Viena-miscelanee

Inchei seria foto-reportajelor cu fotografii diverse din Viena, insotite de cateva comentarii. Enjoy!

 De pe strazile noastre au disparut vechile tasnitori, ce erau bune vara, stingeau setea trecatorilor. Pe meleagurile austriece, chiar si acestea s-au modernizat.

 Si in Iasi va trebui la un moment dat extins spatiul pietonal, cu posibilitatea inchiderii complete a Bulevardului Stefan cel Mare pentru traficul auto. In zonele centrale, viitorul apartine pietonilor, nu masinilor.

 Alte strazi ce au devenit monopolul pietonilor. Trebuie incurajat micul comert, precum si dezvoltarea de spatii de agrement (terase, restaurante, colturi verzi).

Vedem adesea statui murdarite de pasari. Exista si aici o solutie: acoperirea cu o plasa.

Inclusiv spatiile dintre coloane pot fi acoperite cu plase, pentru a nu permite pasarilor sa isi faca cuiburi (de aici... mizerie si aspect dizgratios).

O solutie simpla si aplicata peste tot impotriva pasarilor (si mizeriei aferente). La fel ca plasele de mai sus, costa mult mai putin decit refacerea permanenta a fatedelor.

Tarabe cu un aspect rustic, placute vederii.

Amenajari ce combina elemente moderne cu un ambient "traditional". Nici nu vreau sa ma gindesc la ce avem in Targul Cucului, pe drumul ce duce spre statia de tramvai (acele tevi aruncate deasupra unor tarabe)!

Ma intreb cit timp mai trebuie sa treaca pentru a renunta si pe melegurile noastre la vechiul tomberon si la maturoi?!

Afisaj civilizat.

 Panouri de informare in zona centrala (din Baden, langa Viena), cu harta si directii bine precizate. Informarea turistului este esentiala intr-un oras cu multe monumente istorice (si nu numai).

 Parcarile subterane reprezinta solutia pentru zonele centrale. Iata una chiar langa Stephansdom, principala biserica din Viena.

 Alta parcare subterana, amenajata intr-o piata centrala a orasului. Un pas mare inainte s-a facut la Iasi, la Palas, speram ca se va termina la un moment dat si parcarea de linga Starea Civila (s-a ratat sansa de a se amenaja una cind s-a renovat Piata Unirii).

 O frumoasa imbinare intre ideea de parcare si spatiu verde (in Baden): exista loc si pentru masini si pentru copaci (protejati prin acele amenajari de roci).

In toate parcurile din Viena, cainii pot fi plimbati doar in lesa. Exista parcuri special amenajate pentru caini, pe cind asa ceva si la noi?

 Ring boulevard, celebru, strajuit de copaci, frumos tunsi (nu masacrati, cum inteleg cei de la spatii verzi din Iasi sa procedeze in fiecare primavara cu arborii).

Un loc mult cautat de turisti, greu de gasit pe la noi. In Parcul Copou s-a amenajat o uratenie din termopan, ce e ca nuca in perete in acel spatiu verde, iar in Parcul Expozitiei localnicii (caci turistii nu stiu) alearga la terasa Vinatorul pentru diverse nevoi! Toaletele ecologice instalate intr-o margine a parcului sunt de nefolosit.

Inchei acesta serie, exprimindu-mi inca o data speranta ca edilii vor arunca un ochi aici si vor imprumuta unele idei. Multe nu sunt costisitoare, trebuie doar vointa si perseverenta in buna aplicare.

Viena - lucrari

Continuam seria foto-reportajelor, de data aceasta cu imagini privind felul in care se trateaza la Viena o problema cu care iesenii se confrunta tot mai des in ultima vreme: lucrarile la infrastructura. Cred ca nu trebuie sa mai pun aici imagini cu felul in care se lucreaza in Iasi, stim cu totii. Santierele deschise pe diferite strazi sau trotuare, din diverse motive (asfaltari, pavari, schimbat retele utilitati), transforma adesea intr-un calvar viata celor ce traverseaza sau stau in zona. Praf, mizerie, santiere cu limite relative, pericol de accidente, iar in cazul in care se repara ceva, ceea ce vedem dupa nu seamana mai mereu cu ceea ce fusese inainte.
Dar sa vedem cum sta situatia la Viena:

Orice lucrare care afecteaza domeniul public (si nu numai) este bine delimitata de spatiul inconjurator si ocupa cit mai putin loc. Anul trecut am vazut o interventie pe un trotuar, iar pe spatiul ce fusese rezolvat se pusese un pod din scanduri de lemn, pentru ca trecatorii sa nu isi rupa picioarele!

Delimitare clara a spatiului de lucru. De asemenea, am vazut muncitori care maturau chiar si putinul praf ce depasise spatiul santierului!!!

Chiar daca santierul nu este incheiat, pe zonele finalizate s-a turnat deja asfalt. La nivel!

Peste tot sunt semne de deviere a circulatiei si panouri de informare.

Zone de parcare special delimitate pentru interventiile de la blocuri. Daca o firma are un contract de renovare (si am vazut foarte multe in Viena, totul se renoveaza), aceasta solicita la serviciul specializat din primarie un spatiu de parcare, care i se aloca pentru o perioada strict delimitata de timp (ziua/ora pina la ziua/ora, uneori chiar o zi sau doua). Doar acel spatiu de parcare (pentru care se plateste) este ocupat de masinile firmei sau de tomberonul special adus pentru depunerea molozului.

Sa trecem la felul in care se prezinta trotuarele. Am ales o imagine cu pavele pentru a ilustra prezenta lor in Viena, mai ales in zona centrala, veche, a orasului. Nu am vazut inca pavele colorate, sunt foarte rare. In rest, trotuarele sunt majoritatea acoperite cu asfalt, pentru a asigura o circulatie cit mai lina.

Rar vezi un trotuar care sa nu fi suferit la un moment dat o interventie. Insa in afara liniilor ce sugereaza ca astfel de interventii au avut loc in trecut, nimic nu tradeaza prezenta lor. Toate reparatiile au fost urmate de refacerea trotuarului cu materialul original, adus obligatoriu la nivel.

Aceeasi situatie.

Sa nu credem ca totul este perfect la Viena. Majoritatea strazilor sunt in stare buna si foarte buna, dar mai sunt vizibile si scapari. Aceasta este una din strazile uzate pe care le-am vazut in centru (daca aceasta poate fi considerata uzata)!

Concluzia: nu e imposibil! Se poate, dar cu impunerea unor reguli foarte clare de lucru, cu amenzi foarte mari pentru cei care nu le respecta si cu un serviciu de supraveghere a lucrarilor bine pus la punct si format din oameni responsabili si incoruptibili.

Viena si bicicletele

Profit de scurtul stagiu de cercetare pe care il desfasor in Viena pentru a va oferi - cum v-am obisnuit deja - cateva foto-reportaje, care surprind felul in care au abordat autoritatile locale diverse probleme ce tin de cotidianul urban. Cum suntem si in campanie electorala, m-as bucura daca cei ce se "infrunta" pentru a castiga fotoliul de primar ar arunca un ochi aici si ar copia (am spus bine, ar copia, eu unul sunt satul de experimentele autohtone) ceea ce apare in aceste imagini. Va asigur ca nu vor fi acuzati de plagiat! Indiferent cine obtine victoria in alegeri, noi, iesenii, am avea de castigat daca unele din solutiile gasite de cei din vest ar fi aplicate si pe meleagurile Bahluiului. Sigur, comparatia cu Viena este din start una necastigatoare si fara viitor. Nici Bucurestiul nu se poate compara cu acest oras, ce a fost ales ani la rind ca cel ce ofera cele mai bune conditii de trai din Europa! Insa, solutiile de urbanism alese aici sunt intalnite peste tot in lume, de la mici orasele de provincie la mari capitale. Nu ne impiedica nimeni sa facem la fel!

***

Pentru inceput mergem la... biciclete. Voi posta mai multe fotografii, insotite de mici comentarii.

Pistele de biciclete sunt peste tot in oras. Au o latime respectabila (nu peste tot aceeasi), au dublu sens si sunt bine marcate. Este vizibil materialul din care sunt realizate (nu, nu e vorba de pavele).

 Orientarea biciclistilor pe aceste piste este foarte buna, in ajutorul lor venind numeroase semafoare (cu lumina speciala pentru ei). Trecerea peste borduri este lina.

Indicatoarele arata clar pe ce sens circula pietonii, respectiv biciclistii.

Alte semafoare (a se vedea culoarea rosie).

Mersul cu bicicleta este o adevarata placere, inclusiv pentru cei mici... atasati!

Pe pista, pe asfalt, au fost inscriptionate semne pentru a atrage atentia celor ce circula.

Din loc in loc, municipalitatea ofera biciclete pentru inchiriat.

Sunt zone, inclusiv in centru, unde pe strazi sunt mai multi biciclisti decit pietoni! 

 ***

Inchei cu... ce avem noi. Pai avem pista din pavele, frumos colorate, de o latime minima (cel mult pentru un sens de mers), in timp ce semnele/semafoarele inca sunt asteptate (sursa).

Lucrurile se pot schimba in viitor, nu e totul pierdut. Noi piste ar trebui facute pe malul Ciricului, din Tatarasi/Venetia pina la noul complex de agrement promis de autoritati, piste ce se pot adauga celor de pe malul Bahluiului. Sigur, mai exista o problema... canina, caci stim cu totii ca patrupedele ce impinzesc tot orasul au o preferinta pentru cei aflati pe doua roti (tinta in miscare)!
Va urma...

Una calda, alta rece

Calda: nu stiu cum se face dar in acest frumos an electoral, edilii si-au adus aminte ca a venit vremea ca spatiul verde de pe Soseaua Nationala sa fie refacut. S-a pus un nou gard viu, s-au plantat arbusti ornamentali, s-au tuns (prea mult) copacii, in fine, acum cind totul e inverzit imaginea ce ni se infatiseaza ochilor este una placuta. Felicitari, deci se poate!

Rece: la 100 m de zona surprinsa in fotografiile de mai sus se afla parculetul din Podu Ros, de la Posta. Aici nu au mai ajuns cei de la spatii verzi, iar imaginea e deplorabila.

P.S. In primavara anului 2009, semnalam ca lucrarile de pavare din Podu Ros nu erau bine puse la punct, astfel ca, in unele locuri, pavelele deja se miscau. Credeti ca le-a observat cineva in ultimii 3 ani? Nu! Aceleasi pavele in momentul de fata stau sa iasa si un ”binevoitor” le poate lua pentru a-si face acasa colectie. Situatii asemanatoare am observat la unele sectoare de trotuare proaspat facute din Copou. Nimeni nu verifica? Sa le fotografiez si pe acelea acum si peste 3 ani?

Bonus: Parcare amenajata in cartierul Alexandru!!!

Concluzia: ca locuitor al acestui oras, as vrea sa fie mai des alegeri locale, insa si mai des as vrea sa vad lucrari edilitare facute cu simt de raspundere si respect fata de banul public!

O solutie pentru Piata Unirii

Nu vreau sa para ca am venit eu cu aceasta idee, chiar daca la un moment dat mi-a "trecut" prin cap intr-o forma nedezvoltata. Iata insa ca niste tineri fac o propunere concreta si avanseaza posibilitatea redecorarii cladirilor din Piata Unirii, ce astazi ni se prezinta cam... gri. Exista mai multe variante, totul e sa se faca ceva pentru a da o noua fata acestei zone centrale (si nu numai). Nu ar costa mult si ar reprezenta o abordare originala, cel putin pentru acest colt de tara.


Vezi mai multe din Concurs pe 220.ro

La festivalul berii

La festivalul berii, ca pe șantier: Distracţie la Iaşi, unde astăzi se încheie tradiţionalul festival al berii, organizat chiar în zona zero a oraşului. La Palatul Culturii, mulţi petrecăreţi au amestecat distracţia cu evlavia: pe lângă mâncare şi băutură, acolo s-au vândut icoane şi lumânări sfinţite. Asta nu i-a deranjat pe participanţi, care au avut alte motive de îngrijorare: utilajele de construcţie ce îşi făceau de treabă printre tarabele şi mesele cu mici.

P.S. Aceasta a fost din categoria no comment [preluat de pe Digi24]!

Studiu de caz: Parcul Expozitiei

Continui seria studiilor de caz din orasul nostru, de data aceasta cu un parc: Parcul Expozitiei. Promit sa revin cit de curind cu alte asemenea foto-reportaje, privitoare la alte zone din oras, scopul nefiind altul decit sensibilizarea autoritatilor, a caror obligatie este sa faca cit mai agreabil mediul in care traim.

De la bun inceput, subliniez faptul ca parcul arata bine, este destul de ingrijit, aleile sunt amenajate, bancile sunt aproape suficiente, mai nou s-au plantat bulbi pentru florile de primavara si gazonul (ce merita extins in tot parcul, modelul englezesc poate fi urmat aici) sta sa iasa etc.

Dar, caci trebuie sa existe si un dar, exista cateva neajunsuri. Personal (cred ca aceasta este o chestiune de gusturi), nu agreez parcurile cu muzica tare, cum adesea se prezinta sectorul din acest parc ce se invecineaza cu restaurantul Vinatorul. Sunt convins ca multi nu imi vor da dreptate (mergind pe principiul: am venit sa ma relaxez, vreau sa beau o bere si sa ascult muzica), insa am vazut multe parcuri, prin tari mai vestice, unde ideea de muzica data tare intr-un astfel de spatiu este de neconceput. In fine, sa zicem ca am accepta prezenta muzicii intr-un spatiu gen restaurant, insa data mai incet, doar pentru clientii localului, nu si pentru cei din afara. In schimb, muzica de la restaurantul Expo este una ambientala, fara sa deranjeze pe cei ce viziteaza parcul. Nu e nici o reclama aici, e pura constatare.
In weekend, parcul este destul de aglomerat. Se impune amenajarea unei parcari (etajata/subterana?), in zona stadionului sau a rondului (cele existente nu fac fata), de vreme ce masinile, dat fiind si santierul din zona, sunt urcate pe trotuarele proaspat refacute, ceea ce nu trebuie admis. Deja am remarcat ca pavelele s-au lasat putin in anumite zone si este pacat de investitie. Nu e nevoie sa fie "plantat" un politist acolo, e suficient sa fie pusi cativa stalpi de delimitare (si nu numai in sectorul parc), care sa nu permita accesul masinilor pe trotuar, nu e greu si nici scump. Daca tot e santier, acum e momentul.

Daca tot i-am amintit pe politisti, cred ca prezenta lor in parc ar trebui sa fie mai vizibila. In weekend i-am zarit, nu si in timpul saptaminii. Banuiesc ca au un tur pe care il fac periodic, ce include si parcul, insa pentru astfel de obiective e nevoie de prezenta permanenta a unui astfel de angajat. Sunt cazuri in care in parc isi fac prezenta unii adolescenti, ce uita de regulile bunului-simt si, pe linga galagia aferenta, au tendinta de a strica si ceea ce mai functioneaza prin parcul pentru copii.
De altfel, cel mai mai mult m-a deranjat starea in care se prezinta acest sector al parcului, destinat celor mici. Nu stiu de care serviciu al primariei depinde parcul, insa necesita reparatii si o mai buna ingrijire. Gardul prezinta in unele locuri semne de deteriorare. Unele din jocurile pentru copiii sunt stricate, au parti lipsa, ce trebuie urgent inlocuite. Parcul prezinta numeroase pericole (de impiedicare, cadere, zgariere etc.), mai ales pentru cei mici (si nu numai), sunt trunchiuri de copaci, cioate, "fiare", bucati cazute. Vorbesc de data aceasta si in calitate de parinte, port de grija copilului meu. Daca un copil se accidenteaza, cine plateste?
Dar sa lasam fotografiile sa vorbeasca.

Rusine!!!

Rusine! Atit am de spus in aceasta scurta postare, rusine tuturor partidelor politice ce se fac ca reprezinta acest oras si pe cetatenii sai! Din calcule pur electorale, si unii si ceilalti saboteaza viitorul orasului, fiind incapabili sa se aseze la masa negocierilor si sa ajunga la un compromis in privinta viitorului aeroportului, chestiune de care depind multe: potentiale investitii, locuri de munca, turisti, deschiderea spre exterior a orasului cu tot ce presupune acest lucru! Culmea, bani sunt, insa unii vor pista de 2400 m, altii de 3000. Faceti fratilor o pista de 2700 m, impacati-va si incepeti treaba. Nu viitorul vostru depinde de aeroport, ci al nostru! Mai asteptam cinci ani? Rusine!

Istoria si Palas: o mare teapa?

Update in partea de jos.

Aflu din media locala (nu cunosc detalii, am o singura sursa, stirea insa e foarte importanta si nu are legatura cu politica locala, alegerile etc...) ca dezvoltatorul (ca sa folosesc un termen la moda) de la Palas a renuntat la nobila idee de a amenaja un muzeu in locul unde se afla vestigiile curtii domnesti. Sincer, ma si miram in momentul in care am aflat de aceasta posibila actiune ca s-a "inhamat" investitorul privat la asa ceva, dar m-am gindit ca autoritatile au pus aceasta conditie, obligatorie, de vreme ce zona unde s-a construit ansamblul modern cuprinde importante vestigii medievale. Mi-am zis ca s-au incheiat niste contracte ferme, cu clauze clare, insa acum aflam cu totii ca dezvoltatorul a preferat, foarte comod, sa solicite incheierea contractului. De ce s-a permis asa ceva? Ce se va intampla cu ruinele fortificatiilor curtii? Vor fi lasate de izbeliste? Daca vom arunca niste intrebari in acest sens, probabil vom primi vorbe frumoase, la nivel de intentie, insa teama mea este ca aceste ruine vor ramine in starea in care se afla de cateva decenii, ascunse privirii sub cine stie ce "covoare" de beton (pina recent se aflau sub teatrul de vara, vezi mai jos o fotografie personala, facuta acolo in 2010). Nu stiu cit inteleg iesenii importanta chestiunii, insa aceasta era o ocazie unica de a valorifica potentialul dat de aceste ruine, ele reprezinta cele mai vechi vestigii din oras (cu elemente de la inceputul sec. XV, de dinainte de Stefan cel Mare), puteau fi amenajate adecvat ca parte a unui parc arheologic, caruia i se puteau adauga cele descoperite in urma santierului (si aveam ce vedea, dupa cum periodic a relatat in presa doamna Stela Cheptea). De data aceasta vorbesc ca istoric, si o spun apasat, ruinele curtii nu trebuie ingropate, acolo trebuie facut un muzeu, iar opinia specialistilor, dar si a iesenilor, trebuie luata in considerare!
Cind vor intelege atit autoritatile, cit si dezvoltatorii, ca aceasta este istoria vizibila a orasului? Este unica, daca o aruncam la gunoi sau o ascundem sub pres nu vom mai avea alta! Turistii vin sa vada istorie, marturii ale trecutului, nu ii intereseaza blocurile si betoanele! Turistii aduc venituri, prin prezenta lor contribuie la crearea indirecta de locuri de munca, iar ceea ce le putem arata se afla in parte la suprafata (bisericile, manastirile, casele vechi), dar si in subteran (fundatiile Iasiului medieval). Amenajarea muzeului curtii domnesti ar completa fericit complexul Palas, ce ar putea astfel prezenta o relativ buna imbinare a noului si vechiului in Iasi, ar atrage si mai multi vizitatori, iar dezvoltatorul, daca stie sa priveasca in perspectiva, ar investi si aici, caci ar face-o pentru viitorul afacerii lui si pentru binele acestui oras. Sau doreste neaparat sa ne demonstreze, celor ce tinem la acest oras, ca si-a atins obiectivul, a ridicat magazinele, a facut hotelul si cladirile de birouri, a dat spatiile, gata, la revedere?! Eu unul sunt dispus sa mai acord o sansa, poate ne va arata ca face parte dintr-o noua categorie de investitori, din cei ce tin nu numai la afacere, ci si la mediul in care face afaceri. Timpul va demonstra ca acest din urma gen de businessman va rezista pe piata.
Acesta este si motivul pentru care las un semn de intrebare in titlul acestui text, poate ma insel si in cele din urma vom merge si la muzeu la Palas - sa vedem o bucata din trecutul orasului -, nu numai la mall si cinema!

A. Update 1: dupa ce am postat acest text am citit in alta parte ca se vor conserva intr-un fel ruinele (sper ca aceasta treaba se va face in prezenta unor specialisti in domeniu), dar ca s-a renuntat la ideea muzeului, pentru ca, chipurile, ar fi fost afectate vestigiile, de mare importanta... In acest caz, ridicarea muzeului se putea face nu neaparat peste ruine, ce, intr-adevar, pot fi conservate si in aer liber, ci undeva in apropiere. Nu se gasea printre acele mii de metri patrati si un spatiu invecinat, pentru un muzeu? In fine, vom trai si vom vedea ce va iesi, pina la finalizare imi manifest neincrederea, caci la capitolul solutii romanii nu stau tocmai bine. Ramine deci sa dam, cu totii, un verdict pe 31 mai.

B. Update 2: Ma bucur sa constat ca reactia mea primeste raspuns, unul adecvat, de la cei ce se ocupa de complexul Palas. Cum nu am intentionat decit sa ridic o problema pe care o consider de interes public (si nu numai), apreciez faptul ca se da atentie si partii ce priveste trecutul in cadrul acestui ansamblu, situat intr-o zona importanta a orasului. Sigur, chestiunea ce ma interesa in mod direct, adica ruinele fortificatiilor curtii (pentru a fi mai clar) de la Teatrul de Vara, se pare ca va fi rezolvata ulterior (daca nu va fi rezolvata, voi mai interveni), insa celelalte vestigii, in masura in care s-a putut pastra ceva, se incearca a fi puse in valoare. Voi face o analiza a intregului complex, cu bune si mai putin bune, dupa opinia mea de iesean si specialist, dupa 31 mai 2012. Pina atunci, spor la treaba!


C. Pe newsiasi, doi comentatori se indoiau de eficacitatea initiativei melei, ca si de necesitatea restaurarii/conservarii zidurilor amintite mai sus. Pentru ca nu pot raspunde acolo (nu se permit comentarii lungi), o fac aici:
1. nu cred ca trebuie sa mai accentuez importanta conservarii ruinelor, ele sunt printre cele mai vechi marturii cu privire la orasul nostru. Spunem ca este de la 1408, dar ce aratam pentru a dovedi acest lucru eventualilor turisti?

2. ce vedem in foto nu e edificator decit in mica masura. Ruinele au fost scoase la iveala mai demult, dar erau ascunse sub teatrul de vara. Prin proiectul Palas s-au adaugat altele. Acestea sunt, cu acestea ne laudam. Daca le aveam precum la Roma, poate aratau altfel. Faptul ca nu sunt impresionante nu inseamna ca nu pot fi frumos puse in valoare. Pot exista panouri cu informatii, pot fi facute grafice, acum exista si 3D, se pot incerca reconstituiri etc., solutii ar fi si sunt convins ca si doritori sa le vada. Dar daca lasam niste pietre la suprafata, fara vreo informatie, nu am facut nimic.

3. daca ne tot comparam cu altii... nu ajungem nicaieri. Asta e istoria noastra, ar trebuim sa ne mindrim cu ea, nu sa ne tot comparam cu vecinii (ar fi bine sa lasam in pace capra vecinului, sa ne uitam la a noastra). Orase precum Roma sau Paris au fost ridicate tot pe fundatii antice sau medievale, insa asta nu i-a impedicat pe contemporani sa incerce sa conserve/restaureze cit au putut atunci cind au gasit lucruri de valoare. Cel ce merge cu atentie prin Paris va gasi colturi de strada cu ziduri incastrate in casele de azi, va vedea placute in care se spune "zid antic" sau din secolul cutare, cu adevarat ai impresia ca e istorie acolo. S-ar putea face si la noi, avem ruine la cub, pivnite in zona halei, in zona palatului, tuneluri subterane... s-ar putea face multe.

Trebuie sa recunosc ca imi pastrez scepticismul, nu se va face mare lucru, caci nu sta in firea noastra sa fim pragmatici, sa imbinam utilul cu placutul.

Puteti spune orice, insa fiind vorba de ruinele curtii domnesti eu unul, ca istoric, nu pot sa tac.

Orasul comoara?

Preiau, sper cu acordul autorului/redactiei, un fragment dintr-un text publicat astazi in Ziarul de Iasi, ce surprinde foarte bine oferta turistica actuala a acestui oras (azi batut de vint si plin de praf):

Alex Zanoaga, Ziarul de Iasi, 26 martie 2012

Municipalitatea pare sa nu stie de altceva decit de asfalt. Votul de azi al soferilor este mai important decit transformarea Iasului intr-o tinta turistica si asigurarea astfel a unui venit constant pentru dezvoltarea durabila a Iasului.

O simpla plimbare prin oras iti poate provoca surprize din cele mai neasteptate. Gropile din asfalt sau ciinii vagabonzi au intrat demult in peisajul citadin. Santierele raspindite prin toate colturile orasului, descurajant de indepartate de finalizare sau praful care acopera pina si virful Copoului au ajuns de asemenea banale prin ubicuitate si perenitate.

Un detaliu minor, cum ar fi o caseta publicitara la o margine de boulevard, poate insa frapa prin nelalocul ei: "La pas prin orasul-comoara". Nu, nu este vreo idee de promovare a capitalei Moldovei in rindul concitadinilor. Rindul urmator al casetei este cit se poate de lamuritor: "Cluj-Napoca, inima Transilvaniei". Un fel de "haideti la Cluj, sa vedeti ce n-ati vazut nicicind".

In cazul Clujului, frapreaza nu atit dorinta comunitatii de a-si "vinde" orasul, cit promptitudinea si eficienta municipalitatii ardelene, in comparatie cu inertia ieseana. In 2008, Clujul inregistra un numar record de innoptari in structurile turistice de cazare: 731.000. Dupa acest an, insa, a urmat o prabusire dramatica: 495.000 de innoptari in 2009 si 399.000 in 2010. Raspunsul Primariei din Cluj-Napoca a fost prompt: anul trecut a demarat, pe bani europeni, o campanie agresiva de promovare turistica a orasului. Cu 840.000 de lei a contractat realizarea de pliante, harti, brosuri, a impinzit Iasul, Timisoara, Bucurestiul, Brasovul si Constanta cu bannere si casete publicitare, a inceput difuzarea a 80 de spoturi pe o televiziune centrala s.a.m.d. Promovare dirijata mai ales in interiorul tarii. Explicabil, cita vreme trei sferturi din turistii care ajung in Cluj sint romani.

Dincoace de Carpati, o imobilitate si o liniste aproape mormintale, de ai crede ca Iasul este hotarit sa rateze orice directie posibila de dezvoltare. Daca industrie nu mai avem, iar creierele ne pleaca din oras, macar sa oferim vizitatorilor acel "muzeu in aer liber", cum numea Iorga Iasul. Festivalul international de film de la Iasi, care se voia un rival al celui clujean, a fost insa inmormintat discret anul trecut. Lansarea unui traseu de turism ecumenic, Dobrovatul adapostind una din bisericile construite de Stefan cel Mare, a fost lasata in plata Domnului si a slujitorilor sai. "Drumul vinului", din Vrancea pina la Cotnari, a ramas pe alta data. Refacerea strazii Cuza Voda, ideala ca centru comercial-turistic, a fost abandonata. Revitalizarea strazii Lapusneanu, cunoscutul loc de promenada ieseana, asteapta si ea zile mai bune.

Continuarea aici