jos a articolului din ziar), citesc ca s-a cam ocolit zona centrala si nu inteleg de ce. Or fi (scuzati exprimarea direct din popor) cei din centru mai cu mot? Or fi mai multe locuri de parcare in centru de se pot pastra garajele? Ma indoiesc sincer! Probabil, la un moment dat se va ajunge cu demolarea si acolo, nu stim insa cind.
Treaba buna, totusi, exista ca de obicei un totusi, de ce nu se amenajeaza ceva in locul acestor garaje? In mai toate cartierele, cu exceptia zonei Alexandru, am vazut ca in locul garajelor ramin adevarate locuri virane, pline de noroi (sau praf), fara o minima amenajare. De ce atunci cind se demoleaza ceva nu se curata locul si nu se asfalteaza? Trec anii pina se face ceva. Praful il inghitim cu totii, iar noroiul il purtam pe strazi.
Un exemplu concret avem in apropierea B-dului N. Iorga, vis-a-vis de Piata Nicolina. Am postat si acum un an aceasta foto, o postez si acum. Locul arata la fel!
Treaba buna, totusi, exista ca de obicei un totusi, de ce nu se amenajeaza ceva in locul acestor garaje? In mai toate cartierele, cu exceptia zonei Alexandru, am vazut ca in locul garajelor ramin adevarate locuri virane, pline de noroi (sau praf), fara o minima amenajare. De ce atunci cind se demoleaza ceva nu se curata locul si nu se asfalteaza? Trec anii pina se face ceva. Praful il inghitim cu totii, iar noroiul il purtam pe strazi.
Un exemplu concret avem in apropierea B-dului N. Iorga, vis-a-vis de Piata Nicolina. Am postat si acum un an aceasta foto, o postez si acum. Locul arata la fel!
Saturday, April 24, 2010
Sos. Pacurari - raiul semafoarelor
Nu este zi in care sa nu avem stiri legate de semaforizarile din Pacurari. Ziua si semaforul! Este aberant ce se intampla acolo, se pun semafoare la fiecare colt de strada, ba chiar semafoare si "spinari de magar" in acelasi timp, lucruri nemaintalnite! De ce oare nu stam strimb sa gindim drept:
1. Este adevarat si regretabil ca s-au intamplat accidente pe trecerile de pietoni, insa nu cred ca solutia semaforizarii se impune absolut peste tot. Daca avem soferi indisciplinati, de ce nu punem... camere? La fiecare trecere de pietoni ar trebui instalate camere de supraveghere, ba chiar inca de la intrarea in Iasi ar trebui puse pe margine panouri in care sa se anunte acest lucru, soferul sa stie ca exista supraveghere. Insa daca s-ar pune camere, sa le vedem si la treaba. Sa auzim ca se dau si sanctiuni, ca de astfel de masuri in centru, de pe urma camerelor deja existente acolo, eu unul nu am auzit (ma refer la sanctiuni pe linie de rutiera).
2. Sensuri giratorii. De ce se evita atit de mult aceasta solutie, folosita in toata lumea? Am recomandat aici sa nu se semaforizeze intersectia de la Varianta Rediu, pentru ca nu are rost, dar degeaba. De ce trebuie sa fim comozi? Cel ce vine dinspre Var. Rediu si doreste sa faca stinga nu poate merge 500 m pina la un eventual sens giratoriu Sos. Pacurari/Sos. Rediu si apoi sa revina in oras? Cel ce vine dinspre Canta pe straduta pomenita aici si doreste sa faca stinga nu poate merge de fapt pe... Canta si sa iasa din oras prin pasajul subteran? Nu, se prefera sa se mai puna un semafor.
3. Daca totusi punem semafoare.
3.1. De semafoare cu buton nu s-a auzit? Pe Bdul Tutora s-a pus un semafor pt. pietoni. Nu trece mai nimeni, insa soferii stau si asteapta degeaba. La fel, in Pacurari si in multe alte locuri, de ce nu punem un buton de solicitare trecere?
3.2. Sincronizare! Avem semafoare in linie, de ce nu le sincronizam?
Nu cred ca investitiile in cele de mai sus sunt mari. Cu putin efort bugetar am avea o viata mai usoara, si pietoni si soferi.
Pe Bdul Independentei, probleme similare. Am amintit si aici, din nou fara efect.
1. Este adevarat si regretabil ca s-au intamplat accidente pe trecerile de pietoni, insa nu cred ca solutia semaforizarii se impune absolut peste tot. Daca avem soferi indisciplinati, de ce nu punem... camere? La fiecare trecere de pietoni ar trebui instalate camere de supraveghere, ba chiar inca de la intrarea in Iasi ar trebui puse pe margine panouri in care sa se anunte acest lucru, soferul sa stie ca exista supraveghere. Insa daca s-ar pune camere, sa le vedem si la treaba. Sa auzim ca se dau si sanctiuni, ca de astfel de masuri in centru, de pe urma camerelor deja existente acolo, eu unul nu am auzit (ma refer la sanctiuni pe linie de rutiera).
2. Sensuri giratorii. De ce se evita atit de mult aceasta solutie, folosita in toata lumea? Am recomandat aici sa nu se semaforizeze intersectia de la Varianta Rediu, pentru ca nu are rost, dar degeaba. De ce trebuie sa fim comozi? Cel ce vine dinspre Var. Rediu si doreste sa faca stinga nu poate merge 500 m pina la un eventual sens giratoriu Sos. Pacurari/Sos. Rediu si apoi sa revina in oras? Cel ce vine dinspre Canta pe straduta pomenita aici si doreste sa faca stinga nu poate merge de fapt pe... Canta si sa iasa din oras prin pasajul subteran? Nu, se prefera sa se mai puna un semafor.
3. Daca totusi punem semafoare.
3.1. De semafoare cu buton nu s-a auzit? Pe Bdul Tutora s-a pus un semafor pt. pietoni. Nu trece mai nimeni, insa soferii stau si asteapta degeaba. La fel, in Pacurari si in multe alte locuri, de ce nu punem un buton de solicitare trecere?
3.2. Sincronizare! Avem semafoare in linie, de ce nu le sincronizam?
Nu cred ca investitiile in cele de mai sus sunt mari. Cu putin efort bugetar am avea o viata mai usoara, si pietoni si soferi.
Pe Bdul Independentei, probleme similare. Am amintit si aici, din nou fara efect.
Friday, April 16, 2010
O rusine
Astazi e oficial: zona Cuza-Voda, una din putinele parti ale centrului vechi ce prezinta o anumita continuitate de stil arhitectonic, ce putea fi pastrata ca zona - "rezervatie", nu va fi prea recent restaurata. Primaria a renuntat la proiect, cu toate ca nu inteleg de ce o fi asa de greu sa se obtina fonduri europene pentru o astfel de initiativa. Scuzele invocate nu sunt credibile.
Cind se va intelege ca fara istorie degeaba incercam sa facem turism? Ce aratam turistilor sau strainilor ce ne viziteaza orasul, care sunt din ce in ce mai putini? Monumente de 20 de ani in schele? Strazi bombardate si cu cladiri in ruina? Fara o infrastructura turistica minimala? Orasul are ce arata, avem monumente, insa nu in felul in care se prezinta acum. Se pierd fonduri valoroase, venituri, ce ar fi putut fi folosite pentru modernizare!
Cind se va intelege ca fara istorie degeaba incercam sa facem turism? Ce aratam turistilor sau strainilor ce ne viziteaza orasul, care sunt din ce in ce mai putini? Monumente de 20 de ani in schele? Strazi bombardate si cu cladiri in ruina? Fara o infrastructura turistica minimala? Orasul are ce arata, avem monumente, insa nu in felul in care se prezinta acum. Se pierd fonduri valoroase, venituri, ce ar fi putut fi folosite pentru modernizare!
Locuri de parcare
Ziarul de Iasi, TVR Iasi si ... multi cetateni ridica tot mai serios problema locurilor de parcare din oras, mai precis lipsa acestora. Un text de astazi al Ziarului de Iasi se ocupa de parcarile din centru, care, in multe cazuri, sunt improvizate pe diverse locuri virane, fiind astfel lasate de ani buni. In cartiere sau la periferie, aceeasi situatie. Locuri ar fi, caci ceea ce ar trebui sa fie in multe cazuri spatiu verde reprezinta de fapt niste zone cu gunoaie, tapsane uitate de lume, uneori folosite pentru parcarea masinilor. Sunt adeptul spatiilor verzi, este indiscutabil, insa se poate gasi o solutie in care sa imbinam utilul cu placutul si sa cream noi locuri de parcare, dar sa si amenajam adecvat spatiul verde. In cateva din postarile de mai jos am aratat astfel de posibile solutii din alte orase, dar degeaba, edilii sunt indiferenti.
Iata articolul de azi:
Iata articolul de azi:
In ultimii ani, Primaria nu a amenajat nici un loc de parcare nou in zona centrala. Desi de doi ani se tot avanseaza termene, cifre si alte promisiuni exacte, strategia edililor in privinta parcarilor poate fi rezumata intr-un singur cuvint: inexistenta. Tot ce face Primaria este sa inlocuiasca garajele vechi din cartiere, unde problema nu e deloc acuta, cu dungi pe asfalt.
Pentru locuri efectiv noi de parcare in centru exista doar planuri pe hirtie, care prind deja mucegai. In locurile centrale in care exista parcari neamenajate, Primaria spune ca nu poate investi: acolo sint si proprietari privati. Cu care insa nu prea a stat la masa negocierilor.
Thursday, March 18, 2010
Bani si proiecte
Citesc pe newsiasi lista proiectelor aprobate de guvern ieri, cu sumele alocate aferente. La prima vedere nu arata rau, insa stam prost la capitolul trecere la fapte. Primul-ministru a sugerat ca intre aprobare si "implementare" sa nu treaca mai mult de 14 luni, insa, din experienta altor proiecte, imi e teama ca va trece mult mai mult.
Toate sunt proiecte bune. Remarc dorinta autoritatilor de a demara modernizarea zonelor Ciric si Bahlui, ce pot deveni zone de atractie pentru ieseni (poate chiar si pentru turisti din afara, cazul Ciricului, ca o varianta complementara pentru oras). Alei, banci, promenada, terenuri de sport, toate sunt bine-venite.
Retehnologizarea CET-ului este si ea foarte necesara. Sunt inca abonat la sistemul centralizat si am remarcat ca in aceasta iarna, mai ales in timpul gerului din ianuarie, sistemul nu prea a functionat cum trebuie, in timp ce costurile au fost mari. Daca nu se modernizeaza CET-ul, va exista o mare presiune din partea iesenilor ce au ramas racordati pentru a pleca spre alte variante. Si eu s-ar putea sa ma numar printre ei. Suntem, totusi, in 2010.
Ce ne facem cu celelalte proiecte? Soseaua de centura continua in ritmul si dupa proiectul initial (incomplet, caci nu e centura, ci sosea-varianta). La Aeroport abia, dupa atitia ani, se finalizeaza statutul terenurilor necesare pentru extindere (deja Malev a plecat, pacat), iar despre autostrada nu are sens sa mai vorbim, e de domeniul viitorului (sa nu zic SF-ului, poate totusi o prindem cit suntem in viata).
Guvernul a venit, si-a descarcat sacul de promisiuni si a plecat. Totusi, sa nu fim rai, e un pas inainte. Sedinta a avut loc la Iasi si nu la Bacau sau Suceava. Bani se dau pentru Iasi si acest lucru conteaza. Important este ca si administratia locala sa isi vada de treaba. Sa nu ne trezim ca modernizam Bahluiul (2015?), iar Filarmonica, Teatrul National si Trei Ierarhi vor fi tot in schele.
Nu e exclus!
Toate sunt proiecte bune. Remarc dorinta autoritatilor de a demara modernizarea zonelor Ciric si Bahlui, ce pot deveni zone de atractie pentru ieseni (poate chiar si pentru turisti din afara, cazul Ciricului, ca o varianta complementara pentru oras). Alei, banci, promenada, terenuri de sport, toate sunt bine-venite.
Retehnologizarea CET-ului este si ea foarte necesara. Sunt inca abonat la sistemul centralizat si am remarcat ca in aceasta iarna, mai ales in timpul gerului din ianuarie, sistemul nu prea a functionat cum trebuie, in timp ce costurile au fost mari. Daca nu se modernizeaza CET-ul, va exista o mare presiune din partea iesenilor ce au ramas racordati pentru a pleca spre alte variante. Si eu s-ar putea sa ma numar printre ei. Suntem, totusi, in 2010.
Ce ne facem cu celelalte proiecte? Soseaua de centura continua in ritmul si dupa proiectul initial (incomplet, caci nu e centura, ci sosea-varianta). La Aeroport abia, dupa atitia ani, se finalizeaza statutul terenurilor necesare pentru extindere (deja Malev a plecat, pacat), iar despre autostrada nu are sens sa mai vorbim, e de domeniul viitorului (sa nu zic SF-ului, poate totusi o prindem cit suntem in viata).
Guvernul a venit, si-a descarcat sacul de promisiuni si a plecat. Totusi, sa nu fim rai, e un pas inainte. Sedinta a avut loc la Iasi si nu la Bacau sau Suceava. Bani se dau pentru Iasi si acest lucru conteaza. Important este ca si administratia locala sa isi vada de treaba. Sa nu ne trezim ca modernizam Bahluiul (2015?), iar Filarmonica, Teatrul National si Trei Ierarhi vor fi tot in schele.
Nu e exclus!
Monday, March 8, 2010
Un offf
Un iesean nemultumit isi spune off-ul, intemeiat, in Ziarul de Iasi.
Citez, printre altele, lucruri spuse si de mine pe aici:
"Domnilor, in ce tara ati vazut astfel de "limitatoare" de viteza pe bulevarde si cai principale? Aceste amenajari sint exclusiv destinate zonelor rezidentiale sau strazilor secundare, unde se limiteaza viteza la 20 mile sau 30 km/h, viteza care insa nu se impune pentru soselele principale. Acolo sint montate uneori calote de 2-3 cm inaltime, ca marcaj vibrator si indicatoare de limitare a vitezei la 30/ 40 mile sau 50/ 60 km/h, camere video/radar semnalizate corespunzator si foarte vizible (nu gri sau camuflaj, eventual), si astfel se rezolva limitarea vitezei prin masuri punctuale, care afecteaza doar pe cel in culpa, bugetul incaseaza amenzi, iar cei corecti isi vad de drum fara sa-si distruga masina
Citez, printre altele, lucruri spuse si de mine pe aici:
"Domnilor, in ce tara ati vazut astfel de "limitatoare" de viteza pe bulevarde si cai principale? Aceste amenajari sint exclusiv destinate zonelor rezidentiale sau strazilor secundare, unde se limiteaza viteza la 20 mile sau 30 km/h, viteza care insa nu se impune pentru soselele principale. Acolo sint montate uneori calote de 2-3 cm inaltime, ca marcaj vibrator si indicatoare de limitare a vitezei la 30/ 40 mile sau 50/ 60 km/h, camere video/radar semnalizate corespunzator si foarte vizible (nu gri sau camuflaj, eventual), si astfel se rezolva limitarea vitezei prin masuri punctuale, care afecteaza doar pe cel in culpa, bugetul incaseaza amenzi, iar cei corecti isi vad de drum fara sa-si distruga masina
si sa circule numai in frinari si acceleratii, sistem care genereaza poluare fonica si chimica intensa! Ati gindit inainte de a aproba, in unanimitate probabil, ideea dumneavoastra? Ati evaluat impactul? Va imaginati sutele sau miile de camioane si autobuze care traverseaza Iasul zilnic frinind si accelerind la fiecare citeva zeci sau sute de metri?
Incercati sa ginditi traficul si pro auto; dictatura pietonala pe care o impuneti se intoarce tocmai impotriva pietonului, care va suporta mult mai mult zgomot si mai mult aer viciat! Doriti sa ajutati la siguranta pietonului? Nu mai strangulati arterele prin nesfirsite refugii pentru pietoni, pustii in general, instalati semafoare cu buton de cerere pentru pietoni, montati camere video care aduc dovezi pentru amenzi, deci bani la buget, si rezolvati in mod european problema! Da, e mai ieftin pe moment sa faceti dimburi, eventual si santuri de o parte si de alta, dar poate e mai corect sa ginditi masuri eficiente."
Monday, March 1, 2010
Gropi, parcari... la altii
Gropi in alte orase
Tinerii din Cluj au creat un blog cu dedicatie pentru primarul lor in care incearca sa inventarieze, cu foto doveditoare, gropile din oras. Am intrat putin si am ramas mirat, strazile din Cluj arata destul de bine. Daca acelea sunt gropi, inseamna ca acei tineri nu au venit prin Iasi. Sa le dau un mic exemplu, un studiu de caz, Soseaua Nationala intre Podu de Piatra si Podu Ros, acolo sa vada gropi, una s-a peticit, doua au aparut linga. Sau de la Podu de Piatra spre Gara, sau in zona Pietei Nicolina sau... La Brasov mai deunazi am constatat ca orasul, aflat intr-o zona din cele mai friguroase ale tarii, are strazi excelente, cu foarte putine gropi. Nu si la Iasi. In curind trebuie sa duc masina la revizie si ma ingrozesc de suma pe care o voi plati. Si cica avem un imprumut luat pentru reabilitarea strazilor.
Parcarile la altii
Tot Brasov, daca tot am ocazia sa merg mai des acolo. Parcari s-au facut, si multe, nu ca la noi. In cartiere, tot ce s-a putut amenaja ca spatiu de parcare, pastrindu-se si spatiul verde, s-a amenajat. Unde trotuarul era suficient de lat s-a gasit loc si pentru masini. S-a adoptat masura locurilor date direct cu chirie, nu cu asa-zisa "licitatie" de la noi, insa au avut ce locuri sa dea, oferta fiind generoasa.
Tinerii din Cluj au creat un blog cu dedicatie pentru primarul lor in care incearca sa inventarieze, cu foto doveditoare, gropile din oras. Am intrat putin si am ramas mirat, strazile din Cluj arata destul de bine. Daca acelea sunt gropi, inseamna ca acei tineri nu au venit prin Iasi. Sa le dau un mic exemplu, un studiu de caz, Soseaua Nationala intre Podu de Piatra si Podu Ros, acolo sa vada gropi, una s-a peticit, doua au aparut linga. Sau de la Podu de Piatra spre Gara, sau in zona Pietei Nicolina sau... La Brasov mai deunazi am constatat ca orasul, aflat intr-o zona din cele mai friguroase ale tarii, are strazi excelente, cu foarte putine gropi. Nu si la Iasi. In curind trebuie sa duc masina la revizie si ma ingrozesc de suma pe care o voi plati. Si cica avem un imprumut luat pentru reabilitarea strazilor.
Parcarile la altii
Tot Brasov, daca tot am ocazia sa merg mai des acolo. Parcari s-au facut, si multe, nu ca la noi. In cartiere, tot ce s-a putut amenaja ca spatiu de parcare, pastrindu-se si spatiul verde, s-a amenajat. Unde trotuarul era suficient de lat s-a gasit loc si pentru masini. S-a adoptat masura locurilor date direct cu chirie, nu cu asa-zisa "licitatie" de la noi, insa au avut ce locuri sa dea, oferta fiind generoasa.
Saturday, February 27, 2010
Sensuri giratorii, Pacurari
Pe principiul "ziua si stirea", astazi aflam ca se intentioneaza introducerea de noi semafoare sau crearea de sensuri giratorii. Ultimele sunt, cred eu, mai potrivite decit primele, mai ales cind semafoarele sunt puse fara a exista o sincronizare.
Sensul giratoriu de la intersectia Saulescu/Uzinei este in regula, caci, intr-adevar, multi din cei care nu cunosc zona au dificultati in intelegerea sensurilor semnelor. La fel de bun, chiar mai util, este giratoriul de la iesirea din Pacurari, pe care nu inteleg de ce il fac atit de tirziu. Acolo intorc autobuzele, se poate intra spre Rediu sau se realizeaza legatura cu Str. Canta. Mai greu de inteles este semaforul pe care autoritatile doresc sa il puna la intersectia Sos. Pacurari/Str. Varianta Sos. Rediu. Aceasta intersectie este la doar 500 m de sensul giratoriu amintit mai sus, astfel incit nu vad de ce cei ce doresc sa vina spre oras dinspre strada secundara amintita nu pot merge pina la giratoriu? Edilii preconizeaza ca cei ce ies de la Kaufland sa faca acest drum (reiese din articol); cei ce vin dinspre varianta (50 m mai incolo) nu pot face acelasi lucru???
View Larger Map
Sensul giratoriu de la intersectia Saulescu/Uzinei este in regula, caci, intr-adevar, multi din cei care nu cunosc zona au dificultati in intelegerea sensurilor semnelor. La fel de bun, chiar mai util, este giratoriul de la iesirea din Pacurari, pe care nu inteleg de ce il fac atit de tirziu. Acolo intorc autobuzele, se poate intra spre Rediu sau se realizeaza legatura cu Str. Canta. Mai greu de inteles este semaforul pe care autoritatile doresc sa il puna la intersectia Sos. Pacurari/Str. Varianta Sos. Rediu. Aceasta intersectie este la doar 500 m de sensul giratoriu amintit mai sus, astfel incit nu vad de ce cei ce doresc sa vina spre oras dinspre strada secundara amintita nu pot merge pina la giratoriu? Edilii preconizeaza ca cei ce ies de la Kaufland sa faca acest drum (reiese din articol); cei ce vin dinspre varianta (50 m mai incolo) nu pot face acelasi lucru???
View Larger Map
Friday, February 26, 2010
Bdul Independentei2
Astazi in Ziarul de Iasi se ridica problema traficului aglomerat de pe B-dul Independentei. Am mai amintit aceasta chestiune si, cu riscul de a ma repeta, problema nu o reprezinta semafoarele in sine, ci faptul ca sunt prea multe. In plus, nu ar trebui sa se admita cu nici un chip oprirea/stationarea masinilor pe banda de pe margine. Virajul acela la stinga nu ar trebui cu nici un chip permis (de altfel, am trecut ieri pe bulevard si cu toate ca nu era trafic intens, banda din mijloc, singura disponibila pe sensul spre Tg Cucu, era foarte aglomerata, in timp ce benzile din dreapta si stinga, pentru virare dreapta/stinga, erau libere!!!). In viitor, un (preconizat) pasaj in subteran intre Pacurari si B-dul Independentei ar rezolva problema de la Fundatie. Insa nu putem decit visa.
Am oferit aici solutii, degeaba.
View Larger Map
Am oferit aici solutii, degeaba.
View Larger Map
Sunday, February 21, 2010
Gara Nicolina
Citeam in Ziarul de Iasi ca punctul vamal de la Gara Nicolina se va inchide si ma gindeam in mod firesc... oare de ce Gara Nicolina nu se muta din acel sediu saracacios si semi-insalubru (daca se poate spune asa) in sediul destul de frumos de la Gara Internationala? Gata, timpurile s-au schimbat, vremurile sistemului comunist au apus, putem avea in aceeasi gara si statie CFR pentru trenuri interne si pentru cele internationale, la fel ca in orice tara civilizata (membra UE!?!). Pretextul ca la Gara Internationala se faceau controale vamale iese de acum din discutie asa ca nu vad de ce CFR nu ar accepta formula unei singura gari pentru toate trenurile si pentru toti calatorii. S-ar eficientiza modul de lucru cu calatorii, acestia ar avea spatii mai mari pentru bilete, asteptare, poate chiar s-ar economisi niste bani. Si ar trebuie sa se rezolve si situatia din fata Garii Internationale, zona ce a devenit un fel de parcare ad-hoc. Avem nevoie de o gara civilizata.
Insa iar cred ca scriu... degeaba.
Insa iar cred ca scriu... degeaba.
Thursday, February 11, 2010
Semafor?
Astazi aflam urmatoarele din Ziarul de Iasi:
"Sefii Primariei au anuntat mai multe masuri care vizeaza circulatia auto din municipiu. La ultima sedinta a comisiei de circulatie s-a discutat despre locurile din statiile de taxi, sensuri unice, semaforizari, montari de popici pe trotuare... Am discutat si doua posibilitati de semaforizare. Luam in calcul pentru montarea de semafoare intersectia strazilor Muzicescu, Arcu si Gindu. Este foarte periculos in special virajul la stinga. Semafoare intentionam sa montam si la intersectia bulevardului Metalurgiei cu bulevardul Chimiei, la podul din Metalurgie", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei... Si pe strada Gradinari va fi sens unic, spre bulevardul Metalurgiei. Va fi afectata portiunea cuprinsa intre sala de sport si bulevard. "
Introducerea sensului unic pe str. Gradinari este o masura buna, cei ce doresc sa intre in cartier avind ca alternativa celalalt sens unic, de pe splaiul Bahlui. Astfel se vor crea noi locuri de parcare (oricum folosite de locuitori, dar cu riscul ingustarii strazii, pe vremea cind avea 2 sensuri), iar circulatia pe aceasta strada de interior va fi usurata. Nu acelasi lucru il pot spune privitor la semaforizarea de la Tarom (Musicescu/Arcu). Ideea a mai aparut si in alti ani si consider ca argumentele ce se aduc impotriva sunt mai importante:
- traficul in zona nu este atit de aglomerat incita sa impuna semaforizarea. Cu exceptia orelor de varf (8, 14, 16), virajul la stanga (spre Piata Unirii) nu pune atit de mari probleme, pe cit se sugereaza. In afara orelor de varf, seara, dupa 19, sau in weekend, acest semafor ar functiona practic degeaba, mai rau ar incurca lucrurile.
- accesul in intersectie al tramvaielor ce vin dinspre Gara va fi ingreunat, in special iarna, deoarece panta de pe Arcu este destul de dificila.
Prin urmare nu cred ca trebuie sa introducem semafoare chiar oriunde si oricum.
"Sefii Primariei au anuntat mai multe masuri care vizeaza circulatia auto din municipiu. La ultima sedinta a comisiei de circulatie s-a discutat despre locurile din statiile de taxi, sensuri unice, semaforizari, montari de popici pe trotuare... Am discutat si doua posibilitati de semaforizare. Luam in calcul pentru montarea de semafoare intersectia strazilor Muzicescu, Arcu si Gindu. Este foarte periculos in special virajul la stinga. Semafoare intentionam sa montam si la intersectia bulevardului Metalurgiei cu bulevardul Chimiei, la podul din Metalurgie", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei... Si pe strada Gradinari va fi sens unic, spre bulevardul Metalurgiei. Va fi afectata portiunea cuprinsa intre sala de sport si bulevard. "
Introducerea sensului unic pe str. Gradinari este o masura buna, cei ce doresc sa intre in cartier avind ca alternativa celalalt sens unic, de pe splaiul Bahlui. Astfel se vor crea noi locuri de parcare (oricum folosite de locuitori, dar cu riscul ingustarii strazii, pe vremea cind avea 2 sensuri), iar circulatia pe aceasta strada de interior va fi usurata. Nu acelasi lucru il pot spune privitor la semaforizarea de la Tarom (Musicescu/Arcu). Ideea a mai aparut si in alti ani si consider ca argumentele ce se aduc impotriva sunt mai importante:
- traficul in zona nu este atit de aglomerat incita sa impuna semaforizarea. Cu exceptia orelor de varf (8, 14, 16), virajul la stanga (spre Piata Unirii) nu pune atit de mari probleme, pe cit se sugereaza. In afara orelor de varf, seara, dupa 19, sau in weekend, acest semafor ar functiona practic degeaba, mai rau ar incurca lucrurile.
- accesul in intersectie al tramvaielor ce vin dinspre Gara va fi ingreunat, in special iarna, deoarece panta de pe Arcu este destul de dificila.
Prin urmare nu cred ca trebuie sa introducem semafoare chiar oriunde si oricum.
Thursday, February 4, 2010
Tatarasi reloaded
Atrageam atentia acum un an cu privire la starea lucrarilor din Tatarasi, zona Oancea-Ciurchi. Esplanada arata ca o amenajare inceputa dar neterminata, iar strada Ciurchi fusese doar asfaltata (iar trotuarele aveau dale), fara ca parcarile sa fie finalizate. Situatia din Oancea a fost rezolvata in stil hei-rupist de o firma ce nu cred ca are mare legatura cu amenajarile urbanistice. A pune problemele de acum pe seama Politiei Comunitare mi se pare o ciudatenie, caci nu inteleg ce vina au politistii ca dalele au fost puse prost, se desprind (vezi si Podu Ros, aici sau aici) si "binevoitorii" le iau pentru a si le pune in curte (in frumosul stil romanesc)!?! Politia Comunitara trebuie intr-adevar sa vegheze nu la calitatea lucrarilor, ci la pastrarea lor. Vina poate fi impartita intre multi...
Wednesday, January 27, 2010
Parcarea la Geneva
Propunerea mea privind parcarile incepe sa atraga si alti sustinatori. Viceprimarul Gabriel Grigore, dupa cum aflam din Flacara Iasului, sustine ceva foarte asemanator cu ceea ce am propus eu, cu toate ca afirma ca a luat ideea de la Geneva (asemanarile cu ce am scris eu sunt flagrante; nu ma deranjeaza ca nu sunt citat, mai degraba prefer ca solutiile de aici sa fie si aplicate).
La Geneva, situatia nu este foarte diferita, existind trei zone distincte in oras, una unde parcarea este cu desavarsire interzisa (centru), o a doua unde se parcheaza contra-cost pentru o perioada scurta de timp, si o a treia, zona rezidentiala, unde exista un fel de abonamente (macaron), care se platesc, suma diferind in functie de proprietar (persoana fizica sau juridica) [cca. 170 dolari pentru particulari; e mult, insa trebuie sa tinem cont ca e... Geneva]. La postarea precedenta privind parcarile, cineva mi-a atras atentia ca exista orase in lume unde pentru zona rezidentiala nu se plateste nimic (doar se obtine abonamentul, pentru a dovedi ca locuiesti in zona respectiva). De acord, nu am nimic impotriva, insa sustineam impunerea unei taxe modice lunare in ideea de a aduce venituri pentru crearea unor noi locuri de parcare. Oricum, chiar si fara aceasta taxa, o gestionare mai buna a parcarilor din oras ar fi in beneficiul nostru.
La Geneva, situatia nu este foarte diferita, existind trei zone distincte in oras, una unde parcarea este cu desavarsire interzisa (centru), o a doua unde se parcheaza contra-cost pentru o perioada scurta de timp, si o a treia, zona rezidentiala, unde exista un fel de abonamente (macaron), care se platesc, suma diferind in functie de proprietar (persoana fizica sau juridica) [cca. 170 dolari pentru particulari; e mult, insa trebuie sa tinem cont ca e... Geneva]. La postarea precedenta privind parcarile, cineva mi-a atras atentia ca exista orase in lume unde pentru zona rezidentiala nu se plateste nimic (doar se obtine abonamentul, pentru a dovedi ca locuiesti in zona respectiva). De acord, nu am nimic impotriva, insa sustineam impunerea unei taxe modice lunare in ideea de a aduce venituri pentru crearea unor noi locuri de parcare. Oricum, chiar si fara aceasta taxa, o gestionare mai buna a parcarilor din oras ar fi in beneficiul nostru.
Thursday, January 21, 2010
Nici o sansa
Abia astazi am aflat de aceasta stire: prefectul va cere anularea in instanta a dreptului de proprietate al Primarie asupra terenului din Ciric! In aceste conditii, propunerile de amenajare a zonei ca spatiu modern de agrement se vor duce pa apa simbetei, mai ales ca se cereau si niste fonduri europene. Datorita rivalitatilor politice, in oras (si in tara), se fac putine lucruri. Se merge pe principiul "sa moara capra vecinului", decit sa simta si cetatenii orasului vreo imbunatatire. Eu propun sa se imparta si lacurile de la Ciric si padurea (plantata, din cite stiu, in anii 60) si sa se taie/distruga tot, ca doar "nu avem" nevoie de ele. Nu ca Primaria s-a omorit sa faca ceva in acel loc, din contra, insa planul respectiv nu suna chiar rau. Continuam sa batem pasul pe loc. Pacat!
Parking
Uşi care se deschid automat, senzori peste tot, lifturi care coboară maşina într-un loc de parcare cu ajutorul unor paleţi, scannere laser şi locuri aşezate într-un mod foarte ordonat.Este vorba despre o parcare proiectată de firma germană WÖHR, care va fi construită în Madrid. Aceasta are 5 nivele, o suprafaţă de mai mult de 700 de metri pătraţi şi 155 de locuri de parcare.
Ce vedem mai sus este o parcare nemteasca. Insa noi nu am vrea asa ceva, ci ne-am multumi cu una precum cea de mai jos:
Tuesday, January 5, 2010
Se poate
Tot vorbim de un program modern de gestionare a traficului din oras. Iata ca la altii, in tara nu in afara, se poate. Oare pe Bdul Independentei nu se poate introduce asa ceva?
Vor ca şoferii să ajungă la destinaţie în cel mai scurt timp. Tocmai de aceea, edilii locali au introdus, pe un bulevard aglomerat din Timişoara, un sistem care este menit să-i ajute pe conducătorii auto să tranziteze oraşul cât mai rapid. Pentru că acest sistem funcţionează deja cu succes pe bulevardul Liviu Rebreanu, din acest an, intersecţiile de pe alte 5 artere din Timişoara, vor avea semafoare care îşi vor transmite semnale pentru realizarea "undei verzi".
Continuarea aici.
Vor ca şoferii să ajungă la destinaţie în cel mai scurt timp. Tocmai de aceea, edilii locali au introdus, pe un bulevard aglomerat din Timişoara, un sistem care este menit să-i ajute pe conducătorii auto să tranziteze oraşul cât mai rapid. Pentru că acest sistem funcţionează deja cu succes pe bulevardul Liviu Rebreanu, din acest an, intersecţiile de pe alte 5 artere din Timişoara, vor avea semafoare care îşi vor transmite semnale pentru realizarea "undei verzi".
Continuarea aici.
Monday, January 4, 2010
Parcarile, o solutie corecta
Parcările în Iaşi, o soluţie corectă şi viabilă
Update 14.01.2010: Un protest al locuitorilor din Tatarasi sustine afirmatia mea de mai jos ca sistemul de licitatii este incorect si discriminatoriu. La "licitatii" participa locuitori ce au si alte parcari disponibile sau care profita de situatie pentru a obtine chiar si 3 locuri de parcare. Vi se pare corect?
Alt text privitor la subiect in alt ziar local.
4.01.2010: Este evident că sistemul pe care Primăria încearcă să îl instituie în oraş, cel bazat pe „licitarea” locurilor de parcare (cu sens de stationare, insa voi folosi peste tot termenul de parcare, caci despre aceasta vorbim aici), nu este cel mai bun. Ba chiar vorbim de un sistem care creează zâzanie printre locuitori, de vreme ce permite unora să deţină locuri proprii pentru maşină, în timp ce altora nu le oferă nimic. Pe lângă „discriminarea” unora în favoarea altora, acest sistem mai are şi alte dezavantaje: nu oferă suficiente locuri de parcare, nu taxează toate posibilele locuri, prin faptul că se „licitează” nu se aduc neapărat mai mulţi bani la buget, şi, în realitate, nu rezolvă problema parcării. În plus, ziua locurile de parcare „licitate” stau neocupate, căci, cu toate că Primăria permite din câte am înţeles ocuparea de către „proprietar” doar după-amiaza şi noaptea, aceste locuri sunt păzite sau ocupate de aceştia şi în restul zilei. Dacă facem un exerciţiu de imaginaţie ne putem lesne întreba ce se întâmplă dacă lângă un bloc cu 20 de proprietari de autoturisme se licitează zece locuri de parcare, ceilalţi 10 unde îşi vor parca maşina? Dacă Primăria se va hotărâ la un moment dat să îi amendeze pe cei care nu sunt „în ordine”, mare parte din posesorii de maşini din oraş ar fi în culpă.
Propun să pornim discuţia acestei chestiuni din altă parte. La momentul actual, potrivit presei, în Iaşi sunt peste 90000 de autoturisme. Din acestea, estimez că 90% sunt parcate pe stradă, prin cartierele oraşului. Primăria afirmă că ar exista cca. 30000 de locuri de parcare amenajate, din care au fost date prin sistemul de licitaţie în jur de câteva sute de locuri. Chiar dacă s-ar da toate 30000, tot nu s-ar rezolva problema, căci în jur de 40-50000 de maşini ar rămâne în ilegalitate. Totuşi, aceste maşini îşi găsesc, repet îşi găsesc la ora actuală loc de parcare în oraş, mai mult sau mai puţin regulamentar. Există într-adevăr multe zone unde străzile sunt ocupate practic de maşini, care astfel îşi găsesc loc de „odihnă” peste noapte. Pornind de la această realitate, se poate impune un alt sistem, unul folosit şi în alte oraşe ale lumii, un sistem mai corect şi care ar aduce mult mai multe venituri Iaşiului. Punctual, iată despre ce ar fi vorba: adoptarea unui nou regulament de parcare, ce să prevadă:
1. instituirea obligatorie a unui abonament de cartier pentru posesorii de autoturisme, care le-ar permite acestora să parcheze liber oriunde in cartierul lor (unde sunt locuri de parcare). Abonamentele să aibă valabilitate de o lună, jumătatate de an sau un an, cu posibilitate de reînnoire şi să fie emise prin intermediul centrelor de cartier ale Primăriei (cu solicitarea de mai puţine acte decât acum, CI şi certif. de înmatriculare al maşinii sunt suficiente, au şi nr. maşinii şi adresa; a se vedea câte acte se cer în prezent). Un preţ de maxim 10 lei/lună mi se pare normal pentru un astfel de abonament si poate fi acceptat in ideea gasirii de fonduri pt. ridicarea de parcari noi. Este necesară o delimitare a cartierelor.
2. introducerea de taxe de parcare în tot oraşul, cu delimitarea a două zone, cartiere şi centru. În cartiere se poate pune o taxă de un leu, în centru de doi lei pe oră (stabilirea taxei pe oră/a abonamentului rămâne la latitudinea Consiliului Local, eu propun doar nişte cifre orientative). Toţi cei care ar merge cu treburi în altă parte decât cartierul unde au abonament ar urma să plătească această taxă pe oră.
3. fiecare zonă cu locuri de parcare ar trebui dotată cu automate de parcare, ce să poată emite tichete cu indicarea orei limită de parcare (cu plata pentru intervale de la jumătate de oră la maxim 4 ore). Aceste automate nu vor fi folosite, în mod evident, de cei care au abonament pentru cartier, ci de cei ce vin din alte cartiere sau oraşe. Să existe posibilitatea achiziţionării unor carduri, acceptate de aceste automate, ce să poată fi folosite în sistem pre-pay. Gestionarea automatelor ar urma să fie decisă de autorităţi: direct, prin intermediul Primăriei, sau prin concesionare către o firmă. Personal, consider că (,) concesionarea parcărilor centrale către alte firme ar trebui stopată, ideea centrală fiind că serviciul de parcări este unul public, gestionat de Primărie.
4. în timpul săptămânii, în intervalul orar 20 – 7 (sau 21 – 8), şi duminica nu ar trebui luată nici o taxă de parcare (de la „vizitatori”), la fel ca în alte oraşe ale lumii.
5. nu se iau taxe la instituţiile sau centrele comerciale care oferă locuri proprii de parcare.
6. pentru crearea unor noi locuri de parcare (sau „legalizarea”, căci acestea sunt deja folosite în prezent), trebuie introdus sens unic pe majoritatea străzilor/aleilor din interiorul cartierelor (lucru deja început de Primărie). Să se permită parcarea pe ambele părţi ale străzilor cu sens unic. Continuarea amenajării, delimitării şi marcării de locuri de parcare (noi sau vechi). Cei care ar parca fără a respecta marcajul ar urma să fie taxaţi la fel ca cei care nu şi-au plătit taxa de parcare (această măsură ar fi cu dedicaţie pentru cei care au obiceiul de a parca blocând câte două locuri).
7. maşinile parcate „în culpă” ar urma să fie ridicate, în cazul celor parcate neregulamentar, sau să fie blocate (prin blocarea roţilor) pentru cele parcate prin cartiere fără plata taxei.
8. adoptarea unor taxe decente de ridicare/blocare a maşinilor, în concordanţă cu veniturile locuitorilor.
9. crearea unui serviciu ce să se ocupe de parcări, cu maşini de ridicat, oameni, politişti comunitari etc.
Un calcul simplu ar arăta că acest sistem ar aduce mult mai multe venituri din parcări decât sistemul actual. Pentru în jur de 80000 de autoturisme ar urma să se plătească cei maxim 120 de lei pentru abonamentul anual de cartier şi toţi deţinătorii de maşini ar fi eligibili pentru a plăti taxe de parcare, indiferent că este vorba de acest abonament sau de taxele cotidiene prin oraş. Sumele ce ar intra la buget ar fi semnificative şi ar permite în următorii ani ridicarea unor parcări etajate în zonele cu deficit mare de locuri de parcare, unde ar urma să se aplice taxele amintite mai sus. Repet, sumele obtinute pe aceasta cale trebuie folosite numai pentru realizarea de parcari noi.
Prin urmare, ce ar trebuie să facă Primăria şi Consiliul Local? Să adopte un nou regulament de parcare, să decidă noile taxe, să achiziţioneze şi să instaleze automatele de parcare (pornind dinspre centru spre cartiere). Procesul de amenajare şi marcare a locurilor de parcare se poate desfăşura şi după adoptarea acestor măsuri. Am avea astfel un sistem corect. Nu suntem în an electoral, taxele din parcări sunt necesare pentru bugetul oraşului, în concluzie ne mai trebuie puţină voinţă. Până la finele acestui an acest sistem s-ar putea introduce si bugetul pe 2010 ar putea cuprinde primele sume pentru achizitia de automate de parcare. Bun, rău, el este foarte necesar.
P.S. pe newsiasi observ, in parte intemeiat, ca unii ieseni se supara la ideea de a plati pentru parcare. In mod firesc, nimeni nu vrea sa mai scoata niste bani din buzunar insa, mai devreme sau mai tarziu, cu TOTII vom ajunge sa platim pentru acest serviciu. Proiectul sustine un serviciu de parcare corect, cu taxe decente, care ar aduce veniturile necesare Primariei pentru a face noi locuri de parcare (cu conditia ca fondurile sa nu fie deturnate in alte scopuri). L-am redactat tocmai pentru ca sistemul de "licitare", practicat acum, mi se pare incorect si discriminatoriu. Sunt insa constient ca de la vorba la fapta e distanta lunga.
Friday, December 11, 2009
Cu cap sau fara cap
Update 11 dec. 2009
Recent, s-a ocupat si Ziarul de Iasi de aceasta chestiune. Orasul tinde sa devina un mozaic de culori, insa nu unul frumos si placut ochiului. Fiecare face ce vrea si cum vrea, reabilitarile curg si aspectul pestrit al orasului devine realitate.
Iata si diferenta Iasi-Piatra Neamt. Acolo se pot impune reguli, la noi?
Si pentru ca suntem la capitolul "sat fara caini", iata o imagine cu urmele unei reabilitari. Insa nu ma refer la blocuri, ci la urmele de pe trotuar. Suntem in parculetul de la Podu Ros, unde blocul de linga Posta tocmai a fost reabilitat. Lucrarea este in regula, insa ce a ramas pe trotuar este greu de descris. Pavelele puse acum un an sunt pline de ciment, caci muncitorii si-au pregatit materialele direct acolo. Cimentul nu se mai poate lua, caci s-a intarit de mult. Cine plateste? De ce nu e pusa firma respectiva nu sa plateasca o amenda, ci sa inlocuiasca tot pavimentul afectat?
.jpg)
16 sept. 2009 1. Iata aici o hotarire cu cap, ce merita copiata:
Asociaţiile de proprietari care îşi izolează faţadele blocurilor prin Programul Naţional de Reabilitare Termică vor fi obligate să-şi vopsească imobilele într-o singură culoare, care le va fi sugerată de arhitectul-şef al Galaţiului. Aceeaşi culoare se va aplica şi pe blocurile din împrejurimi la care se fac modificări sau mici lucrări de întreţinere. Astfel, fiecare cartier va avea propria gamă cromatică.
"Reabilitarea termică nu se va putea face după cum îşi doreşte fiecare asociaţie de proprietari sau fiecare locatar al blocurilor care vor fi reabilitate. Culorile vor fi sugerate de noi, astfel încât să existe o uniformizare în Galaţi. Când spun uniformizare, nu mă refer la faptul că toate blocurile vor fi la fel. Într-o zonă va fi o anumită gamă de culori pentru blocuri, în altă zonă va fi altă gamă de culori, ca să nu mai fie ce este acum: la un etaj o culoare, la alt etaj altă culoare", a declarat, miercuri, viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco. Continuarea aici.
2. Oare a vazut cineva dintre cei ce se ocupa de spatiile verzi, reportajul cu privire la amenajarea spatiilor de linga strazi de la Antena 1, de aseara? Dupa cum au actionat in primavara, inclin sa cred ca nu. Se spunea clar: daca vrem sa avem copaci care sa purifice aerul tot mai poluat din orase atunci copacii "exotici", gen tuia, magnolii, palmieri sau altii de acest gen, nu au ce cauta linga trotuare! Trebuie platani, tei, copaci adaptati climei noastre, rezistenti, de care stim ca odata plantati ii vom avea cel putin 30 de ani. Cu copacii exotici nu facem decit sa aruncam bani aiurea. Nu ne trebuie imagine, ci aer curat si spatiu verde ingrijit. E suficient.
A se vedea.
Recent, s-a ocupat si Ziarul de Iasi de aceasta chestiune. Orasul tinde sa devina un mozaic de culori, insa nu unul frumos si placut ochiului. Fiecare face ce vrea si cum vrea, reabilitarile curg si aspectul pestrit al orasului devine realitate.
Iata si diferenta Iasi-Piatra Neamt. Acolo se pot impune reguli, la noi?
Si pentru ca suntem la capitolul "sat fara caini", iata o imagine cu urmele unei reabilitari. Insa nu ma refer la blocuri, ci la urmele de pe trotuar. Suntem in parculetul de la Podu Ros, unde blocul de linga Posta tocmai a fost reabilitat. Lucrarea este in regula, insa ce a ramas pe trotuar este greu de descris. Pavelele puse acum un an sunt pline de ciment, caci muncitorii si-au pregatit materialele direct acolo. Cimentul nu se mai poate lua, caci s-a intarit de mult. Cine plateste? De ce nu e pusa firma respectiva nu sa plateasca o amenda, ci sa inlocuiasca tot pavimentul afectat?
.jpg)
16 sept. 2009 1. Iata aici o hotarire cu cap, ce merita copiata:
Asociaţiile de proprietari care îşi izolează faţadele blocurilor prin Programul Naţional de Reabilitare Termică vor fi obligate să-şi vopsească imobilele într-o singură culoare, care le va fi sugerată de arhitectul-şef al Galaţiului. Aceeaşi culoare se va aplica şi pe blocurile din împrejurimi la care se fac modificări sau mici lucrări de întreţinere. Astfel, fiecare cartier va avea propria gamă cromatică.
"Reabilitarea termică nu se va putea face după cum îşi doreşte fiecare asociaţie de proprietari sau fiecare locatar al blocurilor care vor fi reabilitate. Culorile vor fi sugerate de noi, astfel încât să existe o uniformizare în Galaţi. Când spun uniformizare, nu mă refer la faptul că toate blocurile vor fi la fel. Într-o zonă va fi o anumită gamă de culori pentru blocuri, în altă zonă va fi altă gamă de culori, ca să nu mai fie ce este acum: la un etaj o culoare, la alt etaj altă culoare", a declarat, miercuri, viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco. Continuarea aici.
2. Oare a vazut cineva dintre cei ce se ocupa de spatiile verzi, reportajul cu privire la amenajarea spatiilor de linga strazi de la Antena 1, de aseara? Dupa cum au actionat in primavara, inclin sa cred ca nu. Se spunea clar: daca vrem sa avem copaci care sa purifice aerul tot mai poluat din orase atunci copacii "exotici", gen tuia, magnolii, palmieri sau altii de acest gen, nu au ce cauta linga trotuare! Trebuie platani, tei, copaci adaptati climei noastre, rezistenti, de care stim ca odata plantati ii vom avea cel putin 30 de ani. Cu copacii exotici nu facem decit sa aruncam bani aiurea. Nu ne trebuie imagine, ci aer curat si spatiu verde ingrijit. E suficient.
A se vedea.
Pol de crestere?
Conform acestei informatii, Primaria Iasi (si nu numai) risca sa piarda finantari de multe zeci de milioane de euro daca nu inainteaza proiecte care sa priveasca nu numai orasul, ci si regiunea. Atitudinea autoritatilor europene mi se pare fireasca, daca acceptam faptul ca orasul Iasi a fost desemnat "pol de crestere regional". Si totusi cum se face ca vedem foarte greu acesti bani? Nu se fac proiecte cum trebuie? Nu sunt stabilite in mod clar prioritatile?
1. Pentru regiune, aeroportul reprezinta in mod cert o prioritate. De ce se tergiverseaza de atita vreme modernizarea acestuia?
2. Zona metropolitana s-a nascut moarta. Orice oras cu peste 300 mii de locuitori din lume are o zona metropolitana adevarata, nu o struto-camila precum la noi. Ce e drept nici legea nu incurajeaza aceste structuri, caci comunele sub-urbane ar trebui sa primeasca prin lege un statut special. Dar deja intram in chestiuni de reorganizare administrativa si nu ajungem nicaieri. O lege in acest sens este absolut necesara, insa structurile de putere locale (a se citi "baronii locali") se opun, caci risca sa isi piarda felia de tort. Insa, referitor la zona metropolitana cred ca s-ar putea gasi proiecte. Reabilitarea infrastructurii centrale, cu modernizarea strazilor de legatura oras-comune sub-urbane (ma refer la extinderea strazilor la 4 benzi spre Holboca, Lunca Cetatuii, Tomesti), dar si modernizarea strazilor din interior din aceste comune, modernizarea liniei de tramvai spre Dancu, bani pentru baze de agrement (Ciorbesti...), reabilitarea unor monumente istorice (manastirile Barnova, Dobrovat).
Daca stam si ne gindim putin gasim multe alte posibile proiecte. Insa trebuie si colaborarea autoritatilor locale, indiferent din ce partid fac parte. Cind vor lasa interesele personale deoparte, se va face ceva.
1. Pentru regiune, aeroportul reprezinta in mod cert o prioritate. De ce se tergiverseaza de atita vreme modernizarea acestuia?
2. Zona metropolitana s-a nascut moarta. Orice oras cu peste 300 mii de locuitori din lume are o zona metropolitana adevarata, nu o struto-camila precum la noi. Ce e drept nici legea nu incurajeaza aceste structuri, caci comunele sub-urbane ar trebui sa primeasca prin lege un statut special. Dar deja intram in chestiuni de reorganizare administrativa si nu ajungem nicaieri. O lege in acest sens este absolut necesara, insa structurile de putere locale (a se citi "baronii locali") se opun, caci risca sa isi piarda felia de tort. Insa, referitor la zona metropolitana cred ca s-ar putea gasi proiecte. Reabilitarea infrastructurii centrale, cu modernizarea strazilor de legatura oras-comune sub-urbane (ma refer la extinderea strazilor la 4 benzi spre Holboca, Lunca Cetatuii, Tomesti), dar si modernizarea strazilor din interior din aceste comune, modernizarea liniei de tramvai spre Dancu, bani pentru baze de agrement (Ciorbesti...), reabilitarea unor monumente istorice (manastirile Barnova, Dobrovat).
Daca stam si ne gindim putin gasim multe alte posibile proiecte. Insa trebuie si colaborarea autoritatilor locale, indiferent din ce partid fac parte. Cind vor lasa interesele personale deoparte, se va face ceva.
Subscribe to:
Posts (Atom)
