Nu am intervenit in legatura cu dezbaterea
privind teii de pe Stefan cel Mare din mai multe motive. In primul rind, am
preferat sa stau putin deoparte si sa reflectez. In alte dati (vezi copacii de pe Socola, care nici azi nu si-au revenit), am reactionat mai devreme, insa acum, ascultind si
opinia municipalitatii inclin sa ma situez undeva la mijloc. Argumentul adus de
edili nu este chiar de aruncat: copacii se dezvoltasera inegal, aveau coroane
de proportii diferite, alternau disproportionat pe bulevard etc. Insa la aceasta situatie
se ajunsese tocmai pentru ca cei ce se ocupa de spatiile verzi adusesera
copacii in aceasta stare. Faptul ca s-a permis inmultirea cablurilor de pe
stalpi a facut ca cei care au fost in prima faza sacrificati sa fie tocmai
arborii. Ba au fost taiati, ba ciuntiti (acesta e cuvintul potrivit, mereu am fost
revoltat de felul cum se tund coroanele in Iasi), ba inlocuiti, astfel ca nu
aveau cum sa se dezvolte uniform. Pina la acest punct, autoritatile
au dreptate, starea de lucruri existenta nu se potrivea cu intentiile de
transformare a bulevardului intr-o frumoasa artera pietonala. Ni s-a spus ca au
fost consultati specialisti peisagisti si ca acestia au propus inlocuirea cu
salcam japonez. Mie unul mi s-a parut ca deja s-au plantat niste arbori si ca
aceia erau... platani (vezi si aici). In fine, s-a explicat de ce s-a ales acest arbore,
insa explicatiile, dupa parerea mea, au venit prea tarziu. Principala problema
aici a fost de... comunicare. Cei insarcinati au comunicat greu si tardiv. Dupa
ce ai inceput sa tai arborii, degeaba transmiti opiniei publice ceea ce doresti
sa faci. In plus, s-au subestimat mai multe lucruri. In primul rind, dragostea
iesenilor pentru tei. S-a pornit simbolic de la Teiul lui Eminescu, pentru ca
acum orasul sa fie cunoscut ca „oras al teilor”. Iar taierea teilor doare. In al
doilea rind, autoritatile uita ca traim in epoca informatiei. Informatia
circula acum mult mai repede decit acum 20 de ani, astazi avem internet,
forumuri, bloguri, Facebook sau Twitter. Am cautat pe Facebook si nu am gasit o
pagina oficiala a Primariei! Vrei sa comunici ceva, incepi tocmai cu Facebook, informatia
ajunge instantaneu la public, mai repede decit in ziare sau tv. Apoi, au aparut in mod firesc cateva intrebari: De ce nu se pun tot tei? S-a spus ca se doreste aerisirea zonei, insa nimeni nu refuza vara umbra unor copaci. De ce se taie si castanii? Or fi ei vechi, insa nu aceasta ar fi o problema. Prin alte parti, se modifica traseul unei strazi (cunosc cazuri din US), decit sa se taie un copac batran! Si tot asa... Autoritatile nu
au comunicat cum trebuie intr-o chestiune pe care au considerat-o mai puțin
importantă si iată că efectele se simt, la nivel de popularitate. De la niste simpli tei!
Dar lipsa de comunicare am constatat inca de
la demararea proiectului de transformare a bulevardului Stefan cel Mare in
pietonal. Personal am sustinut si sustin proiectul. Aceasta e tendinta
mondiala, se face loc pietonilor si biciclistilor, nu masinilor, se largesc
trotuare si se adauga piste, nu strazi (cu toate ca noi suntem inca pe dos,
vezi exemplul Bucurestilor, unde inca se „taie” noi bulevarde si se propun
autostrazi „suspendate”). Deci pietonalul e binevenit. Numai ca s-a facut in
pripa. Intrebati soferii ce parere au si nu cred ca vreti sa auziti ce este la
gura lor. Inchizi un bulevard important din oras, dar inainte de asta te
asiguri ca strazile ce vor prelua traficul sunt in cea mai buna stare. Cind
colo noi avem un Bulevard al Independentei in santier si o Strada Sf. Andrei plina
de gropi si gituita de masini oprite pe doua din cele trei sensuri de
circulatie! Apoi, avem... piatra cubica. Personal nu agreez solutia aleasa. De
ce acest tip de piatra si nu cel clasic (intalnit inca in zona Teatrului), care
are un aspect mai ingrijit? Ceea ce vedem acum da impresia de saracacios, in
nici un caz nu denota eleganta si stil. Nu stiu ce firma s-a ocupat, insa trebuiau
adusi mesteri priceputi (eu ii aduceam chiar din Germania) sa bata piatra, nu niste necalificati (caci asa imi
pareau), care au pus pietrele dupa un sistem numai de ei stiut (deja se vede ca se lasa in
unele locuri). Macar daca se prefera modelul de la Palas, unde am vazut o piatra
cubica bine aleasa si asezata. Nu e totul pierdut. Cu noii copaci, cu cladiri
renovate, stalpi adecvati de iluminat si mobilier stradal bine ales si corect amplasat
avem sansa unui pietonal central onorabil. Mai multe invataminte ar trebui trase din acest scandal: 1. mai multa atentie fata de spatiile verzi si mai multi tei/castani pe strazi/parcuri/printre blocuri (parerea mea este ca aceia care se ocupa acum de aceasta chestiune ar trebui sa lase locul altora, cred ca se gasesc oameni priceputi intr-un oras cu universitate de agronomie si horticultura); 2. o mai buna comunicare a edililor cu opinia publica.
Aveti mare dreptate, lipa de comunicare a Primariei cu societatea civila este si va fi mereu o problema. In afara de asta in toate aceste proiecte de modernizare din Iasi sau din alte orase, bine venite de altfel, lipseste un element important si anume dezinteresul autoritatilor si a mediului privat fata de protejarea identitatii locale. Asa cum s-a dovedit in alte spatii urbane din tara sau din afara am ajuns astazi la un nivel in care nu mai exista o discrepanta intre protejarea patrimoniului cultural (fie el de interes local sau national) si proiectele de modernizare urbana, deoarece patrimoniul, daca se doreste, imbogateste centrul urban, il transforma intr-un spatiu mai atragator, fie pentru turisti fie pentru investitori. Pastrarea identitatii unui oras ( prin edificii de orice fel, memorie urbana, etc.), completata cu o infrastructura turistica adecvata si promovarea diferentelor locale au ca rezultat o serie de consecinte benefice, iar teii reprezentau una din diferentele dintre orasul Iasi si oricare alt oras din jur. In toate aceste saptamani am auzit multa lume spunand ca au fost taiati niste tei si ca au mai ramas in oras multi, ca nu e ca si cum s-ar fi daramat o cladire istorica sau o biserica, parerea mea este insa, cu riscul de a fi considerata o exagerare, ca acest fapt nu este decat un precedent care va incuraja pe viitor si alte astfel de fapte. Problema teilor este inca un fapt care scoate la iveala un adevar despre care nu prea se vorbeste in societatea ( decat de cei din domeniu sau pasionati): avem o identitate locala proprie, un patrimoniu cultural(indiferent de forma luata) insa suntem lipsiti de vointa atunci cand vine vorba de protejare,transmitere mai departe sau promovare.
ReplyDeleteati atins un punct sensibil, acela al identitatii locale. Chestiunea este "in suferinta", multi din cei adusi aici in anii 60-80 la munca in industrie nu s-au adaptat niciodata, se simt straini de oras, nu il inteleg. Nu s-a format cu adevarat o identitate locala sau inca nu s-a definitivat acest proces.
ReplyDeleteda, da. nici ala care conduce orasul nu s-au adaptat. ca doar si el ii adus. scuzati exprimarea neacademica, iubesc stilul "vorbit" in scriere :)
Deletepe de alta parte, imi permit sa va spun parerea mea. cei adusi dela tara s-au adaptat perfect si repejor. si-au insusit orasul foarte bine, folosindu-l cit mai eficient in scopuri personale. nu cred ca are senssa dau exemple. nu m-am uitat dupa obiografie a dumneavoastra, dar dupa pozuta pe care am vazut-o pe aici, sinteti tinar. eu am crescut concomitent cu toate astea, am suferit pentru orasul asta, care nu mai e al meu, ci al adusilor, care sint mai multi, am impresia, decit bastinasii. conceptia adusilor e urmatoarea: orasul, la fel ca fabrica sau uzina in care au lucrat, elocul de unde pot lua, ciupi, imprumuta, insusi (toate-s pleonasme pentru cuvintul ala urit care spune adevarul), fara sa fiu pedepsit. mai ginditi-va la asta.