Trenul usor, o alternativa?

Trenul ușor, o alternativă?

Rândurile de mai jos reprezintă un exercițiu. Unul de imaginație, pentru că știm cât de greu se mișcă lucrurile pe meleagurile mioritice. La 30 de ani de la revoluție realizăm că în planul infrastructurii de transport public din țară și din orașe mare lucru nu s-a schimbat. Tramvaiele și autobuzele folosesc în bună parte aceleași trasee pe care au circulat și părinții și bunicii noștri. Străzile sunt aceleași (și nici nu pot fi altele), dar numărul mașinilor a crescut atât de mult, încât traficul și poluarea aferentă au devenit o mare problemă. A sosit momentul să propunem o soluție folosită în țările din centrul și vestul Europei de peste un secol (https://en.wikipedia.org/wiki/S-train#History). Se tot vorbește de aceasta de ceva vreme și la noi, însă nimic nu s-a făcut.

Cel mai important avantaj este acela că infrastructura de bază – calea ferată – există. Trebuie amenajate: 1. în zona urbană linii separate; 2. în zona suburbană, linii separate de acces în stații; 3. stațiile; 4. căi de acces către stații. Pentru aceasta ar fi nevoie de un parteneriat pe termen lung între CFR, CJ, primăriile „afectate”, respectiv de accesarea unor fonduri (ideal, europene). Din păcate, prima instituție implicată, CFR, pare încremenită în proiect, aceasta reușind în aceste ultime trei decenii „performanța” de a nu inova nimic în materie de transport. Dimpotrivă, CFR nu s-a adaptat pieței și a pierdut continuu călători, ajungând să mai transporte cca. 10% din călătorii din anii 80.

Pentru a vedea cum trenul ușor ar putea ajuta la decongestionarea traficului în Iași și la o mai bună mobilitate urbană, m-am jucat puțin pe hartă cu ajutorul Google Earth și am delimitat zone de deservire directă, pentru a identifica în ce măsură ar atrage potențiali pasageri, care să vină la stație fără a folosi un alt mijloc de transport; am stabilit ca limită o zonă circulară cu raza de 700 de metri (care poate fi extinsă la 1000 m). Rezultatele sunt interesante și arată că doar în municipiul Iași trenul ușor ar fi accesibil aproximativ unei treimi din populație, deservind în special zona din vale a orașului, cu cartierele Păcurari, Canta, Alexandru, Dacia, Gară, Mircea, Galata, Podul de Piatră, Cantemir, Podul Roș, Nicolina, CUG, Frumoasa, Bularga și Zona Industrială. Se adaugă zonele dezvoltate recent în Valea Lupului, Ciurea și Holboca (se poate adăuga Tomești).

Ar exista și o zonă de deservire indirectă, cu o rază de cca. 2 km, care ar crește și mai mult accesibilitatea către trenul ușor, însă pentru aceasta este nevoie de regândirea transportului în comun din oraș, care să aibă trasee noi, ce să deservească noile stații.

Avantaje

Marele atu al trenului ușor este acela că integrează zonele suburbane și permite o mai bună accesibilitate către oraș. Astfel, mulți dintre cei care astăzi folosesc mașina personală pentru a se deplasa în oraș, la serviciu, școală sau centrele comerciale (Era, Selgros) ar circula cu un mijloc alternativ de transport. Folosirea traseului actual al căii ferate ar asigura pentru moment doar două linii, care pot avea drept puncte terminus Podu Iloaiei, Holboca și Bârnova. Am ales aceste trei stații pentru că un traseu mai lung al liniilor ar duce la creșterea semnificativă a timpilor de parcurs, ideea de bază fiind aceea a introducerii unor mijloace de transport cu periodicitate mare (de ex. la jumătate de oră în momentele de vârf ale zilei). Am stat în cumpănă dacă să introduc Podu Iloaiei ca punct terminus, în loc de Lețcani, dar am optat pentru această variantă deoarece Podu Iloaiei este oraș și are o populație de cca. 10000 de locuitori, tot mai legată economic de Iași. De altfel, trenul ușor ar avantaja nu numai Iașul, dar ar asigura un potențial de dezvoltare și Podului Iloaiei. De asemenea, zona Bârnova prezintă un potențial turistic neexploatat, atât vara (drumeții), dar mai ales iarna. Poate se va reuși și pe aceste meleaguri să se amenajeze o pârtie, cu expunere nordică, care mai ales în weekend ar atrage schiorii din Iași. Zona cunoaște un număr mai mare de zile cu zăpadă decât orașul, dovadă fiind chiar această iarnă. Pentru zona de est se poate extinde linia de la capăt Holboca spre Tomești, ar fi necesară o investiție pentru cca. 2,5 kilometri, acoperind astfel necesitățile a încă cel puțin 16000 de oameni, câți locuiesc în comuna Tomești. Cert este că o astfel de linie ar crea dezvoltare, rezidențială și economică, pentru că „dezvoltatorii”, dar și autoritățile, ar lua în considerare investiții profitabile (ansambluri de locuințe, sedii de birouri, parcuri industriale, centre comerciale) de-a lungul ei. Valea Bahluiului, fiind scoasă de sub pericolul inundațiilor, poate continua să se dezvolte, în special pe direcția Lețcani-Podu Iloaiei.

Dezavantaje

Costurile nu vor fi mici, mai ales dacă în zona urbană linia actuală ar fi dublată de o necesară linie nouă, pentru a nu încurca traficul feroviar; alte costuri ar fi cu amenajarea stațiilor. Adăugarea unui segment Holboca-Tomești, foarte util de altfel, ar ridica și mai mult cheltuielile. Pentru zona rezidențială am putea adăuga poluarea fonică în creștere, cu toate că noile mijloace de transport sunt mai silențioase.

Stațiile

Stațiile au fost gândite pentru a acoperi zonele cu densitate demografică, respectând distanțe rezonabile (de la un minim de 750 m la un maxim de 9000 m). Am introdus stații suplimentare în zonele pe care le consider cu potențial, precum la Lețcani, Miroslava-zona industrială sau Ciurea. Cu o politică orară și tarifară adecvată, cu timpi de transport scurți și cu mijloace moderne de transport, trenul ușor ar putea fi un succes.

Stații și distanțe, Linia Lețcani-Bârnova:

Stație propusă	Distanța aproximativă față de stația anterioară	Concentrarea demografică a zonei de deservire directă
Podu Iloaiei (stație existentă)	0	medie
Lețcani 1 (stație existentă)	9 km	mică
Lețcani 2	900 m	medie
Lețcani 3	2000 m	zonă de servicii
Parc Industrial Miroslava	3300 m	zonă de servicii
Antibiotice	1400 m	zonă industrială
Valea Lupului – Era	1600 m	medie/zonă comercială și de servicii
Valea Lupului – Ideo	1050 m	medie/zonă de servicii
Canta 2	1100 m	medie
Canta 1	1000 m	mare
Gara Centrală (stație existentă)	1600 m	mare
Podul de Piatră	1200 m	mare
Nicolina (stație existentă)	750 m	mare
Frumoasa 1	1350 m	mare
Cetățuia	950 m	medie/zonă comercială
CUG	1600 m	zonă industrială
Ciurea 1 (stație existentă)	2700 m	medie
Ciurea 2	1000 m	mică
Ciurea 3	2500 m	mică
Piciorul Lupului (stație existentă)	3300 m	mică
Bârnova (stație existentă)	3500 m	mică

Stații și distanțe, Linia secundară [Lețcani]-Nicolina-Holboca

Stație propusă	Distanța față de stația anterioară	Concentrarea demografică a zonei de deservire
Nicolina (stație existentă)	0	mare
Frumoasa 2	1500 m	medie
Socola (stație existentă)	1150 m	medie/zonă industrială
Zona Industrială Est [se poate crea la mijloc încă o stație]	3000 m	zonă industrială
Trei Fântâni	1050 m	zonă de servicii
Holboca 2	2000 m	mică
Holboca 1 (stație existentă)	850 m	medie
propunere: Tomești		medie

Acestea sunt doar niște variante, care pot suferi modificări. Exercițiul propus este menit să arate potențialul pe care l-ar avea trenul ușor la Iași. Nu numai că ar ușura mult mobilitatea urbană și periurbană, dar ar contribui cu siguranță la dezvoltarea unor zone din apropierea orașului, eliminând din presiunea care se exercită acum, în special la nivel imobiliar, pe zona centrală și semicentrală. Nu îmi fac iluzii că se va face ceva prea curând, dar îmi fac datoria să trag un alt semnal de alarmă cu privire la imobilitatea administrativă de care dau dovadă autoritățile noastre, blocate în mentalități specifice jumătății secolului trecut. Este drept că această imobilitate este vizibilă și la nivel național, nici un oraș din România nefiind implicat într-un proiect de acest gen, nici măcar capitala! Însă efectele negative deja se văd la Iași, cu un oraș sufocat de traficul auto, tot mai poluat și neprietenos cu cei care îl locuiesc.

O noua controversa

I. De un an de zile pe harta promisiunilor ce vizeaza rezolvarea problemelor de trafic din Iasi a mai aparut o posibila solutie, un pasaj suprateran in Podul Ros. Ca unul care ma opun acestui proiect tin sa precizez si pe aceasta cale de ce consider ca nu aceasta este solutia pentru rezolvarea marilor probleme din aceasta parte a orasului. Pentru a nu ma lungi, am sa insir mai jos punctual principalele contra-argumente:

1. zona Podului Ros este o zona aflata in proximitatea centrului, in care nu se preteaza lucrari de infrastructura majora, de genul pasajelor supraterane. Locul acestora este mai potrivit spre periferie. Nu este vorba doar de aspectul estetic (perspectiva spre centru), invocat si de mine si de alti specialisti in urbanism si arhitectura, ci si de faptul ca se creaza o bariera fizica intre spatiul central si cel semicentral.

2. in acest moment, directia principala a traficului este CUG-Nicolina-centru. Chiar daca scoatem „pe deasupra” o parte din traficul de pe splaiuri nu rezolvam deloc problema directiei principale. Un semafor tot este necesar la capatul podului, pentru pietoni sau pentru cei care vor sa vireze la stanga, iar astfel curgerea traficului spre centru tot va fi fragmentata. Deci?

3. daca se doreste, pentru splaiuri poate fi luata in considerare cea mai ieftina varianta, pe sub Podul Ros. Doua benzi pe fiecare sens pot fi amenajate prin coborare pe sub pod, cu limitare de inaltime, spatiul ar fi suficient pentru autoturisme. S-a contra-argumentat ca nivelul apei Bahluiului creste si poate afecta circulatia, dar de cate ori ati vazut in ultimul an raul trecand peste nivelul superior? Se intampla cel mult o data la cativa ani, circulatia poate fi inchisa sub pod, o zi, doua, cat dureaza cresterea de nivel. Astfel de amanejari sunt peste tot in lume pe splaiuri, la Budapesta sau Paris, dar pentru noi, la Iasi, pare imposibil de facut! Ingineria ajuta in orice conditii, se poate construi, trebuie vointa, este cea mai ieftina solutie. Cea mai scumpa si cea mai potrivita aici ar fi un pasaj subteran.  

II. Autoritatile gresesc cand urmaresc sa promoveze circulatia pe splaiurile Bahluiului. Acestea vor deveni o centura interna, cand orasul are de fapt nevoie de una externa! De ce in loc sa aloce bani pentru acest ipotetic pasaj, Primaria nu ia singura taurul de coarne si nu face din fonduri proprii cei 5 km de centura usoara de la capat Dacia? Nu mai spun de cei 10 km care lipsesc intre Dumbrava si DN24 pentru centura existenta, care ar costa cca. 50 mil. euro, ca ni se pare o suma colosala! Si 2-3 km pe an daca se faceau, cu fonduri proprii, si intr-un mandat era gata! Am propus la CJ prin 2012 modernizarea DJ Letcani-Horlesti-Vanatori, mi s-a multumit pentru sugestie si atat! Intotdeauna altele au fost prioritatile, de trafic nu facem decat sa ne plangem.

Insistand pe splaiuri, vom vedea consecintele negative foarte curand:

a. in primul rand, traficul insusi va creste. Soferii vor specula orice cale facila pentru ei, astfel ca nu vom face decat sa mutam problema pe splaiuri, fapt evident deja la orele de varf.

b. Bahluiul este intr-o vale, iar conditiile geografice favorizeaza aparitia cetii in sezonul rece. Combinatia trafic-ceata va da smog, oare Iasul nu este suficient de poluat? Deja suntem sub procedura la Comisia Europeana datorita depasirilor valorilor la micro-particule (depasiri vizibile mai ales in zona Podul de Piatra-Cantemir), cum credeti ca vor arata valorile daca vom creste traficul pe splaiuri?

c. peste tot in lume, in tarile civilizate, vaile de rauri sunt scoase de sub incidenta traficului si redate pietonilor. Ce s-a ales de planurile de a atrage biciclisti pe splaiuri? Cine va mai pedala in smog?

III. Pentru Podul Ros putem cauta n solutii, putem semaforiza, putem face pasaje, nu vom rezolva mare lucru. Nu a existat viziune, personal trag semnale de alarma din 2006. Am spus atunci ca trebuie redus numarul de intrari (strazi) in intersectie, ca trebuie mutata la margine linia de tramvai de pe str. Palat (ce tocmai se reabilita), pentru a face sensuri unice pe str. Sf. Lazar si Palat, degeaba! 12 ani mai tarziu iata in ce situatie ne aflam! In acest moment singura solutie eficienta este aceea de limitare a numarului de masini iesite in trafic. Pentru aceasta sunt necesare:

1. continuarea achiziției de mijloace de transport in comun

2. delimitarea fizica a benzilor acestor mijloace pe strazile si bulevardele  unde este posibil acest lucru, interzicerea accesului autovehiculelor pe linia de tramvai si in statii

3. extinderea obligatorie a traseelor in suburbii

4. reglementarea stricta a parcarii in oras

5. interventii punctuale in locurile cu conflicte de trafic, amenajarea centurii usoare la capat Dacia, poduri noi peste Bahlui, noi sensuri giratorii

6. amenajarea adecvata de piste pentru biciclete

Punctele 1-4 nu necesita mai mult de doi ani pentru punerea in practica. Solutiile sunt cunoscute, mai greu este cu trecerea la fapte. Anii trec si nu se vede nimic palpabil, cu parere de rau o spun. Cum bine remarcau unii comentatori de la textele din ziar, se doresc pasaje futuriste, dar nu se pot muta cativa stalpi la podul Tudor Vladimirescu? Din pacate intram in an pre-electoral, nu cred ca va exista curaj pentru a se lua taurul de coarne!

O varianta de compromis

Spațiul verde dintre străzile Elena Doamna, Grigore Ghica Vodă și Anastasie Panu suscită în aceste zile o dezbatere intensă. Apreciez reacția civică în favoarea conservării destinației (folosinței) actuale a acestui spațiu, raliindu-mă de altfel personal celor care și-au pus numele pe petiția online înaintată recent. Ca un prim punct de vedere, consider că în acest loc s-ar putea amenaja un parc. Orașul nostru stă foarte prost la acest capitol, de vreme ce are doar două parcuri, Grădina Publică de la Copou și Parcul Expoziției. Regimul comunist a ignorat complet acest domeniu, lăsând câteva spații libere, azi verzi, între Ciurchi și Grădinari, și sub Șoseaua Tudor Neculai, și asta din simplul motiv că terenurile respective sunt în pantă, improprii construirii. În rest, zonele verzi de la Ciric sau Cetățuia nu pot fi considerate parcuri urbane, fiind păduri periferice plantate după primul și al doilea război mondial, în timp ce Grădina Botanică are altă destinație, suplinind e drept rolul unui parc, dar într-o zonă, cea a Copoului, care stă cel mai bine la acest capitol. Concluzia este că Iașul are puține parcuri, iar cele existente sunt distribuite inegal în teritoriu. În contextul dezvoltării și extinderii urbane și peri-urbane pe care o cunoaște Iașul în prezent, dar mai ales pe fondul problemelor grave cu poluarea, autoritățile locale ar trebui să se gândească mai serios la acest aspect, pentru care pot investi bani, de la buget sau luați sub formă de împrumut. Aceasta este prima mea opțiune, achiziționarea de către Primărie a unor spații care să fie amenajate ca viitoare parcuri în zonele deficitare la capitolul spații verzi.

Revenind la spațiul luat în discuție aici, pot înainta încă o variantă, una de compromis. Înțeleg faptul că pe acest teren sunt astăzi mai mulți proprietari, care doresc să-și valorifice investiția. Înțeleg și faptul că suntem în zona 0 a orașului, în centrul civic, într-un spațiu care – prin demolarea clădirilor anterioare de către regimul comunist – era pregătit pentru ridicarea unor imobile specifice vremii. Personal, eram conștient că va veni o vreme când se va ridica problema regimului acestui teren, datorită valorii sale imobiliare, prin urmare cred că se poate găsi o soluție. Cum deja a avansat Alexandrina Dinga, de la Asociația Civica, se poate realiza un „studiu de soluții” pentru această zonă, în care să fie implicați specialiști. Dat fiind că aici sunt mai mulți proprietari, inclusiv Primăria, cred că toate părțile implicate pot să se reunească într-o asociație de dezvoltare, fiecare urmând să dețină o cotă parte proporțională cu suprafața deținută (în total 21000 mp), cotă care s-ar reflecta în investiție și în profitul final. Jumătate din suprafața totală, un hectar, partea dispusă înspre Bulevardul Anastasie Panu, ar trebui amenajată ca spațiu verde, unul modern, apelându-se pentru aceasta la specialiști în peisagistică, care să gândească o îmbinare potrivită cu segmentul din spate, un imobil, dar unul pentru care să se facă un concurs de arhitectură. Spun asta pentru că acest imobil trebuie integrat în peisaj, dat fiind că se va afla între fostul Hotel Europa și clădirea actuală deținută de UMF (care de fapt nu avea ce căuta acolo, la fel ca Optica medicală de pe colț), dar și lângă Școala Carmen Sylva, respectiv biserica Barnovschi. Noul imobil trebuie dotat obligatoriu cu parcare subterana pe mai multe niveluri, cu intrare dinspre Grigore Ghica, o parte din locuri urmând să fie oferite pentru public. Destinația sa poate fi mixtă, comercială și rezidențială (nu neapărat de birouri, a căror dezvoltare trebuie de acum încurajată în altă parte decât centrul), iar nivelul de înălțime nu ar trebui să îl depășească pe cel al clădirilor din vecinătate.

Soluția de compromis ar fi aceea că în acest spațiu s-ar conserva cât mai mult verde posibil, s-ar oferi o variantă unitară și am permite profesioniștilor (arhitecți, urbaniști și peisagiști) să-și exprime opinia. Aceeași abordare este necesară în toate spațiile mari care sunt puse în discuție astăzi pentru proiecte imobiliare. Mă refer aici la fosta fabrică Nicolina și mai ales la Zona Industrială, unde punctele de vedere ce susțin o regândire după noi poziții de urbanism (precum Iași New District) trebuie luate în considerare. Toate acestea trebuie integrate într-un nou PUG, iar dezvoltarea haotică, pe parcele, a orașului trebuie să înceteze. Să dăm un semnal cu acest „parc”!

Parcuri

Citesc acest text si ma mira raspunsul Primariei: ”municipalitatea a respins ideea unei răscumpărări a suprafețelor de teren deținute de privați pentru menținerea parcului, așa cum propusese un cetățean la o dezbatere publică de anul trecut din Sala Mare a instituției”. Cum adica Primaria a respins ideea unei rascumparari? Avem atat de multe parcuri, incat renuntam cu nonsalanta la unul aflat in centrul orasului? Daca se va merge in aceasta directie trebuie pornita o actiune de genul ”Salvati teii”, pentru ca deja altfel nu se mai poate! Orasul este sufocat, sunt sute de mii de masini, ne ”bucuram” de noroi sau praf, in functie de anotimp, in curand vom avea o atmosfera precum in marile orase asiatice, iar primaria respinge ideea adaugarii oficiale in patrimoniul verde al orasului a acestui spatiu? Si pentru ce, pentru satisfacerea dorintelor unor speculatori imobiliari?

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/un-parc-din-iasi-cumparat-bucata-cu-bucata-de-un-dezvoltator-imobiliar--186439.html

la Palat

O recenta vizita facuta cu un grup de cercetatori straini la Palat (la ultima zapada) mi-a oferit, pentru a cata oara, ocazia de a vedea in ce s-a transformat spatiul din fata cladirii simbol a Iasului. Daca spatiul verde este prezent doar cu numele, fara a-i mai da cineva vreo atentie, restul a ramas o mare parcare, pe care se pare ca o administreaza cei de la Palas (cel putin ei incaseaza banii). Ce nu am inteles nici eu si nici vizitatorii nostri din tari mai civilizate este de ce nu se poate elibera spatiul din fata statuii marelui domn Stefan cel Mare, pentru a se oferi privitorului o perspectiva potrivita, de vreme ce vorbim de o cladire atat de importanta pentru oras si istoria sa. Chiar nu se poate gasi o solutie pentru ca macar in fata monumentului ecvestru sa nu se poata parca? Este atat de greu sa instalezi niste stalpi legati cu lanturi pentru a-i impiedica pe ”doritori” sa opreasca in acel loc?

Pun atasat doua fotografii sugestive, va las pe dumneavoastra sa judecati!

Planul Iasilor din 1739

Ziarul de Iasi, 18.12.2017:
Cel mai vechi plan al „cetăţii“ Iaşului, ce datează de aproape trei secole, a fost descoperit recent în sursele ruseşti de doi cercetători de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza“. „Până acum s-a crezut că doar de pe urma ocupaţiei mai îndelungate din anii 1769-1774 s-au păstrat planuri vechi. Cercetările noastre recente infirmă această supoziţie. Cu ajutorul doctorandului Mihai Anatolii Ciobanu, foarte bun cunoscător al limbii ruse, am depistat pentru Iaşi un plan şi mai vechi, - ce devine practic cel mai vechi cunoscut în prezent -, datând din 1739, din timpul ocupaţiei feldmareşalului Burkhard Christoph von Münnich“, spune istoricul Laurenţiu Rădvan, specialist în istorie medievală şi premodernă şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Cuza“. „Anul 1711 a creat un precedent pentru Moldova: în urma trecerii lui Dimitrie Cantemir de partea ţarului Petru I, trupele ruse ajung pentru prima dată la Iaşi (...) Printre consecinţele ocupaţiilor se află şi ridicarea primelor planuri moderne ale oraşelor din principate, din motive mai ales militare“, afirmă istoricul. Pe larg despre cum era descris Iaşul anilor 1700, despre imensul lac artificial ce acoperea locuri ce azi sunt ocupate de cartiere mari, dar şi alte detalii interesante, în rândurile următoare.

Continuarea aici

Green parking

Nu am putut sa nu observ ca reteaua Kaufland s-a hotarat sa ”schimbe hainele” magazinelor sale din Iasi si s-a apucat de treaba. Adica a purces la modernizare, a schimbat standuri (nu neaparat pe gustul clientilor, nu inteleg politica acestor retele de a enerva clientii mutand standurile dintr-un loc in altul), ba chiar s-a hotarat ca si parcarile necesita o haina noua. Apreciez acest lucru, insa oare de ce nu se planteaza si cate un arbore ici sau colo? Chiar tinem neaparat sa consolidam pozitia de desert urban a acestor zone comerciale? Nimeni nu se gandeste cata caldura emana aceste spatii de sute sau chiar mii de metri patrati de asfalt? Locuri unde s-ar fi putut planta cativa arbori, pentru a inverzi putin aceste parcari, se gasesc (vezi imaginile atasate). De ce Consiliul Local nu ia o decizie prin care sa oblige supermarketurile sa planteze un copac la fiecare 5 sau 10 locuri de parcare? Nu e mare lucru, decizi prin hotarare de CL si ceri un an pentru ca cei in masura sa se conformeze!

Si cateva exemple de ”asa da”, luate de peste ocean:

Sarbatorile Iasilor

Am incheiat o noua editie a Sarbatorilor Iasilor! Una cu mai multi pelerini, care au profitat de vremea buna si de faptul ca ziua Sfintei a fost in weekend, dar si una mai putin profitabila pentru Primarie, care a preferat sa mai taie din avantul de iarmaroc al editiilor precedente si nu a mai organizat si o zona de distractie si nici nu a mai oferit mult spatiu pentru tarabe. Personal, am apreciat aceasta ultima parte, cu toate ca ar fi ideal ca veniturile locale sa creasca in urma unui astfel de eveniment, nu sa scada. Tot mai multe voci propun o regandire a acestor sarbatori. Multi localnici sunt nemultumiti de aglomeratie, de strazile blocate, in timp ce altii ar dori ca sarbatoarea sa capete o tematica mai clara si sa piarda din aspectul de balci. Cred ca orasul nu are decat de castigat de pe urma sarbatoririi Sfintei. Daca tot vrem sa dam un brand Iasilor, vrem sau nu vrem, pelerinajul il consolideaza pe linia orasului religios, alaturi de orasul universitar, cel cultural sau, mai nou, centru IT. Un brand trebuie sa aiba mai multe fatete, cu cat acestea sunt mai numeroase, cu atat orasul va fi vazut ca un centru, devenind tot mai atractiv.
Nemultumirilor locale, ale  celor ce nu vad cu ochi buni amestecul dintre partea spirituala, data de pelerinaj, si cea laica, data de concerte si artificii, eu le ofer o solutie. Data sarbatoririi laice a orasului ar trebui sa fie 6 octombrie, cand Iasii au fost atestati in mod clar oficial (6 octombrie 1408, data emiterii privilegiului catre negustorii polonezi de catre Alexandru cel Bun). La 6 octombrie am putea organiza partea festiva (cu o dimensiune atat culturala, cat si de divertisment, plus targul cu produse), in timp ce dupa aceea sa urmeze partea spirituala, cu un varf pe 14 octombrie, cand avem sarbatoarea Sfintei (strict cu dimensiune religioasa si culturala, cu organizarea unui festival european de muzica religioasa si a altor manifestari de gen). Stiu ca romanului poate i-ar place ceea ce am avut pana acum, de la biserica mers la distractie, eu as propune o inversare, care cred ca va fi benefica pentru intregul oras. Mai intai ne sarbatorim orasul, apoi il deschidem catre lume.

Alternativa splai Bahlui

Meditam de mai multa vreme la aceasta alternativa, insa un articol din Ziarul de Iasi de astazi m-a determinat sa aduc pe internet o noua propunere menita sa creeze alternative pentru traficul tot mai aglomerat din Iasi. Zona dintre strazile Melodiei, Sf. Lazar si Smardan se indeseste cu constructii pe zi ce trece, iar locuitorii deja s-au plans si se plang de blocurile ridicate la intamplare printre case si de aglomerarea continua a  acestei parti din oras. Ma gandeam la amenajarea a ceea ce e deja folosita ca alternativa de cunoscatori (taximetristi, studenti si nu numai), mai precis la largirea si indreptarea strazii Melodiei, din spatele facultatilor de pe splai Bahlui. Am spus largirea pentru ca sunt mai multe sectoare unde faptul ca inca nu sunt constructii ar permite largirea cu inca doua benzi (vezi ultimele fotografii de mai jos), respectiv indreptarea, pentru ca cei ce merg pe acolo stiu ca fac un adevarat zig-zag (cu verde mai jos) pana ajung in Tudor. De fapt e vorba de adaugirea doar a unui sector care azi este folosit drept parcare (cu rosu mai jos), nu cred ca este imposibila achizitionarea de catre Primarie si amenajarea sa. Daca se va putea largi la 4 benzi atunci strada poate avea dublu-sens, iar daca nu, se poate introduce un sens unic (spre Tudor), cu doar 3 benzi.
Daca se va aproba ridicarea acestui ansambul de blocuri propus de investitor (nu imi place cuvantul dezvoltator, sa fim seriosi unii numai dezvoltare nu fac), atunci cred ca aceasta solutie nu mai trebuie luata cu titlu de propunere, ci ca varianta obligatorie. Chiar investitorii ar trebui sa o sustina, este in interesul lor, daca doresc sa atraga clienti aici. Introducem in circuit sute de noi autovehicule, care pur si simplu nu vor avea spatiu de parcare si de circulatie. Trec peste faptul ca, personal, nu as incuraja ridicarea unor blocuri de inaltime mare in aceasta zona, una care pana relativ recent (anii 50) a fost inundabila, pe aici trecand vechiul curs al Bahluiului. Pericolul de tasare este real si nici macar in timpul regimului comunist nu s-a construit aici. A nu se intelege ca nu se poate construi, insa investitorii trebuie sa acorde atentie sporita proiectelor, nu discutam de orice tip de fundatie in acest loc. Pentru a nu sufoca zona eu unul as sustine constructii tip P+4, asta si pentru a nu "intuneca" cu totul perspectiva dinspre centru. Revenind la propunerea mea, cred ca nu vorbim de costuri foarte mari, anul viitor s-ar putea trece la treaba cu fonduri proprii ale Primariei (felul cum se munceste pe splai drept Bahlui dovedeste ca atunci cand se vrea se poate). Daca nu se va face nimic, atunci nu numai ca zona Tudor-Sf. Lazar-splai Bahlui se va sufoca cu totul, dar si strazile adiacente vor cunoaste aceeasi soarta.

Teatrul de Vara

Acum ceva vreme ma intrebam de ce nu se face nimic in privinta ruinelor curtii domnesti de langa Palat (Palas). A mai trecut un an, ruinele sunt in acelasi loc, degradandu-se incet, dar sigur. Este de neinteles de ce autoritatile neglijeaza cele mai vechi urme pastrate din istoria orasului, de o importanta istorica majora. Dar nu despre asta doresc sa scriu acum, ci despre ”ruinele” unui edificiu aflat in imediata apropiere, Teatrul de Vara. Cei de la Palas l-au ridicat cam in acelasi timp cu restul complexului, insa eu unul nu pricep -si nu cred ca sunt singurul- de ce nu este inaugurat nici pana astazi? Sunt probleme tehnice, de constructie, este vreun interes al investitorului de a-l tine blocat, am vrea sa stim si noi, vorba neacademica a romanului ”sa nu murim prosti”! Acum patru ani, pe un site se ridica aceeasi intrebare, iar raspunsul oficial a fost: ”...vă transmitem că lucrările la teatrul de  vară din ansamblul urbanistic multifuncţional Palas sunt avansate. Acesta va găzdui evenimente variate, culturale şi nu numai, dedicate comunităţii ieşene, la fel ca toate acţiunile care se desfăşoară în ansamblul Palas. Data inaugurării va fi comunicată ulterior.” Sa speram ca nu vom primi un raspuns asemanator, pentru ca nu prea mai tine cu astfel de amanari.
Privita de sus, constructia pare in buna parte gata, ar fi putut gazdui diverse manifestari, piese de teatru in aer liber, spectacole pentru copii, serbari, multe chiar in beneficiul Palas. Asteptam raspuns, dar nu unul tipic de PR, ci unul concret, cu termene precise. Poate si Primaria va fi interesata sa afle. 

Later add (5.07.2017), raspuns de la Palas:

„Vă mulţumim pentru interesul manifestat faţă de ansamblul Palas Iaşi. Pe această cale, dorim să facem o serie de precizări referitoare la postarea din data de 3 iulie 2017, de pe blogul dumneavoastră, pe care suntem convinşi că le veţi considera utile. Teatrul de vară din ansamblul Palas Iaşi va fi funcţional de la începutul lunii august 2017. Acesta va avea o capacitate de 460 de locuri şi va găzdui piese de teatru, reprezentaţii de stand-up comedy, spectacole de tip muzical, teatru pentru copii, concerte de muzică şi multe altele. Lucrările de amenajare sunt aproape de finalizare. Până în prezent, s-a efectuat placarea cu granit a teatrului de vară, s-au finisat spaţiile tehnice, vestiarele şi toaletele, s-a realizat sistemul de iluminat ambiental, precum şi instalaţia electrică şi cea de sonorizare.”