Scrisoare deschisa

SCRISOARE DESCHISĂ,

în peisajul urban românesc contemporan, Iașul s-a impus ca un oraș special, datorită istoriei întinsă vreme de peste șase secole, dar și monumentelor sale. De la Palatul Culturii, ridicat pe locul vechilor palate și curți domnești din perioada medievală și modernă, la casele boierești de factură neo-clasică, de la bijuterii arhitectonice, precum bisericile Trei Ierarhi și Golia, la maiestuoasa clădire a Mitropoliei, de la frumoasa Universitate din Copou la elegantul Teatru Național, Iașul a adunat o zestre de patrimoniu unică, fiind din acest punct de vedere cel mai important centru al țării, după București. Ultimii ani au reprezentat o perioadă de dezvoltare economică, necesară pentru un oraș de talia Iașului, o dezvoltare care însă începe să lase o urmă nedorită asupra monumentelor urbei. Au fost propuse și puse în practică diferite proiecte imobiliare, menite să răspundă cererii continue de locuințe și spații de afaceri sau birouri. Din păcate, nu toate au avut coerența necesară, nefiind integrate într-un plan sistematizat, impactul asupra peisajului urban fiind unul mai degrabă negativ, în condițiile în care Iașul nu are nici în prezent un Plan de Urbanism General aprobat.

Recent, o cunoscută companie privată din oraș a propus un proiect de mare anvergură care urmează să afecteze negativ trei dintre cele mai importante monumente ale Iașului, simboluri nu numai istorice, ci și arhitecturale, culturale, religioase și vizuale, Palatul Culturii, biserica Trei Ierarhi și Catedrala veche Romano-Catolică. Grupul Iulius vizează ridicarea unui ansamblu de birouri și locuințe în zona de vale a orașului, de o parte și de alta a străzii Sf. Andrei, ansamblu care va avea drept clădire pivot un bloc turn cu nu mai puțin de 27 de etaje. Acest bloc urmează să fie construit la o distanță de 160 de metri de Palat, respectiv 170 de metri de ctitoria lui Vasile Lupu și 200 de metri de Catedrala veche Romano-Catolică. Cu toate asigurările date de investitor, care susține că vizibilitatea asupra acestor clădiri istorice nu va fi afectată, nu putem fi de acord cu această propunere, motivul principal fiind acela că vorbim de monumente categoria A, care vor fi practic puse în umbră de acest bloc turn, raportul de înălțime dintre acestea fiind net în defavoarea monumentelor. În plus, nu a fost solicitat punctul de vedere al specialiștilor în patrimoniu, istorie, geografie, arhitectură și urbanism, la fel cum nu a existat nici o dezbatere publică pe acest subiect, neluându-se în considerare impactul proiectului propus. Un alt bloc turn, de înălțime apropiată, urmează să fie ridicat în partea de sud-est a Palatului, afectând semnificativ un alt monument istoric și religios, biserica Sf. Lazăr. De asemenea, se propun extinderi în fața Teatrului Luceafărul care anulează perspectiva gândită de arhitecți acum 40 de ani pe direcția Teatru-Palat, în cadrul unui proiect care a fost apreciat public la acea vreme. Complexul Palas a inclus spre esplanadă o aliniere a fațadelor cu Palatul, prin urmare nu înțelegem de ce se dorește anularea acesteia acum. Ne întrebăm, de asemenea, cum a ajuns acest proiect în faza curentă și când au stabilit Consiliul Local și Primăria oportunitatea acestei investiții pentru oraș, mai ales în cazul în care avem de-a face cu modificări la o înțelegere stabilită în alți termeni acum mai bine de un deceniu.

Solicităm factorilor de decizie implicați în aprobarea acestui proiect, Ministerul Culturii, Consiliul Județean, Primăria Iași și Consiliul Local Iași, alături de compania Iulius, să nu aprobe acest proiect, păgubos pentru istoria, dar și turismul orașului, pe termen mediu și lung. Ne dorim dezvoltare economică, dar una sustenabilă, fără afectarea acestui prețios patrimoniu de valoare națională și internațională. Subliniem faptul că nu urmărim oprirea investițiilor în zona de vale a Iașului, ci doar sistematizarea și mai buna organizare a acestora, cu respectarea perspectivei asupra șirului de monumente de pe cornișa orașului – unde adăugăm și ansamblul Mitropoliei – și punerea în valoare a patrimoniului istoric existent. Creșterea, dezvoltarea reprezintă fenomene firești și necesare pentru oraș, dar nu cu orice preț.

Nu dorim ca Palatul Culturii – depozitar al unor importante fragmente din tezaurul istoric și cultural din Moldova, și biserica Trei Ierarhi – loc de veci al unor personalități marcante ale istoriei românilor, precum Alexandru Ioan Cuza, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, să devină niște anexe în peisajul urban al Iașilor epocii contemporane. Solicităm respectarea punctului de vedere al specialiștilor în patrimoniu din Iași, care nu au fost consultați pe traseul aprobării acestui proiect. Solicităm renunțarea la ideea amplasării unor blocuri de mare înălțime în zona centrului istoric; acestea pot fi ridicate în alte zone ale orașului. Solicităm o dezbatere publică privitoare la acest proiect, dar și la altele, care afectează dezvoltarea urbanistică echilibrată a Iașului. Solicităm aprobarea cât mai rapidă a Planului de Urbanism General al municipiului Iași, document fără de care orașul evoluează într-un mod necontrolat.

Solicităm respect față de trecutul orașului, responsabilitate față de prezent și viziune pentru viitor.

                                                                                                       Iași, 2 decembrie 2019

Laurențiu Rădvan, profesor universitar, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Victor Spinei, profesor universitar, membru al Academiei Române

Ioan Caproșu, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române

Ștefan Sorin Gorovei, profesor universitar, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC)

Alexandru-Florin Platon, profesor universitar, UAIC

Dan Dumitru Iacob, cercetător științific I, președintele Comisiei de Istorie a Orașelor din România

Neculai Bolohan, conferențiar universitar, UAIC, membru al Comisiei Naționale de Arheologie

Andrei R. Ciuhodaru, arhitect

George Pleșu, manager cultural, președinte Asociația Culturală AltIași

Mihai Bulai, geograf, Iași.travel

Maria Magdalena Szekely, profesor universitar, UAIC

Dorin Dobrincu, cercetător științific I, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Gheorghe Durac, profesor universitar, UAIC

Nelu Zugravu, profesor universitar, UAIC

Laurențiu Șoitu, profesor universitar, UAIC

Victor Munteanu, șef Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

Marius Bălan, conferențiar universitar, UAIC

Cristian Ploscaru, conferențiar universitar, UAIC

Alexandrina Dinga, activist civic

Vasile Cotiugă, conferențiar universitar, UAIC

Mădălin Văleanu, cercetător științific I, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

Marcel Lutic, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

Teodor Octavian Gheorghiu, arhitect, vicepreședinte al Comisiei de Istorie a Orașelor din România

Horia Moldovan, conferențiar, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Bogdan Crețu, profesor universitar, UAIC, director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” Iași

Silviu Gurlui, conferențiar universitar, UAIC

Dan Perjovschi, artist vizual

Dan Lungu, scriitor

Marius Chivu, scriitor

Grigore Ilisei, scriitor

Dragoș Galben, specialist IT

Ioan Stoleru, jurnalist freelance / profesor asociat UAIC

Iosif Prodan, jurnalist cultural

Adriana Gheorghiescu, arhitect

Ștefan Constantinescu, regizor

Tiberiu Teodor-Stanciu, arhitect

Ramona Costea, arhitect

Mihaela Criticos, conferențiar, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Antonio Patraș, profesor universitar, UAIC

Teodora Ghiviriga, conferențiar universitar, UAIC

Cristina Zamfirescu, jurnalist

Sorin Simon, consilier juridic

Elena Moșuc, soprană

Sorin Iftimi

Ovidiu Călțun

Florin Curta, profesor universitar, University of Florida, SUA

Liviu Giosan, cercetător, Woods Hole Oceanographic Institution, Massachusetts, SUA

Hans-Christian Maner, profesor universitar, Johannes Gutenberg-Universität Mainz, Germania

Vladimir Agrigoroaei, cercetător, Centre d’Études Supérieures de Civilisation Médiévale, Poitiers, Franța

Ionuț Nistor, conferențiar universitar, UAIC

Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar, UAIC

Mihai Chiper, cercetător științific II, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Flavius Solomon, cercetător științific I, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Ludmila Pîrnău, cercetător științific, Institutul de Arheologie din Iași

Claudiu Topor, conferențiar universitar, UAIC

Adrian Vițalaru, conferențiar universitar, UAIC

Cosmin Mihuț, asistent universitar, UAIC

Mircea Ghenghea, cercetător științific III, UAIC

Iulia Dumitrache, cercetător științific III, UAIC

Paul Nistor, cercetător științific II, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Cristina Preutu, lector universitar, UAIC

Alexandru Aioanei, cercetător științific, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Mariana Șlapac, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chișinău

Sergiu Musteață, profesor universitar, Universitatea de Stat „Ion Creangă” din Chișinău

Sergius Ciocanu, profesor, Universitatea Tehnică a Moldovei/Institutul Patrimoniului Cultural din Chișinău

Sorin Andrian, profesor universitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași

Gabriel Săndulache, conferențiar universitar, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Dumitru Olar, profesor universitar, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Adrian Crupa, lector universitar, UAIC

Adrian Muraru, conferențiar universitar, UAIC

Irina Calotă, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Alexandra Teodor, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Panaite Nica, profesor universitar, UAIC

Corneliu Bîlbă, profesor universitar, UAIC

Radu Pîrnău, cercetător științific, Academia Română

Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, profesor universitar, UAIC

Angelica-Nicoleta Neculaesei, conferențiar universitar, UAIC

Bogdan Gabriel Zugravu, conferențiar universitar, UAIC

Alexandru Gavriș, cercetător științific, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Andi Mihalache, cercetător științific I, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Mircea Păduraru, lector universitar, UAIC

Doina Fotache, profesor universitar, UAIC

Dragoș Neamu, muzeograf

Ion Ignat, profesor universitar, UAIC

Mihai Mîrza, Arhivele Naționale Iași

Cătălin Botoșineanu, Arhivele Naționale Iași

Mircea Ciubotaru, profesor universitar, cercetător științific I, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”

Florea Ioncioaia, istoric, UAIC

Roxana Curcă, conferențiar universitar, UAIC

Augustin Guriță, lector universitar, UAIC

Mihai Amăriuței, cercetător științific, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Elena Bedreag, cercetător științific III, Institutul de Istorie „N. Iorga” București

Lidia Cotovanu, cercetător științific III, Institutul de Istorie „N. Iorga” București

Andrei Ionuţ Apopei, conferențiar universitar, UAIC

Traian Gavriloaiei, conferențiar universitar, UAIC

Matei Bejenaru, artist vizual, profesor, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași

Cristina Irimia, traducător, Iași

Emilia Homutescu, inginer, Iași

Adrian Homutescu, inginer, Iași

Sorina Bălănescu, profesor universitar

Leonte Ivanov, profesor universitar, UAIC

Ionel Boamfă, lector universitar, UAIC

Mihai Dinu Gheorghiu, profesor universitar, UAIC

Sorina Chiper, lector universitar, UAIC

Adina Ciubotariu, cercetător științific II, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”

Mihai-Bogdan Atanasiu, cercetător științific III, UAIC

Lucel Sirghi, profesor universitar, UAIC

Cristian Nicolae Ungureanu, conferențiar universitar, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași

Ana-Maria Țepordei, lector universitar, UAIC

Marina Vraciu, conferențiar universitar, UAIC

Valeriu Dornescu, conferențiar universitar, UAIC

Ina Chirilă, Arhivele Naționale Iași

Dumitru Vitcu, profesor universitar, cercetător științific I, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Bogdan Schipor, cercetător științific II, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași

Ana-Maria Gînsac, cercetător științific II, UAIC

Ana-Maria Constantinovici, lector universitar, UAIC

Gelu Bourceanu, profesor universitar, UAIC

Octavian Onici, lector universitar, UAIC

Andrei Stipiuc, asistent universitar, UAIC*

După publicarea scrisorii, au mai trimis mesaje de susținere:

Bogdan C. Simionescu, profesor universitar, vicepreședinte al Academiei Române

Nicolae Lascu, profesor universitar, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Ana Maria Zahariade, profesor universitar, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Valeriu-Eugen Drăgan, conferențiar universitar, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Radu Tudor Ponta, lector universitar, arhitect, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Magda Lazarovici, cercetător științific, Institutul de Arheologie din Iași

Coralia Costaș, șef secție relații publice, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

Adriana Miron, Complexul Muzeal Național Moldova, Iași

Diana Mărgărit, conferențiar universitar, UAIC

Livia Cotorcea, profesor universitar, UAIC

Alina Silvia Chiper

Radu Bialus

Maria Tătărușanu, conferențiar universitar, UAIC

Crina Miclăuș, profesor universitar, UAIC

Oana Codru, arhitect

Radu Andrei, șef lucrări, arhitect, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Cristina Celia Iacob, conservator
Eugen S. Teodor, arhitect, București 
Teodorescu Alexandra Cornelia, medic, asistent universitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa"

Oltița Cîntec, critic de teatru, director artistic Teatrul Luceafărul Iași

Lucian Sfîcă, conferențiar universitar, UAIC

Daniel Mitrofan, psihoterapeut

Sorin Mocanu, lector universitar, UAIC

Cătălin Constantinescu, conferențiar universitar, UAIC

Delia Diaconașu, cercetător științific III, UAIC

Alin Rubnicu, șef lucrări, arhitect

Eduard Antoniu, programator

Cezar Aanicăi, dr. inginer

Ciprian Saramet, inginer 

Teodora-Camelia Cristofor, Complexul Muzeal Național “Moldova” Iași

Fulvia Horobeț

Cătălina Popescu

Nicoleta Dascălu

Mariana Anastasiei,  asistent  universitar, UAIC

Mihaela Lupu, conferențiar universitar, UAIC

Ilie Moisuc, lector universitar, UAIC

Sever-Petru Boțan, arheolog

Smaranda Sîrbu, șef lucrări, UAIC

Doris Mironescu, conferențiar universitar, UAIC

Andrei Doicescu, Paris

Ioan Alexandru Tofan, conferențiar universitar
Liviu Antonesei

Diana-Alexandra Cristea, președinte Liga Studenților (LS IAȘI)

Claudiu-George Dulgheru, președinte Societatea Studenților Teologi din Iași (SSTI)

Maria Sturzu, președinte Studenți pentru Viață Iași (SPV Iași) 

Silvian-Emanuel Man, Liga Studenților (LS IAȘI), UAIC

 

 
Între timp, s-a deschis și o petiție publică, publicul larg este rugat să susțină la:

https://campaniamea.declic.ro/petitions/salvam-palatul-culturii-din-iasi

__________

* Lista este deschisă. Informații privind adeziunile la scrisoare și corespondența aferentă se află la prof. univ. dr. L. Rădvan.

De ajuns!

Zilele acestea, presa locala (vezi) a preluat primele informatii detaliate oferite de grupul Iulius in privinta extinderilor propuse in zonele Sf. Lazar si Sf. Andrei din oras. In ton cu linistea suspecta de pana acum in privinta acestui subiect, articolele publicate au sunat a comunicat de presa, fara absolut nici o critica, de parca noi, iesenii, trebuie sa acceptam tot ce ni se serveste pe masa. Propunerile au un impact major la nivelul partii centrale a orasului, afectand monumente de prim rang, traficul si, cu siguranta, si calitatea aerului. Niciuna din aceste chestiuni nu a fost atinsa in comunicatul Iulius, astfel ca imi permit sa fac o analiza la cald asupra a ceea ce ni se propune.
Incep prin a repeta, pentru a nu stiu cata oara, ca nu sunt impotriva dezvoltarii orasului nostru. Dimpotriva, investitiile, publice sau private, sunt necesare Iasului, pentru a-l aduce cu adevarat la nivelul unui oras de secol 21. Dar dezvoltarea trebuie facuta intr-un mod sustenabil, armonios, tinand cont de necesitatile orasului si ale locuitorilor sai, protejand patrimoniul si mediul. Investitia de la Palas a contribuit indiscutabil la dezvoltarea Iasului, aducand plusvaloare si oferind nu numai locuri de munca, ci si un nivel superior al serviciilor. Investitorul doreste o extindere a afacerii sale, motiv pentru care a identificat si achizitionat terenuri in apropiere, in zonele Sf. Lazar si Sf. Andrei, care nu sunt neaparat potrivite pentru asa ceva. Prima este deja foarte aglomerata cu cladiri de birouri si blocuri, in timp ce a doua prezinta specificul unui cartier de case, insuficient dezvoltat. Spatiul dintre strada Palat si splai Bahlui merita o sistematizare si o abordare coerenta, in conditiile in care a intrat in vizorul mai multor investitori, riscand sa devina un alt esec urbanistic al Iasului, precum zona str. Smardan-facultati UTI, unde s-a construit haotic. Nu trebuie repetat acest esec, o rusine pe fata orasului nostru (vezi aici). Iulius propune ceva nou in acest spatiu, insa Primaria este cea chemata sa faca ordine (si) aici, prezentand un plan de urbanism zonal care sa impuna niste repere obligatorii  viitoarelor constructii. Deja intre strazile Sf. Andrei si splai s-au construit intre case cateva blocuri de inaltimi variabile si, majoritatea, fara locuri suficiente de parcare, aglomerand strazile adiacente.

Pentru aceasta zona, nu am nimic impotriva ansamblului de constructii propuse de Iulius, cu nivel redus de inaltime. Problema nr. 1 sta in turnul de 27 de etaje (26 + asa-zisul etaj tehnic), care practic va rasari chiar in fata Palatului Culturii! Am mai scris si ma repet, vorbim de Simbolul orasului Iasi, cladire emblematica, succesoare a vechii curti voievodale a domnilor Moldovei, care nu trebuie in nici un fel afectata vizual/ca perspectiva. Deja, in spate, complexul Palas existent mascheaza vederea spre Palat dinspre sud si sud-est! Daca ridicam un astfel de turn in fata, compromitem si perspectiva ramasa dinspre vest, ce facem, blocam Palatul? Imaginea de mai jos este, cred, sugestiva din acest punct de vedere: Palatul devine o anexa a noului turn, fiind dominat (sa nu spun strivit) de acesta!

Mai grav, acest turn va afecta, prin proportiile sale, si alte monumente de importanta nationala din Iasi, precum biserica Trei Ierarhi. Se discuta despre avansarea dosarului de obtinere a statutului de monument UNESCO pentru aceasta bijuterie arhitectonica, lucru care ar aduce turisti in Iasi. Nu cred insa ca in noile conditii mai avem vreo sansa, nimeni nu aproba asa ceva, cu un zgaraie nori la nici 200 de metri!

Problema nr. 2 tine de trafic. Pe hartie, totul arata bine, se vorbeste de o noua strada care va porni chiar de la intersectia B-dului Stefan cel Mare cu str. Palat, coborand spre str. Sf. Andrei, de largirea aleilor dinspre splai etc. Este insuficient, pentru ca blocurile de birouri vor atrage un volum foarte mare de masini (prezentarile Iulius vorbesc de 1500 locuri de parcare), iar strazile actuale nu vor face fata traficului. Nici nu au cum, in conditiile in care strada Sf. Andrei, care va trece prin inima noului complex, ramane pe sectorul de iesire dinspre str. Palat cu aceleasi doua benzi amarate, dupa cum se vede mai jos! Spre splai se propune un nou semafor, circulatia fiind astfel inca o data fragmentata, pe fondul dorintei inconstiente (trag semnale de alarma in van) a autoritatilor de a atrage pe aici si mai mult trafic (vezi pasajul propus peste Podul Ros)! Daca adaugam, fireasca sporire a valorilor de trafic de pe str. Sf. Lazar (cu un alt turn de 23 de etaje, plus bloc de 10, plus alte constructii), oare are sens sa ne mai intrebam ce se va intampla in intersectia de la Podul Ros? Ori vom avea un blocaj complet, ori transformam toata zona centrala in spatiu pietonal.

Planurile vizeaza numeroase extinderi si implantari de noi constructii la complexul Palas deja existent. Turnul de 23 de etaje (problema nr. 3), amintit mai sus, va face in mod sigur ca perspectiva dinspre Tatarasi asupra Palatului sa ramana doar in amintirea bunicilor. Nu mai repet la acest capitol consideratiile privind traficul si accesul spre turn, redus la o alee intre blocuri, imposibil de largit.

Pana acum, proiectantii si investitorul au aratat intelegere doar in privinta turnului propus pe terenul fostei benzinarii Petrom, care s-ar fi iscat chiar in spatele Palatului Culturii. In acest caz, s-a acceptat reducerea la 10 etaje, ceea ce este de apreciat. In schimb, se doreste valorificarea multor spatii ramase libere de constructii in apropierea complexului existent. Intr-un final, ca o mare concesie facuta celor ce au solicitat acest lucru in nenumarate randuri, se propune desfiintarea cladirii provizorii (ce devenise permanenta) a EON, la pachet cu propunerea de a extinde cu doua niveluri complexul in zona Teatului Luceafarul! Deci nu rezolvam nimic, eliberam perspectiva spre Teatru, pentru a o ingusta din nou in lateral! Estetic, arhitectural, urbanistic, trebuie lasat liber si aerisit acest culoar dintre Palat si Teatru, toate aceste adaosuri propuse de compania Iulius nu vor face decat sa creeze impresia de spatiu inghesuit, sofocat, neplacut privirii.

In fine, este amintita amenajarea ruinelor vechii curti domnesti, cu un muzeu adecvat in acest loc. O veste foarte buna, apreciez personal, insa trebuie sa reamintim ca aceasta era obligatia Iulius inca de la ridicarea actualului complex, obligatie pasata Primariei la un moment dat si reluata acum inapoi. Speram ca nu se va alege praful si de aceasta promisiune, mai ales ca stiu de la colegii arheologi ca necesarele sapaturi arheologice din acest punct tot sunt amanate din primavara acestui an.

Imi dau seama ca pe piata Iasului este cerere mare de spatii de birouri, dar nu pot intelege de ce investitorii inca evita fosta zona industriala, care ofera acces mai bun, spatii largi nefolosite, fara a exista constrangerile ce tin de prezenta unor monumente istorice in apropiere. Acolo trebuie modernizat orasul, nu in preajma centrului istoric. Ca o paranteza, se auzea de planul aceluiasi grup Iulius de a ridica un bloc turn in zona Tudor Vladimirescu, si aceasta foarte aglomerata, insa totusi situata la distanta de centrul istoric.

Nu pot incheia fara a atinge si niste chestiuni ce tin nu numai de bunul simt, ci si de respectarea legii. Complexul Palas este ridicat pe proprietatea orasului. Istoric vorbind, avem de-a face cu unul din cele mai vechi spatii publice din tara, detinut de domnie, apoi de stat si de municipalitate! Nu am cifre concrete, dar se vechiculeaza de multa vreme, faptul ca Iulius nu isi respecta intelegerea facuta cu Primaria Iasi de a plati anual o redeventa pentru acest teren, acumulandu-se datorii. Sper sincer ca nu exista astfel de datorii, pentru ca mi s-ar parea o bataie de joc (sa nu spun tupeu) sa ceri Primariei Iasi si Consiliului Local sa aprobe noi investitii pe un spatiu al orasului, fara ca datoriile sa fi fost platite. In plus, avem de-a face si cu o problema etica, pentru ca terenul a fost aprobat pentru un anumit proiect, cel de acum un deceniu, in timp ce acum se propune - cel putin pentru extinderile de la Palas - ceva nou.
In concluzie, pentru oras ridicarea blocurilor turn nu este un mare castig, dimpotriva, constructia lor in apropierea Palatului-simbol nu numai ca afecteaza patrimoniul istoric, ci va contribui si la aglomerarea pana la un nivel insuportabil a traficului, cu efecte negative asupra noastra, a tuturor.


Later edit: dupa cum puteti observa, mai jos la rubrica de comentarii, gasiti raspunsul companiei Iulius. Pe langa limbajul specific, de marketing, remarcam afirmatia ca ar fi platite datoriile la bugetul local, ceea ce este de apreciat. Sunt si alte comentarii, am raspuns la fiecare dintre ele insa, tehnic vorbind, observ ca nu sunt afisate raspunsurile. Caut solutii pentru a fi afisate.

Urbanism?

Aceasta este mai mult o postare fotografica. Iesenii recunosc probabil zona dintre facultatile Universitatii Tehnice si strada Smardan, o zona care a cunoscut abia recent o dezvoltare ”urbanistica”. Pun ghilimele, pentru ca numai de urbanism nu avem parte in aceasta zona! Dimpotriva, vedem un esec al administratiei locale, un spatiu abandonat investitorilor imobiliari, care au construit dupa bunul plac, fara nici o sistematizare (de vreme ce nu aveam nici acum un PUG). Nu exista un stil unitar (daca putem vorbi de un stil), blocurile au inaltimi variabile, sunt ridicate printre case, au si nu prea locuri de parcare, totul intr-o zona cu strazi inguste, sufocata deja de masini, fara spatii verzi sau locuri de joaca. Pentru privitor, impresia este ca s-a construit la intamplare, fara nici o regula! Nu intamplator, locuitorii au inceput sa reactioneze, pe rolul instantelor fiind deja mai multe procese. Este de inteles, in conditiile in care proprietarii unor case s-au trezit cu blocuri de 10 etaje in vecinatatea imediata! In ton cu sloganul ”la 5 minute de Palas”! O iluzie, de fapt, pentru ca traiul in aceasta parte a orasului numai placut nu este.