Alex Zanoaga, Ziarul de Iasi, 26 martie 2012
Municipalitatea pare sa nu stie de altceva decit
de asfalt. Votul de azi al soferilor este mai important decit
transformarea Iasului intr-o tinta turistica si asigurarea astfel a unui
venit constant pentru dezvoltarea durabila a Iasului.
O
simpla plimbare prin oras iti poate provoca surprize din cele mai
neasteptate. Gropile din asfalt sau ciinii vagabonzi au intrat demult
in peisajul citadin. Santierele raspindite prin toate colturile
orasului, descurajant de indepartate de finalizare sau praful care
acopera pina si virful Copoului au ajuns de asemenea banale prin
ubicuitate si perenitate.
Un detaliu minor,
cum ar fi o caseta publicitara la o margine de boulevard, poate insa
frapa prin nelalocul ei: "La pas prin orasul-comoara". Nu, nu este vreo
idee de promovare a capitalei Moldovei in rindul concitadinilor.
Rindul urmator al casetei este cit se poate de lamuritor: "Cluj-Napoca,
inima Transilvaniei". Un fel de "haideti la Cluj, sa vedeti ce n-ati
vazut nicicind".
In cazul Clujului, frapreaza
nu atit dorinta comunitatii de a-si "vinde" orasul, cit promptitudinea
si eficienta municipalitatii ardelene, in comparatie cu inertia
ieseana. In 2008, Clujul inregistra un numar record de innoptari in
structurile turistice de cazare: 731.000. Dupa acest an, insa, a urmat o
prabusire dramatica: 495.000 de innoptari in 2009 si 399.000 in 2010.
Raspunsul Primariei din Cluj-Napoca a fost prompt: anul trecut a
demarat, pe bani europeni, o campanie agresiva de promovare turistica a
orasului. Cu 840.000 de lei a contractat realizarea de pliante, harti,
brosuri, a impinzit Iasul, Timisoara, Bucurestiul, Brasovul si
Constanta cu bannere si casete publicitare, a inceput difuzarea a 80 de
spoturi pe o televiziune centrala s.a.m.d. Promovare dirijata mai ales
in interiorul tarii. Explicabil, cita vreme trei sferturi din turistii
care ajung in Cluj sint romani.
Dincoace de
Carpati, o imobilitate si o liniste aproape mormintale, de ai crede ca
Iasul este hotarit sa rateze orice directie posibila de dezvoltare.
Daca industrie nu mai avem, iar creierele ne pleaca din oras, macar sa
oferim vizitatorilor acel "muzeu in aer liber", cum numea Iorga Iasul.
Festivalul international de film de la Iasi, care se voia un rival al
celui clujean, a fost insa inmormintat discret anul trecut. Lansarea
unui traseu de turism ecumenic, Dobrovatul adapostind una din bisericile
construite de Stefan cel Mare, a fost lasata in plata Domnului si a
slujitorilor sai. "Drumul vinului", din Vrancea pina la Cotnari, a ramas
pe alta data. Refacerea strazii Cuza Voda, ideala ca centru
comercial-turistic, a fost abandonata. Revitalizarea strazii Lapusneanu,
cunoscutul loc de promenada ieseana, asteapta si ea zile mai bune.
No comments:
Post a Comment