Wednesday, October 19, 2016

Opriti haosul din trafic!



Am așteptat să treacă Zilele orașului și hramul Sfintei Parascheva pentru a scrie acest text. Și asta deoarece această perioadă din an nu este cea mai potrivită pentru a discuta despre haosul din traficul orașului. Haos care pare să devină ceva cotidian! Din capul locului spun că ceea ce voi scrie aici nu o să fie pe placul multora. Nu va fi pe placul celor care s-au deprins cu gustul mașinii personale, nici pe placul edililor care – nu știu cum se face – nu găsesc soluții pentru această situație. Cert este un fapt: așa nu se mai poate!
Cei care ne vizitează orașul descriu mai bine situația, atunci când au nefericita inspirație să vină la Iași cu mașina. Mulți spun că, în afara Bucureștiului – totuși capitală și oraș de peste două milioane de locuitori (dar și primul din Europa la ambuteiaje!) –, nu au mai întâlnit așa ceva în țară. Unii, și nu mă refer la vizitatori din Botoșani sau Vaslui, preferă să își lase mașina într-o parcare și de acolo să se aventureze pe alte căi prin oraș! Această stare de lucruri nu va încuraja în nici un fel turismul local.
Dar nu vizitatorii ar trebui să ridice problema traficului, ci noi, cei ce ne confruntăm zilnic cu această stare anormală, cu care să pare că ne-am obișnuit. Totuși, trebui să luăm atitudine! Este vorba de aerul pe care îl respirăm (și la capitolul poluare, Iașiul este pe nedoritul loc doi în țară), de timpul pe care îl pierdem, de starea de disconfort pe care o avem pe străzile și trotuarele orașului!
Ceea ce voi spune în rândurile de mai jos veți afla de la orice geograf, urbanist sau arhitect din oraș. Sunt probleme cu care s-au confruntat acum 20-30-40 de ani și orașele din alte zări, dar acolo s-au găsit soluții, s-au aplicat gradual și orașele respective și-au găsit un nou drum, mai potrivit cu vremurile în care trăim. Nu trebuie decât puțină viziune și consecvență în aplicarea unui plan bine structurat, care să scoată orașul din impas.
CAUZELE acestei situații sunt multiple:

1. creșterea nivelului de trai

Chiar dacă unii nu recunosc acest lucru, orașul a cunoscut din 2012 o dezvoltare vizibilă. Și nu ne referim numai la numărul de mall-uri sau de clădiri de birouri, ci și la nivelul de prosperitate al locuitorilor Iașiului. Iar asta se simte pe străzile orașului prin creșterea numărului de mașini. Mai nou, ieșeanul a descoperit că nu numai capul familiei poate ieși în oraș cu mașina, ci și soața, ba chiar și copilul major, poate student fiind. Toate bune, nu e nimic rău în asta, însă străzile orașului sunt aceleași. Iașii sunt un oraș care în centru a păstrat structura de străzi de origine medievală, majoritatea înguste și cu trasee ce nu respectă întotdeauna logica circulației moderne. Regimul comunist le-a mai lărgit, iar pe unele le-a transformat în bulevarde (să ne gândim cum arăta fosta stradă Dimitrov – azi B-dul Independenței – nu cu multă vreme în urmă, înainte de anii 80?). În aceeași perioadă, regimul a ridicat cartiere noi, muncitorești, gândite după modele diferite, unele tip grădină (Podu Roș, Cantemir, Tătărași), cu alei mici, dar cu întinse spații verzi, altele de tip liniar, plasate de-a lungul noilor bulevarde, cu mai puțin spațiu verde, dar cu străzi de legătură mai largi și mai multe locuri de parcare. În primele nici nu era nevoie de străzi, pentru că locuitorii, proaspăt veniți de la țară, nici nu visau la o mașină personală, în celelalte deja se simțea bruma de dezvoltare de după 1968, când România a produs primul automobil local. În ultimii 10 ani numărul de mașini din Iași a explodat, astfel că este evident că străzile actuale nu mai fac față. Dar a face străzi noi, a le extinde pe cele actuale, reprezintă o greșeală! Una pe care au făcut-o și alte orașe din Vest! Și asta pentru că s-a constatat că oricâte noi străzi am inaugura, mașinile le vor „cuceri” și pe acelea și vor „cere” altele și altele, fără a rezolva problema. Cu cât adaugi infrastructură urbană, cu atât adaugi noi autovehicule în trafic, o regulă cunoscută specialiștilor. A nu se înțelege că nu avem nevoie de infrastructură modernă! Dimpotrivă, Iașiul trebuie legat urgent printr-o autostradă de centrul și vestul țării, de capitală, are nevoie de o centură ocolitoare completă sau de pasaje în punctele nevralgice.

2. dezvoltarea orașului pe orizontală
În perioada comunistă, orașul a crescut mai mult pe verticală. Cartiere întregi, cu blocuri cu 4-10 etaje, au acoperit dealurile orașului, concentrând populația, în unele zone aceasta atingând chiar o densitate de locuire foarte mare (vezi cartierul Alexandru cel Bun). După 1989, situația a cunoscut o evoluție inversă, cu dezvoltare pe orizontală, în zonele mărginașe, dar mai ales în comunele vecine. În Valea Lupului, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Tomești, Holboca și chiar Aroneanu, au apărut cartiere noi pe foste trenuri agricole, fără însă ca acestea să urmeze un model coerent de dezvoltare. Infrastructura deficitară își spune și azi cuvântul în aceste zone, cu străzi foarte înguste și adesea dispuse fără o ordine anume. Vorbim deja de zeci de mii de oameni, comuna Miroslava fiind din punct de vedere al populației cea mai numeroasă. Oamenii care s-au mutat aici vor însă să beneficieze în continuare de facilitățile orașului. În oraș lucrează, la școlile de aici își dau copii, aici își fac cumpărăturile și petrec o parte a timpului liber, și aceasta în condițiile în care căile de legătură cu orașul au rămas practic neschimbate (ba în multe cazuri nici măcar modernizate)!
În subsidiar, importantă a fost și crearea de noi nuclee urbane, care polarizează traficul în alte locuri decât cele de dinainte de 1989. Înainte, tramvaiele mergeau încărcate până la refuz spre zonele industriale din oraș, astăzi oamenii se îndreaptă cu propriile mașini spre malluri și supermarketuri, nu întotdeauna ridicate de către investitori în cele mai potrivite locuri. Iar Primăria continuă să accepte astfel de proiecte în zone tot mai apropiate de centru. Credeți că apariția unui magazin Dedeman pe locul fostei fabrici Țesătura este menită să „aerisească” traficul din zona Podu Roș-Socola? Astfel de proiecte trebuiau aprobate doar pentru periferia orașului sau pentru zona de contact a acesteia cu suburbiile.

3. transportul în comun deficitar
Am sugerat puțin mai sus că modelul de transport în comun, dezvoltat în perioada comunistă, este depășit. Scheletul liniilor de transport în comun nu mai corespunde liniilor de dezvoltare ale orașului și suburbiilor. Pentru că aminteam supermarketurile, acestea au fost aprobate fără a se ține cont de structura liniilor de transport public, adesea centrele comerciale aflându-se la distanțe apreciabile de cele mai apropiate stații. În plus, mijloacele de transport sunt ori prea uzate și nu prezintă încredere călătorilor, ori nu vin la timp, deoarece se defectează sau sunt... blocate în trafic. Numeroase suburbii nu au nici o legătură decentă cu orașul, ceea ce este inacceptabil.

4. managementul deficitar al traficului
În ultimii ani a devenit evident că autoritățile nu fac față presiunii în creștere de pe străzi. Măsurile luate nu au rezolvat decât punctual unele probleme, iar viziunea privind managementul traficului a fost limitată, ca să nu spun depășită. Edilii au insistat să pună accent pe semaforizare și nu pe amenajarea de sensuri giratorii și sensuri unice. Anul trecut am aflat în parte care au fost motivele acestei decizii, care din păcate țin de corupția ce caracterizează o parte din administrația locală.

Din cele de mai sus cititorul a dedus și care sunt SOLUȚIILE pentru a ieși din acest impas. Voi păstra aceeași ordine a discuției, cu toate că, pentru rezolvarea problemelor de trafic, ordinea ar trebui să fie inversă:
1. nivel de trai
Creșterea nivelului de trai a adus cu sine noi cerințe din partea locuitorilor. Este adevărat că există o presiune publică pentru străzi sau parcări noi, însă va trebui să înțelegem că orașul prezentului și al viitorului nu mai este unul dependent de mașina personală. Aceasta poate fi folosită pentru deplasările din afara orașului, deși și la acest capitol infrastructura modernă aeriană și de căi ferate ar putea oferi o alternativă. Un nivel de trai superior ar trebui să aducă cu sine și un nivel mai mare de implicare civică, o creștere a pretențiilor cetățenilor față de autoritățile locale, dar și asumarea unor responsabilități. Vrem infrastructură și servicii de calitate, dar pentru asta ar trebui să ne implicăm mai mult și noi, cei ce locuim aici și împărțim aceleași străzi, școli, spitale etc. Ceea ce se vede astăzi pe străzi demonstrează că mai avem mult drum de parcurs la acest capitol. Mentalitățile se schimbă adesea cel mai greu.

2. dezvoltarea orașului
Răspunsul pentru o dezvoltare eficientă, modernă și cu perspectivă a Iașiului este, acum, unul singur: un PUG nou, adecvat, previzibil și care să privească spre următorii zeci de ani. Planul Urbanistic General (PUG) este documentul care stabilește regulile în urbanism la nivel local, astfel că, fără acest act, nu putem concepe viitorul orașului. Cei în măsură să decidă acest lucru trebuie să treacă peste diferențe, peste propriile interese, să accepte și alte puncte de vedere și să aducă la masa discuțiilor specialiști adevărați.

3. transportul în comun
În acest domeniu trebuie acționat de urgență. Deunăzi, până și un taximetrist, exasperat de traficul sufocat, mi-a spus că transportul public este soluția!!!
Primăria a făcut un prim important pas, prin începerea aducerii în oraș a unor mijloace de transport moderne. Dacă trebuie achiziționate printr-un credit sau prin fonduri europene, aceasta e altă discuție. Problema este că degeaba cumpărăm autobuze noi, daca ele vor sta blocate în trafic! Este evident că aici putem aduce îmbunătățiri semnificative, prin măsuri care se pot aplica pe termen scurt și mediu:
- extinderea procesului de achiziție de mijloace noi de transport;
- crearea de benzi dedicate autobuzelor pe marile bulevarde și interzicerea accesului pe linia de tramvai în intersecții (cu supravegherea strictă a respectării acestor măsuri);
- introducerea unui sistem de monitorizare GPS a timpilor de trafic și afișarea în fiecare stație a acestora pentru informarea călătorilor;
- regândirea orarului școlilor și liceelor căutate din oraș. Unele au orar diferit, multe altele încă încep cursurile la ora 8, ceea ce aglomerează și mai mult transportul în comun și traficul. După posibilități, ar trebui introduse curse speciale pentru anumite școli; 
- cea mai importată măsură, după părea mea, ar fi regândirea sistemului de linii și extinderea obligatorie a acestora către toate comunele suburbane. Știu că unele comune nu doresc să contribuie la subvenționarea transportului în comun, dar trebuie apelat la calea dialogului, implicați toți factorii de decizie și decis în consecință. Spre exemplu, nu este normal ca o comună (practic un mic oraș) ca Miroslava, cu peste 10.000 de locuitori, să nu aibă cel puțin o linie de transport modern de legătură cu orașul! În oraș, pot fi amenajate terminale noi, unde să conveargă mai multe linii (Tg. Cucu, Podu Roș, Piața Eminescu), pentru că nu este obligatoriu ca o linie să traverseze orașul de la un capăt la altul. Dimpotrivă, pot fi gândite trasee mai scurte și mai previzibile ca timp de parcurs. Pentru înțelegerea viabilității acestor măsuri este nevoie de transparență în comunicarea publică.
Transportul în comun trebuie să devină unul cu adevărat modern. Numai prin atragerea publicului călător vom putea descongestiona străzile. Dimineața, ca un exemplu, un autobuz cu elevi și navetiști dinspre Bârnova va scoate de pe străzi câteva zeci de autoturisme! Pentru ca toate acestea să devină realitate, Zona Metropolitană Iași trebuie sa fie funcțională, nu doar pe hârtie, ca pină acum! Consiliul Local Iasi, Primăria trebuie sa colaboreze cu consiliile locale din comunele invecinate, cu Consiliul Județean, trebuie sa treacă peste partizanatele politice, altfel ne afundăm in mocirlă tot mai mult. Deja nu mai e de glumă, e vorba și de dezvoltarea economică a zonei.

4. management trafic
După părerea mea, la acest capitol situația este scăpată de sub control. Soluțiile sunt la îndemână, dar necesită voință, implicare și timp:
- reglementarea strictă a parcării în oraș. Pare să nu aibă legătură cu aglomerația din trafic, dar de fapt are. Urgența nu este în cartiere, unde se poate continua amenajarea treptată de noi locuri de parcare, ci în centru și pe marile bulevarde. În primul rând, oamenii trebuie să înțeleagă că în orice oraș mai mare din lume centrul reprezintă o zonă puțin accesibilă mașinilor. Parcarea în centru este peste tot limitată și scumpă, tocmai datorită spațiului disponibil redus. Autoritățile mai pot amenaja câteva parcări subterane sau supraterane (am oferit pe blog sugestii: în zona Romtelecom sau lateral de Teatrul Național și în spatele Primăriei), dar oricâte am construi tot nu vor fi vreodată suficiente. Centrul ar trebui să fie prima zonă din oraș în care parcarea să fie taxată, indiferent că e pe marginea străzilor sau în parcările amenajate. Dar, și aici subliniez, de parcări trebuie să se ocupe o direcție separată a municipalității și nu o firmă agreată! Parcarea este un serviciu public și trebuie să rămână așa, pentru că privatizarea sa va duce cu siguranță la abuzuri și nemulțumiri (doar suntem în România)!
O altă mare problemă ține de opririle neregulamentare, pe străzile cu oprirea interzisă sau în apropierea intersecțiilor. Adesea, o singură mașină, lăsată minute în șir pe avarii, blochează o bandă întreagă a unui mare bulevard. Aici Poliția trebuie să își facă datoria, dacă nu cea națională, măcar cea locală. Un număr de echipaje, instruite adecvat, trebuie să se ocupe zonal de amendarea contravenienților, altfel nu vom institui niciodată disciplina în trafic.
Semaforizarea este metoda preferată la Iași pentru reglementarea traficului în intersecții. Cred că această metodă și-a arătat deja limitele. Înțeleg că Primăria este legată de mâini la acest capitol, datorită păgubosului proiect cu fonduri europene, ce a presupus instalarea a sute de corpuri de semafor peste tot prin oraș, și datorită contractului cu UTI, însă nu cred că nu există soluții pentru a amenda acest contract. Trebuie introdus sensul giratoriu pentru o serie de intersecții din oraș, în timp ce pentru altele semaforizarea ar trebui regândită. Intersecții gândite anapoda, precum Cantemir – N. Iorga, ne fac de râsul lumii. În paralel, pentru zonele problematice, precum Podu Roș sau Poitiers – Bucium, pot fi gândite alte soluții, ce presupun noi căi de legătură sau pasaje, cu aplicare însă pe termen lung.
Personal, aș organiza și o comisie cetățenească pentru trafic, în componenţa căreia să intre mai mulţi reprezentanţi ai părților direct implicate, câte unul din partea Poliției, Primăriei, companiei de transport în comun, taximetriștilor, șoferilor (doi, un bărbat și o femeie), care să meargă pe teren, să propună măsuri concrete și care să aibă astfel suport public pentru implementare.
Sunt convins că mai sunt și alte soluții. Tocmai de aceea o consultare publică, cu reprezentanți ai principalelor instituții implicate, cu participarea cetățenilor, cu consultarea obligatorie a specialiștilor, va oferi și alte răspunsuri pentru aceste probleme.
Dar dacă nu trecem la treabă hotărât și apăsat starea gravă din trafic se va accentua și noi toți vom avea de suferit. Primarul proaspăt ales are ocazia unică de a trece acum la fapte, la început de mandat, când nu este presat de obligații electorale.
Opriți haosul din trafic!

Sunt deschis pentru orice sugestii prin comentarii pe blog.

Later add: fara nici o legatura directa cu textul meu, iata ceva similar (aplicat) pentru Bucuresti.

Multumesc Roxana Petraru pentru fotografie!

20 comments:

  1. Pe infrastructura cu conformatie medievala nu poti avea trafic modern.
    Apoi, Iasiul e printre putinele orase dezvoltate, unde se poate parca gratuit pe oriunde apuci.
    Traficul e paralizat deseori de semafoare prost reglate, nu de numărul de masini. Mai multe sensuri giratorii ar salva orasul de multe ambuteiaje.

    ReplyDelete
    Replies
    1. In intregime de acord, tocmai de aceea am amintit de structura strazilor, dar si de lipsa reglementarii parcarii, macar in centru. Nu am inventat noi roata, acu 20 de ani, spre exemplu, Budapesta era la fel de paralizata de trafic, iar acum se circula de nu iti vine sa crezi. Am facut prin Budapesta, la o ora de zi, mai putin decit fac in Iasi!

      Delete
  2. Autoritatile trebuie sa se implice activ! Fara autoritati noi ne luptam cu vantul!

    ReplyDelete
  3. O alta solutie simpla si necostisitoare, dar care merge mana in mana cu infiintarea a cat mai multe sensuri giratorii, ar putea fi interzicerea virarii la stanga, peste sensul celalalt.

    In termeni de lean si flux, viratia la stanga este un exemplu clasic de optimizare locala - vreau sa ajung pe straduta adiacenta imediat, chiar intersectand traficul din sens opus - in dauna optimizarii intregului, adica a fluxului.

    La fel si cu sensurile unice, care optimizeaza intregul sistem, chiar daca local par sub-optime.

    ReplyDelete
    Replies
    1. bineinteles, insa la Iasi se pare ca s-a preferat comoditatea si lipsa de eficienta.

      Delete
  4. O solutie pentru amendarea parcarii neregulamentare ar fi cineva (mai multi) cu un telefon, conectat la o baza de date. Face poze (dovezi) si iti lasa in geam tichetul imprimat cu un numar de ordine. Intri pe site, vezi dovezile, poti sa platesti amenda cu cardul (sau la posta/trezorerie/primarie). Am patit in SUA. In 3 minute vine cineva. Nu ai timp sa parchezi aiurea, pt ca metoda este foarte rapida. Nu blochezi roata cu caracatita ca sa platesti pe loc si/sau mai dai o spaga.

    ReplyDelete
    Replies
    1. numai Politia poate amenda pentru oprire/parcare neregulamentara. Dar cum traim in 2016 Politia trebuie dotata cu aparate foto si amenzile ar putea fi afisate online. Momentan nici macar blocarea rotii nu se practica, de aceea am ajuns in situatia in care am ajuns, orasul e sufocat de masini parcate aiurea.

      Delete
  5. Mergand pe aceeasi ordine:
    1. As incuraja aparitia si dezvoltarea firmelor de car sharing, de tipul Car2Go (https://www.car2go.com/en/seattle/). Pentru Municipiu, as propune incurajarea mersului pe jos sau pe bicicleta/trotineta/skateboard a copiilor in drum spre scoala, o buna parte locuind in apropierea sa. Exista si o zi sarbatorita la nivel mondial in peste 40 de tari, Walk to school day, la unii transformandu-se intr-o luna.
    2. Conform SIDU, ar trebui sa apara in urmatorii ani crese, gradinite noi, sa se modernizelele scolile, spatiile de petrecere a timpului liber din comunele invecinate Iasului, ceea ce ar mai elibera din trafic.
    3. Am propus miscarii Code 4 Romania, crearea unei aplicatii de mobil cu urmarirea in timp real a mijloacelor de transport in comun, pe harta detaliata a traseelor, cu legaturi catre E-on, Apavital, Politie, pentru a vedea unde este un accident sau s-a spart o conducta etc. Astfel am evita timpii morti in care astepti infrugrat 20-30 minute in statie, nu stii de ce, intr-un final vin 2-3 autobuze unul in spatele celuilalt, te enervezi si-ti promiti ca maine iti iei masina. Vazand unde sunt blocajele, poti sa mergi pe jos o bucata sau sa te duci pana la magazinul de la colt. Modelul e acesta din Londra: https://www.theguardian.com/news/datablog/interactive/2013/oct/02/live-london-bus-map.
    4. Si la parcari trebuie sa ajungem si noi in secolul acesta, sa exista o aplicatie cu toate parcarile publice si private: numar de locuri disponibile, pret, directii de mers, asemenea Parkopedia din marile orase, sa nu te invarti 30 minute iar la sfarsit, ca tot n-ai gait loc de parcare, o urci pe trotuar.
    Concluzia e aceeasi, trebuie bune intentii, discutii, dezbateri, material cu bune practici tot avem in jur. ;)

    ReplyDelete
    Replies
    1. ceea ce propuneti este de bun simt si in ton cu vremurile. Eu as fi mai multumit daca am avea afisaj electronic in statie, care sa ne anunte timpul de asteptare, ar fi un mare pas inainte (concomitent cu modernizarea mijl. de transport in comun si eliberarea cailor de acces). Solutii avem, trebuie si vointa pentru a le pune in practica.

      Delete
    2. Mi se pare foarte corect cum ai expus problema doar ca avem atatea de schimbat...mergi cu bicicleta la scoala,ok!unde o lasi? Eu nu am vazut la scoala fiica-mii loc de "parcare" biciclete ( si e o scoala buna) sau la serviciu sau la plimbare, in parcuri. Ioc! Nu sunt si daca or fi sunt pe dupa boscheti eventual sa nu se vada. Mijloacele de transport in comun sunt la pamant,nu ma refer neaparat la conditii(am vazut si-n capitale mai mari europene aceleasi vechituri)doar ca rapide,unul dupa altul.cred ca asteptai cca 5 -6 minute unul. Mergi cu bicicleta dar noi avem iarna,tomni ploiase nu ca americanii,italienii si alte tari care au alta clima. Deci nu trebuie de acum tot ce gasim bun la altii sa fie si la noi aplicabil si sa functioneze. Eu sunt de acord cu partea privind mijloacele de transport in comun. Daca ar functiona corect nu am fi nevoiti sa ne folosim masinile. Altfel nu ai ce face. Nu te poti trezi la 5 ca sa ajungi la 8 la serviciu. Nu e normal. Pe timpul comunismului nu existau atatea masini si tendinta este sa te intrebi"deci se poate si fara?" dar vorbim despre altceva.atunci existau autobuze cum exista si acum la marile companii care te luau din cartierul tau si te duceau direct la serviciu(Ceausescu avea grija sa-ti dea casa). Acum fiecare are casa unde a reusit cu greu sa-si cumpere sau sa-si faca. Copilul are scoala in directia opusa si....serviciul paradoxal e si el in directia opusa scolii copilului. Ce te faci cu bicla?chiar si cu masina "transpiri"la finalul lunii.

      Delete
    3. Asa este, bicicleta o putem folosi doar in perioada aprilie-octombrie, ceea ce ii limiteaza eficacitatea. In plus, nu avem benzi speciale (cele care sunt... nu mai comentez), iar orasul Iasi mai are o caracteristica: are dealuri! Transportul in comun din perioada comunista mai bine nu il amintim, eu mi-l aduc aminte, era la fel de cosmar. Doar ca atunci... puteam circula pe tampoanele din spate sau pe scara (de cite ori...)! Aici vad si eu o solutie, mai ales daca Primaria vrea sa cumpere 50 de autobuze noi (poate si niste tramvaie mai noi), insa sa nu trezim cu ele tot blocate in trafic!

      Delete
    4. Poate vi se pare paradoxal, dar printre tarile cele mai obsedate de bicicleta sunt cele nordice, de la ei este si vorba ca nu exista vreme proasta, ci haine nepotrivite. Fostul primar al Londrei venea la serviciu aproape exclusiv cu bicicleta, la costum, cu casca pe cap. Iar vremea in Anglia nu este nici macar previzibila. Ei si-au construit chiar o autostrada pentru biciclete, nu simple piste.

      Delete
    5. De acord cu dumneavoastra, insa tocmai in tarile cu vreme mai buna se circula mai putin cu bicicleta (in Italia prefera mopedul). Ca unul care folosesc bicicleta (e drept mai mult recreational) as vrea sa vad mai multe benzi speciale.

      Delete
    6. Mersul cu bicicleta e foarte posibil in Iasi. Eu petrec vreo 10 ore pe zi in fata calculatorului, deci nici vorba de a fi sportiv, iar ca timp scot 25 minute din Nicolina pana la Universitate versus 20 minute cu tramvaiul (ce-i drept, tramvaiul ocoleste prin Tg Cucu, insa la 7:30 cu greu te poti urca) sau 45 minute mers pe jos. Oricum, nu toata lumea trebuie sa ajunga "pe dealuri".

      Poate o sa para greu de crezut, dar in Iasi gheata/zapada/ger nu e decat maxim cateva saptamani pe an. Iarna trecuta cred ca am avut cam o saptamana de zapada si inca una de ger. In februarie problema a fost jegul de pe strazi. E un fel de mocirla care te umple din cap pana-n picioare... peisajul tipic de oras romanesc, din pacate.

      Mie infrastructura de biciclete facuta in ultimii ani in oras mi se pare mai degraba un pericol decat un beneficiu. Cateva exemple: (1) in Nicolina - CUG pista e colorata cu vopsea obisnuita, care la doi stropi de ploaie devine foarte alunecoasa. (2) La unele treceri de pietoni exista si indicatorul de pista, deci soferii trebuie sa cedeze trecerea, in timp ce la altele nu exista, deci ciclistii trebuie sa traverseze pe jos, insa semnalizarea pare a fi facuta fara nicio logica; de ce la unele da si la altele ba? (3) S-au marcat pistele pe trotuar, iar mai apoi au aparut chioscuri si banci astfel incat pietonii si ciclistii trebuie sa se inghesuie pe un culoar de 1m latime (4) Prin pavelare trotuarele s-au inaltat si cu cateva zeci de cm, in timp ce panourile publicitare, copertinele, unele indicatoare de orientare au ramas la inaltimea veche, numai bine cat sa-ti reteze capul. s.a.m.d.

      Din 1 martie pana pe 7 decembrie temperaturile le consider ok pentru bicicleta.


      PS: Nu uitati si de biciclete asistate elecric. Sunt superbe la deal si din ce in ce mai populare in lume, insa pur si simplu nu pot fi folosite pe actualele piste din iasi deoarece e nebunie curata sa mergi cu 20 km/h printre pietoni!

      Delete
  6. nu fi nebun privatizarea parcarilor si taxarea oricarui loc in care parchezi ... oameni astia nu sunt normali cand vine vorba de taxare si impun preturi mult prea mari

    ReplyDelete
    Replies
    1. dupa cum ati vazut in text, am subliniat ca NU trebuie privatizat sistemul de parcari, ci pastrat ca serviciu public! Daca se privatizeaza atunci vom discuta de profit si de aici inerentele abuzuri ale firmelor!

      Delete
  7. Destul de greu sa oprim haosul din trafic atata timp cat nu se construiesc sosele pentru masini.



    rent a car Bucuresti

    ReplyDelete
  8. Bicicletele si tramvaiele sunt foarte utile in orasele aglomerate, insa desigur ca trebuie si infrastructura rutiera.

    Eu consider o nebuie modul actual in care e organizat traficul in Iasi: cam toate rutele dintre extremele orasului trec prin zonele (semi) centrale. Vrei sa mergi din Tatarasi in Pacurari? Pai treci prin Podu Ros sau Tg Cucu, chiar daca nu ai treaba acolo, insa nu ai alternativa. Oricate benzi s-ar adauga si oricate pasaje s-ar construi, pur si simplu nu poti scapa de ambuteiaj.

    Deci, pentru autoturisme, orasul are nevoie de mai multe randuri de sosele "de centura", astfel incat, daca n-ai treaba in Podu Ros, sa nu fii nevoit sa treci pe acolo. Dupa care aceasta zona ar trebui destinata in special transbordarii calatorilor mijloacelor de transport in comun. Idem pentru Targu Cucu.

    Nu stiu daca tineti minte, dar Str Nicolina avea numai doua benzi pe sens in Podu Ros. Abia pe Pasarela Nicolina apareau trei benzi pentru a prelua/trimite traficul dinspre/spre Bvd N Iorga, care practic ar fi functionat drept "sosea de centura" pentru Podu Ros, mai ales daca s-ar fi finalizat legatura cu Str. Palat (nu bataia de joc de acum). Apoi, intr-o prima etapa la sfarsitul anilor 90, a fost latita cu inca o banda si anul trecut a fost latita si rampa pasarelei, pentru "fluidizarea" traficului... Rezultatele au fost total nesurprinzatoare - nicio imbunatatire. Din pacate vad ca planurile viitoare ale Primariei Iasi presupun aducerea a tot mai mult trafic in Podu Ros :(


    PS: La punctul 1, legat de nivelul de trai, trebuie mentionat si ca autoturismele au devenit din ce in ce mai ieftine, in timp ce infrastructura necesara lor din ce in ce mai scumpa. E aberant ca cineva sa dea 3000 de euro pe un autoturism si sa aiba pretentia ca iesenii sa investeasca 6000 de euro pentru un loc de parcare destinat respectivului. Pur si simplu financiar nu se poate.
    Ar fi timpul ca un tichet de parcare la periferie sa coste 30 Lei pe luna sau 10 Lei pe saptamana, care sa fie investiti strict in constructia de parcari subterane si sa dispara total parcarea gratuita.

    Asa am scapa rapid si de rablele abandonate pe domeniul public deoarece, in conditiile actuale, Primaria trebuie sa dovedeasca faptul ca sunt abandonate, insa daca ar exista chiar si o taxa de 1 Leu pe zi, se inverseaza situatia, proprietarul trebuind sa arate ca a platit.

    ReplyDelete