Deșert de beton

Asistăm în zilele noastre la un avânt imobiliar nemaiîntâlnit din anii 60-80 ai regimului comunist. Se construiește (să sperăm că nu vom vorbi la trecut, în contextul epidemiei) peste tot, fără vreo anumită regulă. Blocuri răsar printre case, noi spații comerciale ocupă locul fostelor fabrici, cartiere de case individuale apar în marginile orașului. Lipsa aceasta de noimă - dat fiind inexistența unui Plan de Urbanism General - face ca orașul să crească neregulat. Dezvoltarea este bună, aduce locuri de muncă și, pentru unii, mai multă prosperitate. Pentru alții aduce poluare. Doream însă să ating un anumit aspect prin această postare. Orice nou bloc sau mare spațiu comercial (a se citi supermarket) vine la pachet și cu locuri de parcare. Cel mai adesea acestea sunt insuficiente, însă nemulțumirea mea și a altora este că nimeni nu dă atenție consecințelor creării acestor spații. Sacrificată este zona verde, care apare doar în pozele de reclamă pentru noile clădiri, niciodată pusă în aplicare după cum ar trebui. În schimb, în jurul acestor blocuri/supermarketuri se crează vaste spații betonate sau asfaltate, neîntrerupte de vreun petic verde. Vara, aceste zone se transformă în insule de căldură, care ridică în mod considerabil nivelul temperaturii din oraș. Din câte știu, în afara consilierului local PNL Răzvan Timofciuc, care a propus un proiect de ”înverzire” a parcărilor din oraș, nimeni nu pare să fie preocupat de acest aspect. Edilii așteaptă probabil să atingem recorduri de căldură, de peste 40 de grade, pentru a trece la fapte. Și asta în condițiile în care nu este nimic complicat, se dă o decizie de CL, la un număr de locuri de parcare să se planteze un arbore, se trece la fapte, iar orice nou investitor ar trebui să se conformeze. Ar fi cea mai ieftină masură de ”înverzire” care se poate lua.