Acest blog a aparut din necesitatea de a raspunde cu posibile solutii adevaratelor si numeroaselor probleme ale orasului Iasi. Accept orice sugestie (serioasa) pe blog (cele bune vor fi publicate). Prof. univ. Laurentiu Radvan, dr. in specialitatea istorie urbana, UAIC.
Sunday, November 28, 2010
Parc la Ciric
M-am uitat atent pe proiect. Cateva mici modificari cred ca s-ar impune:
- traseul telescaunului ar trebui prelungit pina dincolo de lac. Traseul actual este scurt si neatractiv.
- amenajarile nu ar trebui sa se rezume doar la zona lacului Ciric. Ce facem cu spatiul dintre Ciric si Venetia? Soseaua de acolo trebuie in mod obligatoriu asfaltata si, pe malul paraului, pina in Venetia, trebuie amenajate alei cu banci, iluminat public, piste pentru biciclisti, locuri de picnic.
- este necesara o mica parcare la intersectia drumului ce vine dinspre Tatarasi cu cel ce merge spre aeroport. Pe plan apare un P, insa nu se specifica, precum in alte locuri, daca acolo este sau nu prevazuta o astfel de amenajare.
- nu se specifica pe plan, dar speram ca zonele dintre spatiile de joaca, zona cu structuri gonflabile, parcare autocare (ca sa dau un exemplu), pastreaza si o parte din arbori, caci nimeni nu vrea sa se duca in mijlocul zilei cu copilul, vara, si sa se joace in plin soare.
P.S. Despre un alt parc, ce are nevoie urgenta de amenajare, voi scrie cit de curind. Pentru felul in care arata acum, o imagine (vezi zona "desertificata" de la sud de Str. Ciurchi) luata de pe Google maps este sugestiva:
Vizualizare hartă mărită
Monday, November 22, 2010
Blocurile svaiter
A devenit ceva obisnuit sa auzim prin blocurile noastre comuniste sunete suave de masina de gaurit. La orice ora din zi, ele isi fac treaba, de parca aceste blocuri au fost facute pentru a fi gaurite. Gauri pentru agatat tablouri, gauri pentru etajere, gauri pentru mobila, gauri pentru instalatia termica, gauri pentru tevi de gaz... Adaugam, mai nou, gaurile pentru izolatie, multe si marunte, si sigur se va mai inventa ceva ce poate fi pus prin gaurire prin aceste blocuri. Si mai adaugam numeroasele interventii pe care diversi le-au facut, ba pentru a extinde o debara, ba pentru a o da jos cu totul, ba pentru a face iesire mai mare spre balcon, ba pentru a uni bucataria cu sufrageria, in stil american, fel de fel de interventii, de te intrebi cite mai suporta saracele blocuri. Cum multe dintre ele au ceva vechime, caci chiar si cele asa-zis "noi" au peste 20 de ani de cind sunt date in folosinta, te intrebi cit vor mai rezista si cum se vor comporta la urmatorul cutremur. Tare ma tem ca vom avea surprize, inclusiv la blocurile "noi" (sau foarte noi).
Si eu locuiesc intr-un bloc vechi si ma gindesc cu groaza cum arata dupa atitea interventii ale omului, ca un... svaiter.
Sunday, November 7, 2010
Curiozitate rutiera
O alta ciudatenie, tipic romanesca, tine de faptul ca indicatoarele noastre rutiere nu trimit mai niciodata spre directii din afara tarii. Oare in Iasi nu ar merge un indicator spre Chisinau?
Saturday, October 2, 2010
Transportul in comun
cu +:
- o parte din infrastructura a fost modernizata, o alta parte este in lucru, alta asteapta modernizarea.
- s-au achizitionat autobuze noi, da si tramvaie second-hand. Ambele se prezentau bine la momentul aducerii in Iasi, insa cei cativa ani de functionare pe malurile Bahluiului, plus lipsa de civilizatie a unora dintre semenii nostri, si-au lasat amprenta.
- incercarea de a crea un "culoar" pentru autobuze pe directia Copou-T.V., cu reusita momentan aproximativa.
- o oferta de bilete variata. E bine ca exista bilete de o zi, seturi de 10 bilete, abonamente pt. 15 zile... cu toate ca pretul abonamentului pe toate liniile este cam mare.
cu -:
- lipsa de punctualitate a mijloacelor de transport. Se tot vorbeste de sisteme GPS, de afisaj electronic in statii... Inca asteptam! De vina este si situatia (si modul in care este sistematizat) traficului din oras, unul de cosmar la orele de varf. Degeaba s-au trasat benzi speciale pentru autobuze in Podu Ros sau pe bdul Independentei, daca nu sunt respectate (nici macar de soferii de autobuz). Cind stabilim reguli, incercam sa le si aplicam.
- vechimea multora dintre mijloace. Daca aducem tramvaie second-hand, cit or fi ele de renovate, la un moment dat vechimea lor isi va spune cuvintul.
- numarul insuficient de mijloace. Atit timp cit acestea circula supraaglomerate la ore de virf calatorul ce prefera masina nu va fi atras spre ele.
- intretinerea neadecvata. Cine urca o data, de doua ori... intr-un autobuz prafuit si plin de mirosuri nu usor de suportat va evita urmatoarea data sa se mai urce.
- desfiintarea transportului electric auto. Exista infrastructura, trebuiau cumparate troleibuze noi.
- informarea deficitara. Nu exista harti cu traseele in statiile principale, tablitele indicatoare nu sunt clare, lipseste o varianta in engleza a site-ului RATP (si ea fara o harta cu traseele). Vrem turism, insa nu oferim informatii turistilor!
Dar sa nu uitam si:
- lipsa de civilizatie a multora dintre ieseni. Abia s-a instalat noua statie in Podu Ros, ca ea si a fost vandalizata (s-a spart un geam lateral)!
Dar sa vedem ce ne transmite colegul Iulian Boia:
Wednesday, September 22, 2010
Pista de biciclete de pe Bahlui

Am asteptat cu nerabdare sa vad cum va arata pista de biciclete promisa prin programul Civitas. O analiza la rece ne permite citeva rapide consideratii.
Bile albe:
- pista exista. Este bine ca totusi s-a facut, chiar daca in alta parte decit prevedea initial Civitas. Sper ca ea merge din Metalurgie pina in Dacia, caci altfel, este incompleta si fara rost.
- faptul ca s-a realizat aceasta pista probabil va da un imbold pentru realizarea altora. Imi permit sa dau citeva sugestii:
1. Fundatie-Agronomie; pe partea dreapta, la urcare, pina la Parcul Copou, si de acolo pe ambele sensuri pina la capat, poate chiar pina la Seminarul Teologic, se poate face lejer o pista. Si cind spun se poate face ma refer la trasarea unor linii de demarcare pe trotuarul generos ca spatiu ce deja exista. Din loc in loc se pot pune stalpi de delimitare, pentru a reaminti pietonilor ca acolo e o pista.
2. lacul Venetia-lacul Ciric (implica reabilitarea trotuarului, ce e acum intr-o stare jalnica).
Bile negre:
- mutarea obiectivului de la traseul Tudor V.-Agronomie la splai Bahlui reprezinta in sine o mare bila neagra. Erau bani, se putea amenaja, chiar si cu riscul ca pista sa fie folosita si de pietoni.
- dale? Cu ce se deosebeste pista de un trotuar din cele modernizate de primarie? Are aceleasi dale! Trec peste faptul ca nu am vazut nicaieri in lume pista de biciclete cu dale! Vopseaua data pe mijloc si margine se va risipi curind.
- rampe? In unele locuri am vazut rampe, in altele nu. Cele deja facute nu aratau cu ce ma obisnuisem pre alte meleaguri. Pentru cele lipsa, am si o foto sugestiva. Rampe sunt necesare nu numai pe pista, ci la toate trecerile de pietoni din oras. A facut citeva primarul Simirad si... cu acelea am ramas. Avind copil mic stiu ce spun.
- semafoare pentru biciclisti? Deja visam.
P.S. O idee laudabila, inchirierea de biciclete in Parcul Expozitiei. Pina cind am vazut situatia la fata locului! In primul rind, se dau gratuit, ceea ce nu e rau, caci obisnuiesc oamenii cu ideea de bicicleta prin oras. Problema e ca multi din cei ce le inchiriaza sunt tineri teribilisti. La inceput nu am fost de acord cu interdictia de a merge cu bicicleta prin parc, insa curind am observat ca multi din cei ce le folosesc incalca cele mai elementare norme de circulatie. Nu tin cont de copii mici, batrani, vajaie pe trotuare, pericolul de accident fiind in multe cazuri iminent. Solutia ar fi realizarea pe unele din numeroasele alei ale parcului a unor... piste. Nu e greu!
P.S. 2. Foto promisa
.jpg)
Wednesday, September 15, 2010
Supermarket in centru?
" Omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul companiei Iulius Group şi cel mai mare proprietar român de centre comerciale, a bătut palma cu lanţul de hipermarketuri Auchan pentru deschiderea unui nou magazin într-un spaţiu dezvoltat de Iulius Group, în cadrul proiectului imobiliar Palas din Iaşi, situat în centrul oraşului, în spatele Palatului Culturii. "
Surse: aici sau aici
De la Palas, complexul rezidential, hotelier, comercial si de agrement ajungem la Palas supermarketul? Oricum, dupa cum se scrie si aici, de la proiectul original la ce vom vedea noi in 2012 e mare mare distanta! Puteam avea un frumos parc sub Palatul Culturii (caci acel strand era demult depasit) si respiram cu totii aer curat, iar proiectul cu pricina ar fi atras oameni si daca era la marginea orasului.
Cine plateste pentru transformarea completa a zonei? Cine va inghiti noxele degajate de miile de masini ce se vor inghesui aici? Cum vom mai putea circula in Podu Ros? Intrebari la care eu nu am un raspuns.
Monday, September 6, 2010
De prin oras adunate
1. Ma intreb oare cind proiectantii de la Palas si-au facut temele, s-au gindit ei ce probleme de trafic vor crea prin grandioasa constructie pe care au pus-o la cale? Nu ma opun progresului, cu toate ca as fi preferat ca acest proiect sa fi fost pus in practica in alta parte, insa acum, cind lucrurile sunt relativ avansate, vad pe teren unele greseli de proiectare ce se pot lasa cu efecte pe termen lung. Oare s-au gindit proiectantii de la Palas ce "conflicte de trafic" creaza prin felul in care au gindit intrarile/iesirile din complex? Ma uit cu surprindere pe teren si observ ca deja se lucreaza la o astfel de iesire. In loc sa se afle macar la intersectia Strazii Palat cu Sf. Andrei, aceasta este situata intre intersectia cu pricina si intersectia Str. Palat cu Sf. Constantin?!! Va fi frumos peste unul, doi ani, cind se va inaugura, Strada Palat si Podu Ros vor fi cu siguranta blocate.
2. Ma intreb cind si cum se face curatenie in parcurile de joaca pentru copii? Cine le pazeste? Imaginile cu betivi si gunoaie printre buruieni sunt graitoare.

.jpg)
3. Ma intreb cind vor ajunge lucrarile de reabilitare si in venerabilul parc Copou? Nu mai amintesc de alte zone verzi ale orasului, ce ar putea fi transformate in parcuri veritabile (Gradinari, Galata, nu mai zic de Cetatuia), ci ma refer doar la una din atractiile principale ale orasului. Sunt alei in parcul Copou ce nu au vazut asfaltul de decenii!!!
.jpg)
Thursday, September 2, 2010
Din nou despre parcari
1. un cost mai mare, pentru ca orice firma ce concesioneaza ceva si trebuie sa plateasca o taxa/redeventa, trebuie sa obtina si un... profit. Pentru locuitorii orasului este mai ieftin sa negocieze acest serviciu direct cu Primaria. Din experientele altora, prevad la scurt timp dupa concesionare o crestere a tarifelor, pt a multumi firma.
2. posibile abuzuri din partea firmei ce va concesiona. A se vedea cazul parcarilor Dalli din Bucuresti, pe care primarul Oprescu le-a luat inapoi la Primarie. In alte parti Primaria se chinuie sa ia inapoi parcarile, pt ca reprezinta o sursa buna de venituri, noi le dam?
3. nu stim daca taxa/redeventa va fi intr-atit de mare incit sa reprezinte un avantaj pt bugetul Primariei.
4. posibile discriminari intre cei ce au acces la parcari amenajate sau relativ amenajate si cei (multi) ce parcheaza in... noroi. De ce ar plati toti la fel? Oricum tarifele sugerate mi se par, pentru inceput, cam MARI. De asemenea, nu vad cu ce e mai prejos cel din Frumoasa fata de cel din Podu Ros, de ultimul trebuie sa plateasca dublu. Oricum, parcarile nu arata prea diferit.
Primaria spune ca nu are fonduri si oameni sa gestioneze parcarile. Oare nu se poate infiinta un serviciu pt parcari? Nu e nevoie de locuri de munca? Nu pot fi create niste echipe de muncitori care sa ia la rind cartierele orasului si sa modernizeze parcarile? Insa si aici trebuie vointa si buna gestionare.
Tuesday, July 6, 2010
Parcarile... la licitatie
" Toate parcările din Iaşi vor deveni din acest an cu plată. Această decizie, luată ieri în plenul Consiliului Local Municipal, va intra în vigoare în cursul acestei veri şi va presupune scoaterea la licitaţie a tuturor locurilor de parcare.
Proiectul de hotărâre adoptat de aleşii locali prevede ca toate parcările din Iaşi să devină parcări cu plată. Practic prin acest proiect se completează articolul 8 din HCL 144/2007, în sensul că „se înţelege ca fiind parcări cu plată toate parcările amenajate de pe raza municipiului Iaşi, excepţie făcând cele de reşedinţă”. „Urmează să vedem dacă aceste parcări vor fi prevăzute cu parcomate sau cu bariere”, a spus Mihai Chirica, directorul tehnic al Primăriei. "
Nu e prea clar ce inseamna acel "exceptind parcarile de resedinta". In caz ca si acestea intra la plata as dori sa vad ce vor face cei cca. 50000 de posesori de masini ce nu vor putea obtine loc de parcare, de vreme ce mai mult de 30000 de locuri nu sunt. Si as vrea sa vad reactia celor ce vor licita pentru locuri de parcare pline de apa si noroi. Sau as dori sa vad ce face vecinul meu pensionar, ce nu isi va permite sa liciteze pentru un loc, din lipsa de bani. Pot spune de pe acum ca, printre altele, consecintele vor merge pina la "lupte" intre vecini, masini zgariate, scandaluri, numele edililor actuali urmind sa fie pomenit in multe rinduri alaturi de cuvinte nu tocmai usor de reprodus.
Am mai spus si in alte rinduri, nu sunt de acord cu sistemul parcarilor licitate, pentru ca mi se pare discriminatoriu. Trec peste faptul ca nu am auzit de asa ceva prin orasele din vest, mai civilizate. Exista si acolo taxe, insa nu te pune nimeni sa te razboiesti cu vecinul pentru un loc de parcare. Am propus si solutii, insa nu se doreste preluarea lor. Ratam o noua sansa de a face ordine intr-un domeniu ce are mare nevoie de asa ceva.
Thursday, June 17, 2010
Si solutiile propuse de Primarie...
1. la bariera Comat, cea mai buna varianta ar fi fost largirea trecerii peste calea ferata la 4 benzi (desi the best option ar fi fost... un pasaj subteran).
2. pe Independentei vor fi trasate benzi de stocaj. Toate-bune, insa ce facem iarna, cind aceste benzi nu se vor mai vedea? Solutia... eliminarea posibilitatii virarii la stanga si reamenajarea intersectiei semaforizate din Tg. Cucu pentru a permite viraj la stanga (spre Sararie) pentru cei ce vin dinspre Piata Eminescu, dupa cum am mai scris.
3. Moara 1 mai - e in regula solutia propusa
4. Poitiers - solutie buna, insa temporar. S-ar putea largi strada in zona intersectiei cu Bucium, pentru ca cei ce vireaza spre oras sa aiba la dispozitie doua benzi.
5. Independentei cu Spiridon - semaforizarea trebuie bine gindita o data cu introducerea acestui nou semafor, altfel se da totul peste cap. B-dul Independentei trebuie sa aiba toate semafoarele sincronicate.
6. Podu Ros - Socola, se propune solutia amintita de noi cu alte ocazii. Totusi, dupa cum remarca si autorii articolului, ne intrebam de ce nu se muta trecerea de pietoni mai spre Bucium, caci exista riscul blocarii intersectiei.
Inchei cu parafrazarea unor vechi vorbe din popor: vointa exista, punerea in practica ne omoara!
Monday, June 7, 2010
Trafic cu bucluc
Cititi: aici.
Sunday, May 23, 2010
Bularga
Mi-am permis sa preiau informatiile oferite de un blog al unui iesean, unul tinar, pentru a va arata cum se prezinta acest cartier. Si nu se prezinta prea bine.
http://sorinafloarei.blogspot.com/2010/05/cartierul-meu-bularga.html
Ma intreb de ce modernizarea ajunge atit de greu in Bularga? De ce trotuarele arata atit de urat? De ce sunt atit de multi caini pe strazi? De ce nu sunt locuri de parcare amenajate? De ce nu sunt spatii verzi? Daca mai pun multe intrebari uit ca vorbesc de Bularga!!!
Monday, May 17, 2010
Garaje si parcari
Treaba buna, totusi, exista ca de obicei un totusi, de ce nu se amenajeaza ceva in locul acestor garaje? In mai toate cartierele, cu exceptia zonei Alexandru, am vazut ca in locul garajelor ramin adevarate locuri virane, pline de noroi (sau praf), fara o minima amenajare. De ce atunci cind se demoleaza ceva nu se curata locul si nu se asfalteaza? Trec anii pina se face ceva. Praful il inghitim cu totii, iar noroiul il purtam pe strazi.
Un exemplu concret avem in apropierea B-dului N. Iorga, vis-a-vis de Piata Nicolina. Am postat si acum un an aceasta foto, o postez si acum. Locul arata la fel!

Saturday, April 24, 2010
Sos. Pacurari - raiul semafoarelor
1. Este adevarat si regretabil ca s-au intamplat accidente pe trecerile de pietoni, insa nu cred ca solutia semaforizarii se impune absolut peste tot. Daca avem soferi indisciplinati, de ce nu punem... camere? La fiecare trecere de pietoni ar trebui instalate camere de supraveghere, ba chiar inca de la intrarea in Iasi ar trebui puse pe margine panouri in care sa se anunte acest lucru, soferul sa stie ca exista supraveghere. Insa daca s-ar pune camere, sa le vedem si la treaba. Sa auzim ca se dau si sanctiuni, ca de astfel de masuri in centru, de pe urma camerelor deja existente acolo, eu unul nu am auzit (ma refer la sanctiuni pe linie de rutiera).
2. Sensuri giratorii. De ce se evita atit de mult aceasta solutie, folosita in toata lumea? Am recomandat aici sa nu se semaforizeze intersectia de la Varianta Rediu, pentru ca nu are rost, dar degeaba. De ce trebuie sa fim comozi? Cel ce vine dinspre Var. Rediu si doreste sa faca stinga nu poate merge 500 m pina la un eventual sens giratoriu Sos. Pacurari/Sos. Rediu si apoi sa revina in oras? Cel ce vine dinspre Canta pe straduta pomenita aici si doreste sa faca stinga nu poate merge de fapt pe... Canta si sa iasa din oras prin pasajul subteran? Nu, se prefera sa se mai puna un semafor.
3. Daca totusi punem semafoare.
3.1. De semafoare cu buton nu s-a auzit? Pe Bdul Tutora s-a pus un semafor pt. pietoni. Nu trece mai nimeni, insa soferii stau si asteapta degeaba. La fel, in Pacurari si in multe alte locuri, de ce nu punem un buton de solicitare trecere?
3.2. Sincronizare! Avem semafoare in linie, de ce nu le sincronizam?
Nu cred ca investitiile in cele de mai sus sunt mari. Cu putin efort bugetar am avea o viata mai usoara, si pietoni si soferi.
Pe Bdul Independentei, probleme similare. Am amintit si aici, din nou fara efect.
Friday, April 16, 2010
O rusine
Cind se va intelege ca fara istorie degeaba incercam sa facem turism? Ce aratam turistilor sau strainilor ce ne viziteaza orasul, care sunt din ce in ce mai putini? Monumente de 20 de ani in schele? Strazi bombardate si cu cladiri in ruina? Fara o infrastructura turistica minimala? Orasul are ce arata, avem monumente, insa nu in felul in care se prezinta acum. Se pierd fonduri valoroase, venituri, ce ar fi putut fi folosite pentru modernizare!
Locuri de parcare
Iata articolul de azi:
In ultimii ani, Primaria nu a amenajat nici un loc de parcare nou in zona centrala. Desi de doi ani se tot avanseaza termene, cifre si alte promisiuni exacte, strategia edililor in privinta parcarilor poate fi rezumata intr-un singur cuvint: inexistenta. Tot ce face Primaria este sa inlocuiasca garajele vechi din cartiere, unde problema nu e deloc acuta, cu dungi pe asfalt.
Pentru locuri efectiv noi de parcare in centru exista doar planuri pe hirtie, care prind deja mucegai. In locurile centrale in care exista parcari neamenajate, Primaria spune ca nu poate investi: acolo sint si proprietari privati. Cu care insa nu prea a stat la masa negocierilor.
Thursday, March 18, 2010
Bani si proiecte
Toate sunt proiecte bune. Remarc dorinta autoritatilor de a demara modernizarea zonelor Ciric si Bahlui, ce pot deveni zone de atractie pentru ieseni (poate chiar si pentru turisti din afara, cazul Ciricului, ca o varianta complementara pentru oras). Alei, banci, promenada, terenuri de sport, toate sunt bine-venite.
Retehnologizarea CET-ului este si ea foarte necesara. Sunt inca abonat la sistemul centralizat si am remarcat ca in aceasta iarna, mai ales in timpul gerului din ianuarie, sistemul nu prea a functionat cum trebuie, in timp ce costurile au fost mari. Daca nu se modernizeaza CET-ul, va exista o mare presiune din partea iesenilor ce au ramas racordati pentru a pleca spre alte variante. Si eu s-ar putea sa ma numar printre ei. Suntem, totusi, in 2010.
Ce ne facem cu celelalte proiecte? Soseaua de centura continua in ritmul si dupa proiectul initial (incomplet, caci nu e centura, ci sosea-varianta). La Aeroport abia, dupa atitia ani, se finalizeaza statutul terenurilor necesare pentru extindere (deja Malev a plecat, pacat), iar despre autostrada nu are sens sa mai vorbim, e de domeniul viitorului (sa nu zic SF-ului, poate totusi o prindem cit suntem in viata).
Guvernul a venit, si-a descarcat sacul de promisiuni si a plecat. Totusi, sa nu fim rai, e un pas inainte. Sedinta a avut loc la Iasi si nu la Bacau sau Suceava. Bani se dau pentru Iasi si acest lucru conteaza. Important este ca si administratia locala sa isi vada de treaba. Sa nu ne trezim ca modernizam Bahluiul (2015?), iar Filarmonica, Teatrul National si Trei Ierarhi vor fi tot in schele.
Nu e exclus!
Monday, March 8, 2010
Un offf
Citez, printre altele, lucruri spuse si de mine pe aici:
"Domnilor, in ce tara ati vazut astfel de "limitatoare" de viteza pe bulevarde si cai principale? Aceste amenajari sint exclusiv destinate zonelor rezidentiale sau strazilor secundare, unde se limiteaza viteza la 20 mile sau 30 km/h, viteza care insa nu se impune pentru soselele principale. Acolo sint montate uneori calote de 2-3 cm inaltime, ca marcaj vibrator si indicatoare de limitare a vitezei la 30/ 40 mile sau 50/ 60 km/h, camere video/radar semnalizate corespunzator si foarte vizible (nu gri sau camuflaj, eventual), si astfel se rezolva limitarea vitezei prin masuri punctuale, care afecteaza doar pe cel in culpa, bugetul incaseaza amenzi, iar cei corecti isi vad de drum fara sa-si distruga masina si sa circule numai in frinari si acceleratii, sistem care genereaza poluare fonica si chimica intensa! Ati gindit inainte de a aproba, in unanimitate probabil, ideea dumneavoastra? Ati evaluat impactul? Va imaginati sutele sau miile de camioane si autobuze care traverseaza Iasul zilnic frinind si accelerind la fiecare citeva zeci sau sute de metri?
Incercati sa ginditi traficul si pro auto
; dictatura pietonala pe care o impuneti se intoarce tocmai impotriva pietonului, care va suporta mult mai mult zgomot si mai mult aer viciat! Doriti sa ajutati la siguranta pietonului? Nu mai strangulati arterele prin nesfirsite refugii pentru pietoni, pustii in general, instalati semafoare cu buton de cerere pentru pietoni, montati camere video care aduc dovezi pentru amenzi, deci bani la buget, si rezolvati in mod european problema! Da, e mai ieftin pe moment sa faceti dimburi, eventual si santuri de o parte si de alta, dar poate e mai corect sa ginditi masuri eficiente."Monday, March 1, 2010
Gropi, parcari... la altii
Tinerii din Cluj au creat un blog cu dedicatie pentru primarul lor in care incearca sa inventarieze, cu foto doveditoare, gropile din oras. Am intrat putin si am ramas mirat, strazile din Cluj arata destul de bine. Daca acelea sunt gropi, inseamna ca acei tineri nu au venit prin Iasi. Sa le dau un mic exemplu, un studiu de caz, Soseaua Nationala intre Podu de Piatra si Podu Ros, acolo sa vada gropi, una s-a peticit, doua au aparut linga. Sau de la Podu de Piatra spre Gara, sau in zona Pietei Nicolina sau... La Brasov mai deunazi am constatat ca orasul, aflat intr-o zona din cele mai friguroase ale tarii, are strazi excelente, cu foarte putine gropi. Nu si la Iasi. In curind trebuie sa duc masina la revizie si ma ingrozesc de suma pe care o voi plati. Si cica avem un imprumut luat pentru reabilitarea strazilor.
Parcarile la altii
Tot Brasov, daca tot am ocazia sa merg mai des acolo. Parcari s-au facut, si multe, nu ca la noi. In cartiere, tot ce s-a putut amenaja ca spatiu de parcare, pastrindu-se si spatiul verde, s-a amenajat. Unde trotuarul era suficient de lat s-a gasit loc si pentru masini. S-a adoptat masura locurilor date direct cu chirie, nu cu asa-zisa "licitatie" de la noi, insa au avut ce locuri sa dea, oferta fiind generoasa.
Saturday, February 27, 2010
Sensuri giratorii, Pacurari
Sensul giratoriu de la intersectia Saulescu/Uzinei este in regula, caci, intr-adevar, multi din cei care nu cunosc zona au dificultati in intelegerea sensurilor semnelor. La fel de bun, chiar mai util, este giratoriul de la iesirea din Pacurari, pe care nu inteleg de ce il fac atit de tirziu. Acolo intorc autobuzele, se poate intra spre Rediu sau se realizeaza legatura cu Str. Canta. Mai greu de inteles este semaforul pe care autoritatile doresc sa il puna la intersectia Sos. Pacurari/Str. Varianta Sos. Rediu. Aceasta intersectie este la doar 500 m de sensul giratoriu amintit mai sus, astfel incit nu vad de ce cei ce doresc sa vina spre oras dinspre strada secundara amintita nu pot merge pina la giratoriu? Edilii preconizeaza ca cei ce ies de la Kaufland sa faca acest drum (reiese din articol); cei ce vin dinspre varianta (50 m mai incolo) nu pot face acelasi lucru???
View Larger Map
Friday, February 26, 2010
Bdul Independentei2
Am oferit aici solutii, degeaba.
View Larger Map
Sunday, February 21, 2010
Gara Nicolina
Insa iar cred ca scriu... degeaba.

Thursday, February 11, 2010
Semafor?
"Sefii Primariei au anuntat mai multe masuri care vizeaza circulatia auto din municipiu. La ultima sedinta a comisiei de circulatie s-a discutat despre locurile din statiile de taxi, sensuri unice, semaforizari, montari de popici pe trotuare... Am discutat si doua posibilitati de semaforizare. Luam in calcul pentru montarea de semafoare intersectia strazilor Muzicescu, Arcu si Gindu. Este foarte periculos in special virajul la stinga. Semafoare intentionam sa montam si la intersectia bulevardului Metalurgiei cu bulevardul Chimiei, la podul din Metalurgie", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei... Si pe strada Gradinari va fi sens unic, spre bulevardul Metalurgiei. Va fi afectata portiunea cuprinsa intre sala de sport si bulevard. "
Introducerea sensului unic pe str. Gradinari este o masura buna, cei ce doresc sa intre in cartier avind ca alternativa celalalt sens unic, de pe splaiul Bahlui. Astfel se vor crea noi locuri de parcare (oricum folosite de locuitori, dar cu riscul ingustarii strazii, pe vremea cind avea 2 sensuri), iar circulatia pe aceasta strada de interior va fi usurata. Nu acelasi lucru il pot spune privitor la semaforizarea de la Tarom (Musicescu/Arcu). Ideea a mai aparut si in alti ani si consider ca argumentele ce se aduc impotriva sunt mai importante:
- traficul in zona nu este atit de aglomerat incita sa impuna semaforizarea. Cu exceptia orelor de varf (8, 14, 16), virajul la stanga (spre Piata Unirii) nu pune atit de mari probleme, pe cit se sugereaza. In afara orelor de varf, seara, dupa 19, sau in weekend, acest semafor ar functiona practic degeaba, mai rau ar incurca lucrurile.
- accesul in intersectie al tramvaielor ce vin dinspre Gara va fi ingreunat, in special iarna, deoarece panta de pe Arcu este destul de dificila.
Prin urmare nu cred ca trebuie sa introducem semafoare chiar oriunde si oricum.
Thursday, February 4, 2010
Tatarasi reloaded
Wednesday, January 27, 2010
Parcarea la Geneva
La Geneva, situatia nu este foarte diferita, existind trei zone distincte in oras, una unde parcarea este cu desavarsire interzisa (centru), o a doua unde se parcheaza contra-cost pentru o perioada scurta de timp, si o a treia, zona rezidentiala, unde exista un fel de abonamente (macaron), care se platesc, suma diferind in functie de proprietar (persoana fizica sau juridica) [cca. 170 dolari pentru particulari; e mult, insa trebuie sa tinem cont ca e... Geneva]. La postarea precedenta privind parcarile, cineva mi-a atras atentia ca exista orase in lume unde pentru zona rezidentiala nu se plateste nimic (doar se obtine abonamentul, pentru a dovedi ca locuiesti in zona respectiva). De acord, nu am nimic impotriva, insa sustineam impunerea unei taxe modice lunare in ideea de a aduce venituri pentru crearea unor noi locuri de parcare. Oricum, chiar si fara aceasta taxa, o gestionare mai buna a parcarilor din oras ar fi in beneficiul nostru.
Thursday, January 21, 2010
Nici o sansa
Parking

Este vorba despre o parcare proiectată de firma germană WÖHR, care va fi construită în Madrid. Aceasta are 5 nivele, o suprafaţă de mai mult de 700 de metri pătraţi şi 155 de locuri de parcare.
Ce vedem mai sus este o parcare nemteasca. Insa noi nu am vrea asa ceva, ci ne-am multumi cu una precum cea de mai jos:

Tuesday, January 5, 2010
Se poate
Vor ca şoferii să ajungă la destinaţie în cel mai scurt timp. Tocmai de aceea, edilii locali au introdus, pe un bulevard aglomerat din Timişoara, un sistem care este menit să-i ajute pe conducătorii auto să tranziteze oraşul cât mai rapid. Pentru că acest sistem funcţionează deja cu succes pe bulevardul Liviu Rebreanu, din acest an, intersecţiile de pe alte 5 artere din Timişoara, vor avea semafoare care îşi vor transmite semnale pentru realizarea "undei verzi".
Continuarea aici.
Monday, January 4, 2010
Parcarile, o solutie corecta
Update 14.01.2010: Un protest al locuitorilor din Tatarasi sustine afirmatia mea de mai jos ca sistemul de licitatii este incorect si discriminatoriu. La "licitatii" participa locuitori ce au si alte parcari disponibile sau care profita de situatie pentru a obtine chiar si 3 locuri de parcare. Vi se pare corect?
Alt text privitor la subiect in alt ziar local.
4.01.2010: Este evident că sistemul pe care Primăria încearcă să îl instituie în oraş, cel bazat pe „licitarea” locurilor de parcare (cu sens de stationare, insa voi folosi peste tot termenul de parcare, caci despre aceasta vorbim aici), nu este cel mai bun. Ba chiar vorbim de un sistem care creează zâzanie printre locuitori, de vreme ce permite unora să deţină locuri proprii pentru maşină, în timp ce altora nu le oferă nimic. Pe lângă „discriminarea” unora în favoarea altora, acest sistem mai are şi alte dezavantaje: nu oferă suficiente locuri de parcare, nu taxează toate posibilele locuri, prin faptul că se „licitează” nu se aduc neapărat mai mulţi bani la buget, şi, în realitate, nu rezolvă problema parcării. În plus, ziua locurile de parcare „licitate” stau neocupate, căci, cu toate că Primăria permite din câte am înţeles ocuparea de către „proprietar” doar după-amiaza şi noaptea, aceste locuri sunt păzite sau ocupate de aceştia şi în restul zilei. Dacă facem un exerciţiu de imaginaţie ne putem lesne întreba ce se întâmplă dacă lângă un bloc cu 20 de proprietari de autoturisme se licitează zece locuri de parcare, ceilalţi 10 unde îşi vor parca maşina? Dacă Primăria se va hotărâ la un moment dat să îi amendeze pe cei care nu sunt „în ordine”, mare parte din posesorii de maşini din oraş ar fi în culpă.
Propun să pornim discuţia acestei chestiuni din altă parte. La momentul actual, potrivit presei, în Iaşi sunt peste 90000 de autoturisme. Din acestea, estimez că 90% sunt parcate pe stradă, prin cartierele oraşului. Primăria afirmă că ar exista cca. 30000 de locuri de parcare amenajate, din care au fost date prin sistemul de licitaţie în jur de câteva sute de locuri. Chiar dacă s-ar da toate 30000, tot nu s-ar rezolva problema, căci în jur de 40-50000 de maşini ar rămâne în ilegalitate. Totuşi, aceste maşini îşi găsesc, repet îşi găsesc la ora actuală loc de parcare în oraş, mai mult sau mai puţin regulamentar. Există într-adevăr multe zone unde străzile sunt ocupate practic de maşini, care astfel îşi găsesc loc de „odihnă” peste noapte. Pornind de la această realitate, se poate impune un alt sistem, unul folosit şi în alte oraşe ale lumii, un sistem mai corect şi care ar aduce mult mai multe venituri Iaşiului. Punctual, iată despre ce ar fi vorba: adoptarea unui nou regulament de parcare, ce să prevadă:
1. instituirea obligatorie a unui abonament de cartier pentru posesorii de autoturisme, care le-ar permite acestora să parcheze liber oriunde in cartierul lor (unde sunt locuri de parcare). Abonamentele să aibă valabilitate de o lună, jumătatate de an sau un an, cu posibilitate de reînnoire şi să fie emise prin intermediul centrelor de cartier ale Primăriei (cu solicitarea de mai puţine acte decât acum, CI şi certif. de înmatriculare al maşinii sunt suficiente, au şi nr. maşinii şi adresa; a se vedea câte acte se cer în prezent). Un preţ de maxim 10 lei/lună mi se pare normal pentru un astfel de abonament si poate fi acceptat in ideea gasirii de fonduri pt. ridicarea de parcari noi. Este necesară o delimitare a cartierelor.
2. introducerea de taxe de parcare în tot oraşul, cu delimitarea a două zone, cartiere şi centru. În cartiere se poate pune o taxă de un leu, în centru de doi lei pe oră (stabilirea taxei pe oră/a abonamentului rămâne la latitudinea Consiliului Local, eu propun doar nişte cifre orientative). Toţi cei care ar merge cu treburi în altă parte decât cartierul unde au abonament ar urma să plătească această taxă pe oră.
3. fiecare zonă cu locuri de parcare ar trebui dotată cu automate de parcare, ce să poată emite tichete cu indicarea orei limită de parcare (cu plata pentru intervale de la jumătate de oră la maxim 4 ore). Aceste automate nu vor fi folosite, în mod evident, de cei care au abonament pentru cartier, ci de cei ce vin din alte cartiere sau oraşe. Să existe posibilitatea achiziţionării unor carduri, acceptate de aceste automate, ce să poată fi folosite în sistem pre-pay. Gestionarea automatelor ar urma să fie decisă de autorităţi: direct, prin intermediul Primăriei, sau prin concesionare către o firmă. Personal, consider că (,) concesionarea parcărilor centrale către alte firme ar trebui stopată, ideea centrală fiind că serviciul de parcări este unul public, gestionat de Primărie.
4. în timpul săptămânii, în intervalul orar 20 – 7 (sau 21 – 8), şi duminica nu ar trebui luată nici o taxă de parcare (de la „vizitatori”), la fel ca în alte oraşe ale lumii.
5. nu se iau taxe la instituţiile sau centrele comerciale care oferă locuri proprii de parcare.
6. pentru crearea unor noi locuri de parcare (sau „legalizarea”, căci acestea sunt deja folosite în prezent), trebuie introdus sens unic pe majoritatea străzilor/aleilor din interiorul cartierelor (lucru deja început de Primărie). Să se permită parcarea pe ambele părţi ale străzilor cu sens unic. Continuarea amenajării, delimitării şi marcării de locuri de parcare (noi sau vechi). Cei care ar parca fără a respecta marcajul ar urma să fie taxaţi la fel ca cei care nu şi-au plătit taxa de parcare (această măsură ar fi cu dedicaţie pentru cei care au obiceiul de a parca blocând câte două locuri).
7. maşinile parcate „în culpă” ar urma să fie ridicate, în cazul celor parcate neregulamentar, sau să fie blocate (prin blocarea roţilor) pentru cele parcate prin cartiere fără plata taxei.
8. adoptarea unor taxe decente de ridicare/blocare a maşinilor, în concordanţă cu veniturile locuitorilor.
9. crearea unui serviciu ce să se ocupe de parcări, cu maşini de ridicat, oameni, politişti comunitari etc.
Un calcul simplu ar arăta că acest sistem ar aduce mult mai multe venituri din parcări decât sistemul actual. Pentru în jur de 80000 de autoturisme ar urma să se plătească cei maxim 120 de lei pentru abonamentul anual de cartier şi toţi deţinătorii de maşini ar fi eligibili pentru a plăti taxe de parcare, indiferent că este vorba de acest abonament sau de taxele cotidiene prin oraş. Sumele ce ar intra la buget ar fi semnificative şi ar permite în următorii ani ridicarea unor parcări etajate în zonele cu deficit mare de locuri de parcare, unde ar urma să se aplice taxele amintite mai sus. Repet, sumele obtinute pe aceasta cale trebuie folosite numai pentru realizarea de parcari noi.
Prin urmare, ce ar trebuie să facă Primăria şi Consiliul Local? Să adopte un nou regulament de parcare, să decidă noile taxe, să achiziţioneze şi să instaleze automatele de parcare (pornind dinspre centru spre cartiere). Procesul de amenajare şi marcare a locurilor de parcare se poate desfăşura şi după adoptarea acestor măsuri. Am avea astfel un sistem corect. Nu suntem în an electoral, taxele din parcări sunt necesare pentru bugetul oraşului, în concluzie ne mai trebuie puţină voinţă. Până la finele acestui an acest sistem s-ar putea introduce si bugetul pe 2010 ar putea cuprinde primele sume pentru achizitia de automate de parcare. Bun, rău, el este foarte necesar.
P.S. pe newsiasi observ, in parte intemeiat, ca unii ieseni se supara la ideea de a plati pentru parcare. In mod firesc, nimeni nu vrea sa mai scoata niste bani din buzunar insa, mai devreme sau mai tarziu, cu TOTII vom ajunge sa platim pentru acest serviciu. Proiectul sustine un serviciu de parcare corect, cu taxe decente, care ar aduce veniturile necesare Primariei pentru a face noi locuri de parcare (cu conditia ca fondurile sa nu fie deturnate in alte scopuri). L-am redactat tocmai pentru ca sistemul de "licitare", practicat acum, mi se pare incorect si discriminatoriu. Sunt insa constient ca de la vorba la fapta e distanta lunga.