O pierdere: apeductul de la Ciric

De ceva vreme, imi propun sa postez cu privire la o pierdere suferita la nivelul patrimoniului local, alta victima a ultimelor decenii haotice la nivel de urbanism sau, pur si simplu, a nepasarii autoritatilor. Este vorba de ceea ce mai supravietuise din vechiul apeduct de la Ciric, care asigura aprovizionarea Casei Apelor de langa turnul Goliei (unde se afla cismeaua) cu apa adusa de dincolo de valea si dealul Ciricului, de la izvoarele de la Aron Voda si de pe valea Sapte Oameni. Ii datoram in primul rand lui Grigore al III-lea Ghica amenajarea acestui sistem care aducea apa in oras si o livra la mai multe cismele, sistem la care au lucrat apoi Constantin si Alexandru Moruzi. Pentru a ajunge la Golia, apa trecea prin Tatarasi printr-o conducta de olane si mai traversa o vale, cea a Cacainei (azi B-dul Tudor Vladimirescu), pe un alt mare si frumos apeduct de piatra, demolat si inlocuit cu Podul de Fier (nume familiar iesenilor) in 1882-1883. Despre toate acestea au scris impatimiti ai domeniului, atat istorici, cat si iubitori ai istoriei, inclusiv subsemnatul.

Orasul Iasi avea in secolul al XVIII-lea nu mai putin de patru apeducte, numite in epoca ”ziduri ale apelor”. Cele mai vechi se aflau la Rapa Mare (azi Rapa Galbena) si Rapa Pevetoaiei (lateral de Facultatea de Teologie), primul disparut intre 1774 si 1789, al doilea surpat cu totul la o ploaie mare in 1837. Podul de Fier a fost demolat dupa ce paraul Cacainei a fost canalizat si dus in subteran (dupa 1911). Din pacate, din singurul apeduct care mai supravietuise la marginea orasului, la Ciric, nu a mai ramas mare lucru. O vizita facuta acum mai bine de o luna la locul respectiv mi-a dezvaluit putinele urme pastrate din vechea amenajare din piatra din acest loc. Se mai vede totodata urma traseului sau la nivelul solului, marcata printr-o ridicatura. Personal, as sustine mai intai realizarea aici a unei cercetari arheologice, pentru ca presupun ca in subsol mai sunt urme ale structurii apeductului, dar si ale tevii de olane. Daca acest lucru s-ar confirma, Primaria ar trebui sa investeasca intr-o reamenajare a locului, cu asigurarea unui acces civilizat (nu o carare ca acum), cu instalarea unor panouri informative, toate acestea ar putea constitui un punct de atractie pentru valea Ciricului. O restaurare a apeductului dupa vechile imagini ar fi deja ideala, insa nu imi fac sperante. De altfel, toata zona merita mai multa atentie, se pot face piste de biciclete pe mal (cu acordul Apelor Romane sau cine gestioneaza), in conditiile in care multi oameni se aventureaza zilnic pe cararile din jurul lacului Venetia si paraului Ciric. Poate mai putem salva ceva din ramasitele ingropate ale acestui apeduct.

Mai jos imagini, in ordine, ale urmelor cartografice ale apeductelor de la Rapa Mare si Rapa Pevetoaiei (1771-1772), respectiv ale celui din vale de Golia (1789). Apoi un plan al traseului apelor de la Aron Voda, Sapte Oameni si Ciric la Casa Apelor (1843), dar si o foto cu apeductul asa cum se prezenta el acum doar cateva decenii (sursa: Peiu, Ostap, Lungul drum al apei), inainte de a fi furat la bucata. In fine, fotografii actuale personale de la locul apeductului.